Logica economica

Este exagerată producţia de doctori în economie?

Departamentul de economie al Universităţii din Louisville (nu sună prea cunoscut, nu?) a scos la concurs un post de profesor (candidaţii trebuie să deţină titlul de doctor). Comisia de concurs va avea treabă serioasă deoarece până acum s-au primit nu mai puţin de 490 de CV-uri. Ceea ce îmi provoacă două întrebări:
1. Oare recentul boom s-a manifestat şi în industria educaţiei, mai precis în producţia de doctori în economie, iar acum asistăm la manifestarea dezechilibrului? SUA livrează anual 950 de doctori în economie, iar oficial toată lumea spune că numărul acestor este redus.
2. Oare vom avea vreodată o piaţă atât de concurenţială în învăţământul superior românesc?

Despre economişti | Bogdan Glăvan | decembrie 5, 2009 10:45 pm

16 comentarii

By ionut, decembrie 6, 2009 @ 1:43 am

@bogdan

1) Ca orice inflatie, si cea de doctori in economie dauneaza.

2) Raspunsul il poti afla doar daca crezi in reincarnare . Deci NU cel putin in timpul vietii noastre, daca trendul general in romania nu sufera o schimbare dramatica. Eu am oares’ce sperante cu criz(ele)a. Da’ mici, micute, minuscule.
By Dan Selaru, decembrie 6, 2009 @ 6:16 am

Faţă de inflaţia de doctori de la noi la ei e o glumă.
By anna ionescu, decembrie 6, 2009 @ 8:34 am

unii doctorii in economie- produs al unor indoielnice universitati romanesti dauneaza grav educatiei urmasilor nostrii, prestigiului breslei pt ca exista tendinta de a generaliza minusurile de competenta, activitatii publicistice, bugetului de cheltuieli cu 15% etc. statistic vorbind ar fi bine de stiut cati doctori in economie a produs scoala romaneasca in ultimii 20 de ani, cati apartin unor scoli de prestigiu si aportul lor in viata economica si publicistica; statistica se poate extinde pe o perioada mai mare de timp, si pt alte forme de exprimare a cunostintelor
By Sextus Empiricus, decembrie 6, 2009 @ 11:00 am

Nu stiu de ce dar eu ramasesem cu impresia ca a face o teza de doctorat presupune pe langa studierea unei mari parti a “castelelor construite in aer” din trecut(precedentza) si o parte inventiva sau cel putin inovativa originala. Am observat ca la economistii din .ro (exceptand cazurile de doctorate platite care nu intra in discutie) aceasta parte nu prea este. Am mai observat ca “partea experimentala” nu contine o demonstratie(cu date empirice) a ideii originale ci aplicarea selectiva unor idei, ale unor autori straini, situatiei din .ro .
Atunci ma intreb cu ce difera o lucrare facuta pentru a obtine licenta de una de doctorat? Si cum este crescuta bunastatea oamenilor sau nivelul lor de inteligenta cu ajutorul unei lucrari care nu aduce nimic nou?
In alta ordine de idei economia, ca materie, neavand o fundatie solida pe care sa se poata construi se poate compara (in doctorate) cu filosofia, matematica, fizica sau chimia? sau este o frauda intelectuala (cum spun unii autori)?
O intrebare care ar trebui sa fie clasica pentru un detinator de doctorat: Care a fost ideea originala a tezei?
(la cere poate raspunde si proprietarul acestui blog)
By Stefan A., decembrie 6, 2009 @ 12:15 pm

Cantitatea nu a fost niciodata egala cu calitatea !
By Bogdan Glavan, decembrie 6, 2009 @ 1:03 pm

Este foarte greu de venit cu o idee originala. Originalitatea este cel mai bine evidentiata in publicarea de articole in reviste de calitate, care folosesc drept criteriu de evaluare tocmai acest lucru. Mi se pare ca in SUA sunt universitati care acorda titlul de doctor daca reusesti sa publici 3 articole in peer-reviewed journals bine cotate, pe subiectul studiilor doctorale. Nu trebuie sa treci niciun examen, nimic altceva.
In ceea ce ma priveste, teza de doctorat a fost partial publicata in 2 astfel de articole, in SUA. Ideile continute sunt originale in sensul ca nimeni nu s-a mai gandit la o asemenea abordare, nu in sensul ca inventeaza “ceva”. Cel mai “original” articol pe care l-am scris cred ca este “Brain drain: a management or property problem”, care a si fost publicat intr-o revista inclusa in JSTOR, unde rata de respingere a articolelor este de 4/5.
Economia este o stiinta sociala, profund diferita de chimie, care la randul ei e profund diferita de matematica. Scopul unei stiinte este sa livreze legi, teoreme universal valabile. Astfel, economia nu este o frauda. Insa, in raport cu cele intrebate, se impun doua observatii:
1. Este extrem de greu sa inventezi o teorema, iar doctoratele nu se acorda celor care fac acest lucru (nu stiu daca in matematica este valabil, ma cam indoiesc); nici macar premiile Nobel nu se acorda celor care inventeaza ceva in acest sens.
2. Parerea mea este ca majoritatea economistilor actuali (mainstream-ul academic) nici nu isi propun sa se apropie de acest deziderat… astfel ca se poate numi ca avem de-a face cu o “frauda”.
By Sextus Empiricus, decembrie 6, 2009 @ 4:57 pm

