Logica economica

Electra, Energetica şi Institutul Cantacuzino: campionii naţionali vechi şi noi

Electra şi Energetica erau cele două companii energetice mamut, integrate pe verticală, care trebuiau să se nască în urma reformei sectorului energetic (nu am mai pus ghilimele, sunt prea multe). Criza politică şi răzgândirile de ultim moment din CSAT au amânat constituirea acestor holdinguri – „campioni naţionali de care avem nevoie”, după cum a zis unul din candidaţii la preşedinţie.

Ce se dorea, de fapt, prin constituirea celor două companii era cosmetizarea ajutoarelor de stat pe care guvernul le-a acordat până în prezent marilor pierzători din economie (includem aici Compania Naţională a Huilei şi unele termocentrale). Pentru că UE şi FMI se opun să mai subvenţionăm asemenea activităţi, guvernul le scoate în afara bilanţului, asemenea speculanţilor parşivi care au fost răstigniţi în discursurile publice din toată lumea. Le… „integrează pe verticală” cu producători de energie profitabili, precum hidrocentralele sau Cernavodă, astfel încât pierderile să fie compensate în interiorul nou-născutului conglomerat. Ei, să nu-l mănânce mama pe el de campion naţional?! Desigur, realitatea economică nu se schimbă cu nimic: guvernul scuteşte nişte ajutoare de stat simultan cu pierderea unor impozite din profitul producătorilor de energie rentabili. Mai mult, cum campionii naţionali rămân de stat, să vezi cum se vor concura ei în a produce… deficite cvasifiscale în viitor.

Însă nu există campion naţional mai mare zilele acestea decât Institutul Cantacuzino. Zilele trecute, un oficial al acestui institut a declarat că, atenţie, dacă se putea chiuli de la etapa de testare, vaccinul împotriva virusului H1N1 putea fi produs într-o săptămână. Să recunoaştem că Institutul Cantacuzino este foarte bun! Vă daţi seama cum ar da el vaccinuri la tot poporul, dacă ar fi putut ignora un pic etapa de testare?

Trecând din sfera empirică la teorie, sunt stupefiat că cineva care candidează la preşedinţie în anul de graţie 2009, fie şi într-o ţară de rangul 2 şi un sfert, mai poate veni cu argumentul că avem nevoie de campioni naţionali, de companii care să facă legea într-un anumit domeniu. Moda campionilor naţionali a apus demult şi doar nişte economişti de la ASE (să mă ierte bunii şi înţelepţii mei prieteni de la ASE!) puteau să mai includă acest lucru în programul prezidenţial al unui candidat. Le recomand acestor economişti de România să mai citească, eventual Dani Rodrik – probabil cel mai important specialist pe economia dezvoltării (deci un intelectual cu înclinaţii intervenţionist-socialiste) la ora actuală. Sau, dacă nu au timp, le ofer eu următorul citat din Dani Rodrik („Normalizing Industrial Policy”, 2007):

The appropriate question therefore is not whether a government can always pick winners—it shouldn’t even try—but whether it has the capacity to let the losers go.

Aberaţia de intervenţie | Bogdan Glăvan | noiembrie 5, 2009 9:43 am

10 comentarii

By Alex Nicolin, noiembrie 5, 2009 @ 10:03 am

Sell what’s profitable on the stock exchange, close down and sell the assets of the others at auction
By Stefan A., noiembrie 5, 2009 @ 10:29 am

Deci , cum scriam cindva pe Hotnews , profitul unei firme vine “mincat” de pierderile altei firme !
Remarc ca in Romania , de restructurari reale nici vorba , aceiasi mentalitate PCR/ASE , omorim gaina care face oua de aur in schimbul pacii sociale , putere , etc .
Enel , in Italia , este un gigant energetic , cotat in bursa , unde statul este actionistul principal DAR NU MAJORITAR! Profit (+/-) 6 miliarde de euro!!
Sint aceiasi experti ASE care recomanda construirea unui nou canal Bucuresti – Dunare ?
Presupun ca va fi rentabil = cu cel existent deja . 18 ani in pierdere, ultimul an in profit dar nimeni nu a calculat timpul necesar amortizarii investitiei ! Din punct de vedere contabil a fost construit cu cheltuieli = 0 !!!!!
By Alex Nicolin, noiembrie 5, 2009 @ 11:19 am

Oare FMI-ul si bancile pot executa silit statul pentru datorii restante? Ar fi interesant sa vedem o descindere cu “portarei” la diverse intreprinderi si institutii
By Gino, noiembrie 5, 2009 @ 11:40 am

Care-i treaba cu ciorba de companii energetice si institutul Cantacuzino? Cred ca vorbesti in lipsa de ocupatie.
By Andreea Vass, noiembrie 5, 2009 @ 6:28 pm

Ce parere aveti de economia de scala?
http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_scale
By Bogdan Glavan, noiembrie 5, 2009 @ 9:17 pm

Economiile de scara ca atare nu inseamna nimic, in sensul ca ele singure nu pot decide rentabilitatea unui proiect. Economiile de scara influenteaza doar costul proiectului. Ele trebuie sa treaca prin calculul antreprenorial, care (1) pune in balanta costurile cu beneficiile si (2) compara rentabilitatea astfel obtinuta pentru diferite afaceri.
Asadar, nu cred ca elaborarea celor doi colosi energetici folosind drept argument economiile de scara este mai justificata decat constituirea fermelor mari in agricultura sau… doamne fereste(!), colectivizarea agriculturii!
Sper ca am raspuns la intrebarea care va interesa.
By Bogdan, noiembrie 6, 2009 @ 3:06 am

Oricum ai lua-o, oligarhi, interese, coruptie, nu se justifica mentinerea companiilor electrice in proprietate de stat si cu atat mai putin crearea a doi mamuti de stat (cred ca pe undeva e si impotriva legislatiei europene privind liberalizarea serviciilor, mai mult sau mai putin, depinde de interpretarea celor care dau dispozitii de la Bruxelles “Consiliului Concurentei”). Mare reforma dupa 20 de ani : de la RENEL, la CONEL, apoi la vreo cateva companii tot de stat, si acum din se trece la doar 2 Reneluri! Singurul loc in care o sa se faca economii de scara e la luat mita si furat : e portia mai mare daca esti director la una din nou companii!
By Dr. ing. Dan C. Badea, aprilie 25, 2010 @ 1:41 pm

Este necesar un Program Guvernamental de reformă si de dezvoltare a competitivității sistemului național de cercetare, dezvoltare, inovare.

