Logica economica

Dacă nu ne dă FMI bani, îi fabrică BNR

Conform deciziei CA al BNR, nivelul rezervelor minime pentru depozitele în valută scade de la 30% la 25%. Citind puţin printre rânduri motivaţia deciziei este „acoperirea din resurse ale pieţei interne a necesarului de finanţare a sectorului guvernamental”, dată fiind “amânarea intrărilor programate de fonduri externe”.

Mai transparent de atât nici că se putea. Deci, FMI nu mai finanţează guvernul şi atunci îl finanţează BNR. Desigur, prin lege Băncii Naţionale îi este interzis să crediteze guvernul. Adică nu poate fabrica lei pentru a cumpăra titluri de stat. Grozavă interdicţie! E drept, nici părinţii nu dau direct bani odraslelor; de obicei îi întreabă pe aceştia ce jucărie le place, după care o iau de pe raft şi plătesc la casă. Exact asta face şi BNR. Banca centrală finanţează bugetul de stat în mod indirect, prin faptul că asigură REFINANŢAREA băncilor care finanţează DIRECT bugetul.

Nu trebuie să uităm că despărţirea dintre banca centrală şi guvern este de faţadă, nu doar în România ci oriunde în lume. Banca centrală este un producător de bani cu statut de monopol, atât statutul de monopolist cât şi cel de producător fiind stabilite de către autoritatea politică. Nu s-a mai pomenit ca banca centrală să ignore îndemnul autorităţii politice de a alimenta cu bani economia, mai ales în vremuri de criză, în care statul nu mai are acces la resurse străine de finanţare.

Aşa că BNR se strecoară pe sub o lege croită pentru a ţine ocupate minţile tocilarilor, permiţând băncilor private să blocheze mai puţine rezerve pentru a acoperi depozitele şi îngăduindu-le să extindă masa monetară. Banii eliberaţi de BNR, indiferent dacă sunt schimbaţi în lei sau nu, vor fi folosiţi de bănci pentru a mări mai mult decât proporţional creditul, graţie principiului multiplicatorului monetar. Să ne bucurăm. Vor fi bani de salarii şi pensii. Conducerea BNR tocmai a decretat: fiat bani!

Despre BNR | Bogdan Glăvan | noiembrie 16, 2009 11:11 pm

11 comentarii

By Stefan A.., noiembrie 16, 2009 @ 11:28 pm

O parte din cele 5 procente de valuta eliberate vor merge glont la bancile mama.
O parte va fi schimbata in lei (tot la BNR ) si astfel (BNR ) controleaza cursul si finanteaza guvernul .
Cred ca asa creste si masa monetara in circulatie ( se platesc salarii si pensi cu banii astia ), deci se alimenteaza ocult o inflatie sigura ! Gresesc ?
Rata aia de la FMI care trebuia sa vina dar vine doar prin ianuarie 2010, va merge toata la BNR sau doar 50 % cum au stabilit prin modificari de contract ?
Ma intreb , la sfirsit , cine plateste nota de plata ? Unde ajunge leul peste 12 luni ?
Deci , fiat lux !
By Mihai Marcu, noiembrie 17, 2009 @ 12:14 am

Modalitatea de acum este cea mai eleganta si oarecum digerabila, pentru ca euroii din rezerva sunt reali si nu sunt fabricati.

Vezi foarte bine cu cat a crescut M3 din oct 2008 si pana azi, aia a fost QE si am avut deflatie la nivel de indice general de preturi din cauza caderii economiei. Intrebarea implicita – de ce nu mai continua finantarea in lei a deficitului?
By Alex Nicolin, noiembrie 17, 2009 @ 12:18 am

Singura sansa este ca multiplicatorul monetar sa scada, cu alte cuvinte bancile comerciale sa refuze finantarea guvernului sau sa o faca la nivele reduse, cu dobanzi mari. Daca o sa continue finantarea ca pana acum inflatia este inevitabila. Romania nu-si poate permite asa ceva, pentru ca s-a angajat sa respecte criteriile de preaderare la Euro. Daca iesim din mecanismul respectiv ne intoarcem practic la situatia din anii ’90, cu toate “bunatatile” de rigoare
By aaa, noiembrie 17, 2009 @ 5:16 am

Intrebare:

De ce e interzis BNR sa faca quantitative easing?
Parca asa se cheama. Si englezii, de ex., o folosesc de le trosnesc oasele, tot cumparind titluri….
Thx.
By Alex Nicolin, noiembrie 17, 2009 @ 6:54 am