Daca nimeni nu s-a mai gandit la o asemenea abordare se poate zice ca ati inventat o noua metoda de a privi (intelege) lucrurile.
Care este titlul tezei de doctorat si titlul celor doua articole?
Stiinta nu va genera niciodata teoreme general valabile; relitatea inconjuratoare este prea complexa pentru a fi explicata cu ajutorul teoremelor care se construiesc pe baza axiomelor neprobate practic. In cazul “stiintelor” sociale o mare problema este si faptul ca participantii gandesc. O teorie stintifica trebuie sa aiba obligatoriu conform metodei stintifice (http://en.wikipedia.org/wiki/Scientific_method) o parte prin care poate fi negata/falsificata (http://en.wikipedia.org/wiki/Falsifiability)
in caz contrar este o dogma.
Se spune ca nimic nu poate fi demonstrat ca fiind adevarat pentru ca nu se pot lua in calcul toate variantele posibile; se poate doar demonstra ca ceva este fals gasind o singura situatie in care afirmatia este falsa. Din acest motiv se mai spune si ca “nimic nu poate fi demonstrat cu ajutorul statisticii”.
Problema majora a economiei este ca majoritatea afirmatiilor nici macar nu au sustinere econometrica/statistica.
Ati mai intalnit aceasta prezentare undeva?
As fi recunoscator daca mi-ati spune care este teoria (legea / axioma / teorema) economica demonstrata ca fiind nu universal valabila ci nefalsificata pana acum?
By Sextus Empiricus, decembrie 6, 2009 @ 4:57 pm

Voi incerca sa aduc niste contra argumente la “brain drain”.
Spuneti ca migratia devine importanta doar cand statul finanteaza educatia partial sau total si ca statul nu este capabil sa faca un contract dar ca privatul este capabil.
Spuneti ca problema invatamantului pleaca de la lipsa proprietatii (probabil idee preluata de la Hernando De Soto care a prezentat-o ca si cauza a nefunctionarii capitalismului in tarile asazise “emergente” la inceputul cartii sale The Mystery of Capital)
Proprietatea bazanduse pe o intelegere contractuala cine vor fi cele doua parti in cazul invatamantului privat? un copil de gradinita si o firma privata? deci cum ati face practic acea privatizare completa a invatamantului?
Comparatia cu un club de fotbal mi se pare un pic fortata deoarece clubul poate vedea imediat daca copilul in care investeste se preteaza peodomeseriei de fotbalist.
Solutia data de dumneavoastra de a forma capitalul intelectual in mod privat (in cazul imposibilitatii realizarii unui contract cu o persoana minora) va avea ca si consecinta directa o inegalitate a accesului la invatamant si implicit o stratificare sociala.
Argumentul central in care spuneti ca abordarea clasica a migratiei creierelor este gresita nu este valid din punctul meu de vedere deoarece formarea exclusiv privata a capitalului uman este imposibila dpdv practic fara ingradirea accesului la invatamant a copiilor proveniti din familii sarace.
Statul nu poate fi practic inlocuit de privat din scolarizarea individului pana la varsta majoratului (cand este capabil si responsabil legal pentru semnatura lui). Daca totusi este inlocuit de privat in absenta unui contract problema migratiei nu dispare.
Argumentul ca privatul creaza o mai buna specializare a unui muncitor pe un anumit post specializat poate este valid in anumite situatii dar in .ro facultatile private nu au aratat aceasta tendinta.
A nu se intelege din tot ce am zis ca invatamantul de stat este mai bun (a se vedea situatia din SUA in documentarul “The war on kids” http://www.thewaronkids.com/MAIN.html ) ci doar ca este imposibil de eliminat fara a creea o societate distopica bazata pe elitism.
Concluzie personala: Ati incercat sa duceti gandirea scolii austriece la o extrema.

