Logica economica

Stiglitz în 2002: probabilitatea de faliment a Fannie Mae este extrem de mică

Am citit un studiu comandat de Fannie Mae și scris de Joseph Stiglitz încă doi coautori în 2002. Lucrarea își propune să evalueze probabilitatea de faliment a Fannie Mae și Freddie Mac și efectele asupra bugetului de stat. „Lucrarea concluzionează că probabilitatea de faliment a celor două instituții subvenționate de stat este extrem de mică… costul derivat din riscul insolvenței… este relativ redus – chiar presupunând un nivel foarte ridicat al datoriei companiilor și chiar presupunând că guvernul ar ar suporta întreaga datorie în cazul insolvenței acestora… mai puțin de 2 milioane dolari.”

Autorii subliniază că, în evaluarea riscului, au luat în calcul cele mai anapoda condiții economice petrecute vreodată în SUA și că, „probabilitatea rezultată este atât de mică încât este dificil de detectat chiar și în simulările de anvergură, precum cea din studiu”. În final, afirmă că „pe baza datelor istorice, riscul pe care și-l asumă guvernul dintr-un potențial faliment al celor două companii este efectiv zero”.

Ce se poate deduce citind aceste lucruri? Că Stiglitz este un economist care nu prea știe să facă predicții, dar care cu siguranță știe să facă bani.

Despre economişti | Bogdan Glăvan | noiembrie 11, 2009 12:47 pm

11 comentarii

By Stefan A., noiembrie 11, 2009 @ 12:59 pm

Daca domnul era platit de Fannie Mae, ce putea sa scrie ?
Ce ar scrie domnul Glavan despre mine daca ar incasa 150.000 $ din buzunarul lui Stefan A. ?
By Alex Nicolin, noiembrie 11, 2009 @ 1:26 pm

Cred ca a subestimat usor costul, cu vreo doua ordine de marime
By cristian dogaru, noiembrie 11, 2009 @ 1:38 pm

articolul e scris in 2002,cand balonul imobiliar american era la 4 ani de apogeu….daca facea analiza prin 2006-2007 as mai fi inteles executia respectivului…ma rog,si khris era tare suparat pe michael moore la un moment dat, ca jucase la bursa desi nu digera capitalismul…
By Marian, noiembrie 12, 2009 @ 12:45 am

Problema e ca FNM si FRE nu au fost subventionati de stat in 2002. Pana in 2008, cand au fost luate sub aripa ocrotitoare a guvernului american (ca erau deja falimentare), n-au avut nici o legatura financiara cu guvernul. Nu au primit bani de la guvern, guvernul nu ii garanta in vreun fel.
Doar ca piata de capital se comporta ca si cum guvernul le-ar fi garantat imprumuturile.
By ionut, noiembrie 12, 2009 @ 11:23 am

@all

„pe baza datelor istorice, riscul pe care și-l asumă guvernul dintr-un potențial faliment al celor două companii este efectiv zero”.

1)Guvernul ar fi trebuit sa-l asculte pe stiglitz, poate asa “uita” sa inventeze idiotenia aia cu “too big to fail”.
2)Dupa concluzia asta, eu, in locul alora de la fannie, nu i-as mai fi dat nici un ban!:)) Bai stiglitz, te-ai tacanit, DACA te ia guvernu’ in serios, noi…cui ramanem?
By Cristian Orgonas, noiembrie 12, 2009 @ 11:33 am

Bogdan: inca un material pe aceeasi tema aici:

http://www.marketoracle.co.uk/Article14751.html

Nu cred ca mai are rost sa aratam cu degetul catre cei care gresesc, pentru ca toti o fac. Nimeni nu are dreptate tot timpul
By ionut, noiembrie 12, 2009 @ 12:02 pm

“Nu cred ca mai are rost sa aratam cu degetul catre cei care gresesc, pentru ca toti o fac.”

Fals, greseala de logica elementara!
Khris, scuza-ma, da’ potae te mai gandesti odata, si-ti dai seama ca n-ai vrut sa spui ce-ai spus!
By Cristian Orgonas, noiembrie 12, 2009 @ 1:00 pm

Ionut: nu ma refeream la greseli generale, ci la cele specifice, de genul acesta.
Cu alte cuvinte, toti marii economisti gresesc la un moment dat.
By ionut, noiembrie 12, 2009 @ 1:36 pm

Aha, m-am prins! Si noi, ceilalti, trebuie sa aplicam politica strutului…
Sorry, da’ “logica” asta naste monstrii.
By Bogdan Glavan, noiembrie 12, 2009 @ 1:49 pm

Abia acum am ajuns sa deschis site-ul. Asa… interesant schimb de replici. Parerea mea este ca nimeni nu-i pune pe Stiglitz and co, sa faca predictii, insa ei nu se lasa, ca sa ne arate “ce destepti e ei”. Daca fac estimari aiurea, ar fi cazul sa bage capul la cutie.
Eu ca economist (alaturi de multi altii), ma feresc sa fac predictii, tocmai fiindca nu vreau sa imi asum riscul. Dar ei nu, ei vor sa iasa in fata, fiindca acolo pica banu’ gros.
Faptul ca orice economist poate gresi – nu in estimari, ci in analiza economica, in explicatiile pe care le furnizeaza – este cu totul altceva. Aici, doar aici, oricine poate gresi, asa cum spune Cristian.
By ionut, noiembrie 12, 2009 @ 2:12 pm

Khris

Un mare economist A GRESIT deja in momentul in care se crede “mama omida” si se-apuca de “predictii”!