1. Motivare: Actuala criză economică motivează o creștere a investiţiei în educaţie şi
cercetare, în contextul reformării acestora, investiţia în aceste domenii strategice reprezentând o soluție de ieşire din criză. Actualul sistem de CDI este supradimensionat și s-a dezvoltat, treptat, după anul 1948, în contextul unei economii planificate. Acest sistem este rigid, anacronic şi incompatibil cu economia de piaţă şi cu globalizarea economică. Nereformarea și subfinanţarea educaţiei şi cercetării, activităţi cu impact pe termen mediu şi lung, vor conduce la adâncirea crizei economice, precum şi la îngustarea spectrului de soluţii pentru rezolvarea acesteia. Reforma cercetării trebuie cuplată cu reforma educației, în scopul întăririi activității de cercetare din universități.
2. Obiectivele programului:

Scopul programului și al reformei sistemului naţional de cercetare – dezvoltare-inovare este acela de a restructura conexiunile dintre ştiinţă, tehnologie, economie şi societatea civilă, astfel încât să fie lăsată piaţa să decidă distribuţia primară a resurselor CDI şi de a accelera comercializarea rezultatelor ştiinţifice şi tehnologice.
Obiectivele reformei sistemului naţional de CDI sunt:
I. Schimbarea structurii organizaţionale a sistemului naţional de cercetare-dezvoltare-inovare.
II. Trecerea tematicii de CDI de la modelul tradiţional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate şi relevanţă strategică.
III. Multiplicarea resurselor de finanţare a CDI şi perfecţionarea sistemului de finanţare.
IV. Schimbarea sistemului de management al unităţilor de CDI.
V. Stimularea formării şi funcţionării organizaţiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat).
VI. Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetării.
VII. Perfecţionarea sistemului de comunicare şi diseminare a rezultatelor cercetării.
VIII. Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialiştilor din CDI.

3. Măsuri pe termen scurt (anul 2010) :

a) Constituirea unui colectiv de elaborare a unui Program Guvernamental pe termen mediu și lung de reformă și de dezvoltare a competitivității sistemului național de cercetare, dezvoltare, inovare.
b) Revizuirea întregii legislații existente care reglementează domeniul CDI.
c) Solicitarea Curții de Conturi a României să efectueze un audit de performanță a Programelor naționale CDI.
d) Reorganizarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, în scopul întăririi funcției sale de valorificare în economie a rezultatelor cercetării finanțate de la bugetul de stat, prin dezvoltarea atribuțiilor în domeniul transferului tehnologic și prin înființarea Registrului Național al Rezultatelor Cercetării.
e) Micșorarea numărului de agenții de finanțare a CDI (în prezent există cinci agenții de finanțare: ANCS, CNCSIS, UEFISCU, CNMP, AMCSIT). După opinia mea, pe baza experienței pe care o are, AMCSIT ar putea prelua singură finanțarea programelor CDI. Nu este exclusă varianta de a se constitui o nouă și unică agenție de finanțare, iar cele existente să fie desființate, făcându-se astfel mari economii la buget.
f) Înființarea Corpului de experți evaluatori de proiecte CDI, sub autoritatea ANCS, în scopul eradicării fenomenelor de corupție din cercetare.
g) Revizuirea proiectelor CDI aflate în finanțare, în scopul finanțarii în continuare numai a acelor proiecte care sunt viabile și oportune economic și social, celelalte urmând a fi sistate de la finanțare;
h) Reorganizarea sistemului de institute și centre de cercetare, după următoarele criterii:
- institutele de domeniu științific să fuzioneze prin absorbție cu universitatea de profil, în scopul întăririi capacității educaționale și științifice a universităților românești, care astfel se vor transforma în “universități doctorale și de cercetare “;
- institutele de domeniu tehnologic să fuzioneze prin absorbție cu companiile naționale și regiile autonome de profil, în scopul întăririi cercetării aplicative a acestora;
- institutele de domeniu strategic sau social să rămână ca atare, sau să fie comasate după caz, în subordinea / coordonarea ministerelor de profil;
- înființarea unui Parc științific și tehnologic național, pe platforma de la Măgurele;
- lichidarea acelor institute care nu mai au relevanță economică sau strategică.
i) Protejarea cercetătorilor atestați din institutele, care se vor reorganiza, prin:
- preluarea cercetătorilor de către universități sau companii de stat, pe princpiul “finanțarea urmează directorul și echipa de proiect “;
- preluarea cercetătorilor de către agențiile regionale de dezvoltare și de către Unitățile de Management ale Programelor, în scopul valorificării competenței acestora în elaborarea ofertelor de proiecte și stimulării absorbției fondurilor UE.

Din analiza legislației existente, rezultă că aceste măsuri pot fi puse în practică printr-un pachet de Hotărâri de Guvern, cu excepția măsurii care vizează revizuirea întregii legislații existente, care reglementează domeniul CDI.