Astept cu nerabdare contraopiniile
By Sextus Empiricus, decembrie 6, 2009 @ 6:43 pm

A se vedea si:
Prezentarea “The war on kids”:
colbertnation.com/…30-2009/cevin-soling
Episodul 6 din Free to Choose (6 parti):
youtube.com/watch?…462F596&index=9
By Bogdan Glavan, decembrie 6, 2009 @ 8:22 pm

Pentru ca incercati sa ma “exploatati” serios, ceea ce nu suport (poate la o bere!), va voi raspunde lapidar.
1. exemplu de lege: teorema utilitatii marginale, teorema randamentelor descrescande, legile fundamentale ale teoriei monetare (ca masa monetara este irelevanta pentru bunastarea indivizilor; in schimb, variatie ei nu este lipsita de efecte) etc.
Dvs. aveti in minte ideea ca teoria trebuie sa prezica ceva. Daca eu spun ca inflatia este cauzata de cresterea masei monetare, dvs. veniti cu un caz in care nu este asa si aveti pretentia sa imi invalidati teoria. De aceea, teoremele economice sunt de forma “Daca masa monetara creste, atunci preturile cresc, ceteris paribus”
2. Nu vad cum imi criticati argumentul la brain drain. Vad ca nu sunteti de acord cu privatizarea educatiei, din pricina efectelor secundare. foarte bine, dar atunci veti avea parte de brain drain.
By Alex Nicolin, decembrie 6, 2009 @ 9:54 pm

Decat asa doctori, mai bine lipsa
Intr-adevar, procedura pentru obtinerea doctoratului a devenit mult mai putin laborioasa nu numai in Romania, dar si in alte tari. Odata cu cresterea aceesibilitatii la acest titlu, valoare reala a acestuia s-a redus. Pana la urma este vorba doar de un produs, ca oricare altul, care consta doar dintr-o diploma si o cantitate de “faima” atasata acesteia.
Este exact aceeasi problema ca si cu accesul facil la studiile superioare. Peste cativa ani nu ar fi exclus sa iti taie bonul la supermarket unul care are chiar si master. Defapt nici in ziua de azi nu ar fi chiar asa improbabil.
Pana la urma nivelul de cunostinte pe care le poate acumula un individ de-a lungul unei perioade de timp este limitata doar de intelectul sau. De asemenea relevanta acestor cunostinte este data de cariera aleasa.
Indiferent cati profesori-doctori-docenti am avea asta nu ne va incalzi cu nimic daca nu vom mai gasi un zugrav, instalator sau cismar priceput
By Stefan A., decembrie 6, 2009 @ 10:02 pm

Pt Alex Nicolin .
Ce placere sa ai un zugrav doctor . In timp ce face treaba reuseste sa explice dinamica economica a vinzarii de pensule si impactul acesteia in ecologie si economia mondiala .
Eu am avut ocazia sa lucrez in Italia impreuna cu fierar betonist roman , absolvent de facultate .
O diploma , asa cum spunea si raposatul meu tata (inginer ) , este o hirtie care ambaleaza mai frumos o bucata de paine cistigata cinstit !!
By Alex Nicolin, decembrie 6, 2009 @ 10:09 pm

Un coleg de serviciu are niste amici care sunt de meserie stomatologi. In timpul liber lucrau ca zugravi, dar cu timpul au renuntat la stomatologie pentru ca era mai profitabil sa fii zugrav full-time decat stomatolog in cabinetul altuia – legea cererii si ofertei in cea mai pura forma.
Si mai exista si problema responsabilitatii asupra actiunilor: in timp ce Krugman arunca afiramatii cretinoide in stanga si in dreapta (gen dobanda -7%) si poate sa is pastreze prestigiul, nu acelasi lucru se poate spune despre un zugrav care arunca stropi cu pensula pe unde apuca. Cel din urma nu numai ca nu va fi platit, dar risca si cateva suturi in posterior
By Sextus Empiricus, decembrie 8, 2009 @ 12:43 am

Ce sa zic parca dumneavoastra erati pro dezbateri “stintifice” cu argumente si contraargumente pe blogurile economice logec.ro/2009/12/0…reviste-stiintifice/
Nu este nici o problema daca nu doriti sa dezbatem pe blog cu argumente.
A se vedea capitolul DEBATE AND CONVERSATION: http://mises.org/books/thinking.pdf
By Sextus Empiricus, decembrie 8, 2009 @ 12:44 am

Raspuns (partial) la punctul 1.
Afirmatiile: “Economia este o stiinta sociala, profund diferita de chimie, care la randul ei e profund diferita de matematica.
Scopul unei stiinte este sa livreze legi, teoreme universal valabile. Astfel, economia nu este o frauda.”
va apartin; dar acum veniti si spuneti ca un eveniment rar valid logic (si/sau practic) nu va invalideaza teoria.
Cum vine asta economia nu este frauda pentru ca e stiinta sociala sau pentru ca are teoreme universal valabile ?

