PS: In principiu dumneavoastra ar trebui sa raspundeti nelapidar fiecarui argument (chiar si celor care apartin delirului meu oniric =)) ) deoarece scolarizarea dumneavoastra sa facut pe spatele contribuabilului roman.
Dar in absenta unui contract nu va obliga nimeni.

Utilitarismul este un concept vechi filozofic care are la baza hedonismul ( http://en.wikipedia.org/wiki/Felicific_calculus ) prezentat de Jeremy Bentham.
Teorema utilitatii marginale este o incercare de a cuantifica o utopie.
Chiar Mises la pagina 114 aici http://mises.org/books/tmc.pdf spune ca doctrina utilitatii marginale este ciudata si se bazeaza pe teoria subiectiva a valorii (poate delira).
Oare ce zicea Mises face referire la ce este scris aici: http://mises.org/etexts/mcCulloch.pdf ?

Teorema randamentelor descrescande apartine lui David Ricardo si are proprietatea de a fi creata in eprubeta cu variatia unei singure variabile de intrare.
Aceasta este o simpla problema de optim bazata pe observatii empirice pe care le stie orice agricultor si nici macar nu are atasata o curba de distributie.
In economia gandita de Ricardo bogatia nu se acumula la muncitori sau la camatari ci la rentieri ceea ce a condus la “demonstrarea” practica a
teoremei randamentelor in 1845 – 48 cand au murit de foame in jur de 1,5 milioane de irlandezi cu mancarea (importata din America) langa ei pentru ca nu aveau bani sa o cumpere.
en.wikipedia.org/w…eat_Famine_(Ireland)
Probabil era prezenta peacolo si politica liberala laissez faire si mana invizibila care redistribuie bogatia.

“Legile fundamentale ale teoriei monetare (ca masa monetara este irelevanta pentru bunastarea indivizilor; in schimb, variatie ei nu este lipsita de efecte)”
Cum adica?

“Dvs. aveti in minte ideea ca teoria trebuie sa prezica ceva.” De unde stiti ce am eu in minte? Am in minte ca argumentul logic (chiar si cel din logica economica)
trebuie sa provina mai ales din procesul inductiv si doar in cazuri speciale deductiv.
Un exemplu clasic de proces deductiv este teoria lui Keynes care spune ca guvernele trebuie sa cheltuie din ce in ce mai multi bani pentru a iesi dintr-o criza;
in momentul respectiv teoria nu a avut nici o baza inductiva, cu toate acestea a fost pusa in practica fortat rezultand post factum o validitate dpdv empiric indoielnica.

Procesele economice nu se petrec in eprubete pentru a invoca “ceteris paribus”(tot restul fiind egal).
Puteti face o singura afirmatie invocand “ceteris paribus” imediat ce ati facut urmatoarea afirmatie “ceteris paribus” se invalideza prima afirmatie; adica
cand prima afirmatie este “A ceteris paribus B”, “B ceteris paribus C” nu mai poate implica variabila A ca fiind constanta.
Aceste succesiuni simpliste de gandire duc in majoritatea cazurilor silogisme invalide logic cand sunt scoase din eprubeta conducand la sofisme.
Luand exemplul dat:
“Daca masa monetara creste, atunci preturile cresc, ceteris paribus”
In mod normal masa monetara creste in sistemul fractionar pentru ca apare un nou contract care introduce in piata un nou bun care trebuie sa aiba acoperire in bani.
Deci banii aparuti in piata (diferenta de masa monetara) acopera un bun, ceteris paribus, preturile nu cresc (ceteris paribus nu apare inflatie).
“Inflatia este cauzata de cresterea masei monetare” punand cauza in fata efectului este acelasi lucru ca mai sus.