Nimeni nu le interzice sa tipareasca bani, dar miscarea este una evident disperata. Tot ce stiu sa faca politicienii si lacheii lor e sa sacrifice viitorul pentru conservarea cu orice pret a prezentului. Ei incearca sa insufle oamenilor iluzia ca vor fi platiti, in timp ce sunt jefuiti sistematic, prin inflatie si taxe arbitrare. Pacatul cel mai grav al romanilor este toleranta excesiva fata de hoti si hotie in general. Sper din tot sufletul ca oamenii sa ajunga cat mai curand la capatul rabdarii si mamaliga sa explodeze inca odata.
By Bogdan Glavan, noiembrie 17, 2009 @ 9:22 am

Aaa, bancilor centrale din lumea civilizata li se interzice finantarea directa a chelt. guv., insa, dupa cum ziceam in articol, nu are nicio importanta, legea e complet inutile. Orice banca centrala face QE cumparand titluri de la banci, care la randul lor le cumpara de la stat.
Mihai, nu are importanta daca scadea rezervele la lei sau rata dobanzii. Toate astea sunt instrumente ale politicii monetare. Important este scopul: cresterea masei monetare si finantarea guvernului.
By aaa, noiembrie 17, 2009 @ 11:35 am

\
Thx.
By Lucian Davidescu, noiembrie 17, 2009 @ 12:07 pm

Quantitative easing este doar unul dintre tipurile de emisiune. Nu e cazul în România, sintagma este corectă doar acolo unde şi dobânda de refinanţare, şi inflaţia, sunt deja aproape de zero.

În România, anul trecut, BNR a lăsat-o mai uşor cu sterilizarea: de aici o primă creştere de masă monetară: Nu înseamnă că a tipărit bani ci doar că a lăsat piaţa să se aşeze.

Dobânda de politică monetară este încă mare (8%), aşa că “ajutorul” BNR este otrăvitor pentru buget. Partea bună: emisiunea monetară scumpă are efecte foarte reduse în inflaţie.

RMO-urile eliberate se vor întoarce la rezerva BNR, de data asta în conturile prorprii. Din nou, se mută sarcina dobânzilor de la BNR (3%) la buget (5,25%). Din punctul ăsta de vedere, banca centrală îşi urmăreşte feroce propriile interese.

Sigur că banca centrală este subordonată politic. Singura şansă este ca politicul să nu priceapă mare lucru despre ce se întâmplă exact acolo )
By Mihai Marcu, noiembrie 17, 2009 @ 8:48 pm

Crezi ca bancile romanesti aveau 45 miliarde ron ca sa finanteze deficitul bugetar de anul trecut? Eu cred ca nu.

In Romania a fost QE indirect, BNR a creat banii electronic, bancile au cumparat cu ei titluri, titluri cu care au obtinut lichiditate de la bnr.

Guvernul avea nevoie de bani ieftini, dar BNR nu putea scadea relaxa direct politica monetara din cauza cursului de schimb. Astfel, cresterea M3 (crestere ~egala cu cresterea creditului guvernamental in perioada) reprezinta fix nevoia uriasa de bani a guvernului; bancile comerciale au fost doar un intermediar.

Nu inteleg de ce e ceva deosebit ca BNR, care a devenit din octombrie 2008 creditor net al sistemului bancar ar fi “lasat-o mai usor cu sterilizarea”. Nu mai era nimic semnificativ de sterilizat. Uita-te de cand a aparut in comunicatele CA “gestionarea ferma” sau “adecvata” a lichiditatii .
By Lucian Davidescu, noiembrie 17, 2009 @ 10:10 pm

Evident că deficitul a fost finanţat din emisiune monetară şi evident că banca centrală cu asta se ocupă – emisiunea. Ce spun este că în România emisiunea se face la o dobândă mare, deci cu greu poate fi vorba de efect inflaţionist. Banii+dobânda se vor întoarce la BNR din bugetele anilor viitori, care rămân astfel cu mai puţin disponibil pentru cheltuieli curente.
Din acelaşi motiv nu poate fi vorba de quantitative easing, care terminologic reprezintă un tip foarte specific de emisiune şi care este posibil în altă ligă decât a României: când dobânda cheie este aproape zero dar persistă presiunile deflaţioniste.
By Mihai Marcu, noiembrie 18, 2009 @ 12:14 pm

Chiar daca zici ca QE e o politica extrema, personal nu m-as incurca in semantica, mai ales ca definitia nu e nici pe departe atat de stricta cum s-ar crede.

Inutilul deficit bugetar de anul trecut a fost acoperit integral din emisiune monetara, BNR a extins gama activelor acceptate drept colateral, avem toate semnele unei recesiuni bilantiere iar la nivel de indice general de preturi – deflatie.

Deficitul bugetar de anul trecut a fost utilizat pentru cresteri de salarii publice peste productivitate – asta nu ajuta inflatia.

In Romania am avut scadere de inflatie strict din cauza recesiunii si a emisiunii monetare reduse din cauza intrarilor mai mici de euro.