Utilitarismul este un concept vechi filozofic care are la baza hedonismul ( http://en.wikipedia.org/wiki/Felicific_calculus ) prezentat de Jeremy Bentham.
Teorema utilitatii marginale este o incercare de a cuantifica o utopie.
Chiar Mises la pagina 114 aici http://mises.org/books/tmc.pdf spune ca doctrina utilitatii marginale este ciudata si se bazeaza pe teoria subiectiva a valorii (poate delira).
Oare ce zicea Mises face referire la ce este scris aici: http://mises.org/etexts/mcCulloch.pdf ?

Teorema randamentelor descrescande apartine lui David Ricardo si are proprietatea de a fi creata in eprubeta cu variatia unei singure variabile de intrare.
Aceasta este o simpla problema de optim bazata pe observatii empirice pe care le stie orice agricultor si nici macar nu are atasata o curba de distributie.
In economia gandita de Ricardo bogatia nu se acumula la muncitori sau la camatari ci la rentieri ceea ce a condus la “demonstrarea” practica a
teoremei randamentelor in 1845 – 48 cand au murit de foame in jur de 1,5 milioane de irlandezi cu mancarea (importata din America) langa ei pentru ca nu aveau bani sa o cumpere.
en.wikipedia.org/w…eat_Famine_(Ireland)
Probabil era prezenta peacolo si politica liberala laissez faire si mana invizibila care redistribuie bogatia.

“Legile fundamentale ale teoriei monetare (ca masa monetara este irelevanta pentru bunastarea indivizilor; in schimb, variatie ei nu este lipsita de efecte)”
Cum adica?

“Dvs. aveti in minte ideea ca teoria trebuie sa prezica ceva.” De unde stiti ce am eu in minte? Am in minte ca argumentul logic (chiar si cel din logica economica)
trebuie sa provina mai ales din procesul inductiv si doar in cazuri speciale deductiv.
Un exemplu clasic de proces deductiv este teoria lui Keynes care spune ca guvernele trebuie sa cheltuie din ce in ce mai multi bani pentru a iesi dintr-o criza;
in momentul respectiv teoria nu a avut nici o baza inductiva, cu toate acestea a fost pusa in practica fortat rezultand post factum o validitate dpdv empiric indoielnica.

Procesele economice nu se petrec in eprubete pentru a invoca “ceteris paribus”(tot restul fiind egal).
Puteti face o singura afirmatie invocand “ceteris paribus” imediat ce ati facut urmatoarea afirmatie “ceteris paribus” se invalideza prima afirmatie; adica
cand prima afirmatie este “A ceteris paribus B”, “B ceteris paribus C” nu mai poate implica variabila A ca fiind constanta.
Aceste succesiuni simpliste de gandire duc in majoritatea cazurilor silogisme invalide logic cand sunt scoase din eprubeta conducand la sofisme.
Luand exemplul dat:
“Daca masa monetara creste, atunci preturile cresc, ceteris paribus”
In mod normal masa monetara creste in sistemul fractionar pentru ca apare un nou contract care introduce in piata un nou bun care trebuie sa aiba acoperire in bani.
Deci banii aparuti in piata (diferenta de masa monetara) acopera un bun, ceteris paribus, preturile nu cresc (ceteris paribus nu apare inflatie).
“Inflatia este cauzata de cresterea masei monetare” punand cauza in fata efectului este acelasi lucru ca mai sus.
By Sextus Empiricus, decembrie 8, 2009 @ 12:45 am

Raspuns la pct 2
Nu, simplificat spun ca:
1. (contraargument deductiv) nu exista posibilitatea de a face practic un contract cu un minor si in absenta contractului privatizarea educatiei nu va opri migratia creierelor.
2. (contraargument inductiv) in Romania facultatile private doar au scos bani de pe spatele studentilor fara a creste calitatea output-ului.
3. (precedentza anuleaza originalitatea) lipsa (sau ambiguitatea) proprietatii – Hernando De Soto
Poate nu am inteles eu bine despre ce era vorba. Care era argumentul la brain drain?

PS: In principiu dumneavoastra ar trebui sa raspundeti nelapidar fiecarui argument (chiar si celor care apartin delirului meu oniric =)) ) deoarece scolarizarea dumneavoastra sa facut pe spatele contribuabilului roman.
Dar in absenta unui contract nu va obliga nimeni.