Cât de eficient este masajul monetar?
Autorităţile americane au inundat piaţa cu bani în încercarea disperată de a opri panica financiară şi criza de lichidităţi. La rândul ei, BNR a apăsat hotărât pe pedala tiparniţei de bani pentru a reporni creditarea. Cu ce efecte?
În SUA, se pare că în ciuda insistenţelor lui Bernanke de a relaxeza monetar economia, aceasta manifestă rezistenţă la masaj. Agregatul monetar M3 este în scădere, la un ritm nemaiîntâlnit dela Marea Depresiune, ceea ce vorbeşte de la sine despre încrederea americanilor în reluarea creşterii economice (dincolo de optimismul care răzbate din diverse „sondaje”). În România, deşi bilanţul BNR s-a mărit cu aproximativ 6% de la începutul anului, creditul neguvernamental a scăzut cu 4%; M3 este în creştere, dar M1 şi M2 – indicatori care reflectă mai îndeaproape oferta de bani – fie au scăzut consistent, fie au stagnat, până la mijlocul anului.
Acum, deflaţia creditului este binevenită într-o perioadă de recesiune, ea ajută la restructurarea economică: cei care şi-au construit afacerile profitând de expansiunea anterioară a creditului sunt acum „ajutaţi” să se prăbuşească mai rapid; în locul lor, sunt stimulaţi cei prevăzători, care au economisit şi cărora criza de lichidităţi le oferă oportunităţi surprinzătoare. În fond, boom-ul poate fi urmat fie de accelerarea inflaţiei, fie de deflaţia creditului şi restructurare economică. Despre asta am scris aici, cu poze.
2 comentarii
Other Links to this Post
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URI
By Mihai Marcu, septembrie 18, 2009 @ 7:53 am
Trebuie analizat si creditul guvernamental pentru o imagine completa.
M2 a crescut non-stop, a scazut doar in timpul panicii bancare din octombrie 2008.
By Dan Selaru, septembrie 18, 2009 @ 4:39 pm
Da-mi si mie un mail te rog. Am un plan.