România, mai aproape de Grecia decât de Bulgaria, la deficitul bugetar

Un prieten al acestui blog m-a întrebat dacă datoria externă în creştere accelerată a României este asociată cu cheltuielile publice extravagante. Bineînţeles. Înregistrând an de an deficit bugetar, datoria publică nu poate decât să crească. Am comparat România cu alte două state din zonă: Bulgaria – vecinul de la sud şi eternul element de comparaţie, şi Grecia – performera UE în materie de dezmăţ bugetar şi de minciuni statistice.

Aşa cum se poate observa, politica bugetară a României a copiat mai mult modelul grec decât pe cel bulgar. Datele statistice arată că în ultimul deceniu Bulgaria a ales calea pozitivă (surplus), iar România (alături de Grecia) calea negativă (deficit). Nici măcar în anii de boom economic, când veniturile din impozite erau în creştere, guvernele român şi grec nu au fost în stare să economisească banul public. Ceea ce a făcut ca, în plină criză, finanţele publice să se scufunde. În acest timp, Bulgaria s-a dovedit mult mai responsabilă, iar acum ne face bezele cu politica bugetară.

În sfârşit, unii oficiali publici au ajuns să prezinte opinii asemănătoare cu cele susţinute de mult timp pe acest blog, inclusiv că creşterea deficitului din acest an se datorează în bună măsură hazardului moral creat de încheierea acordului cu FMI.

Nevoia de reforme | Bogdan Glăvan | Decembrie 13, 2009 9:36 am

9 comentarii

By Stefan A., Decembrie 13, 2009 @ 11:30 am

Prima de toate , cred ca va referiti la mine cu termenul “prieten “. In acest caz, multumesc .
Personal cred ca problemele incep din lipsa unei viziuni politice , a unei strategii de dezvoltare pe termen lung !
Mai precis ,aparatul public a fost vazut doar ca o masa de voturi.
Cu cit mai mare si mai scump, cu atit mai bine la alegeri.
Nu cred ca sint necesare studii superioare pentru a stabili ca imprumuturi externe consumate prin pensi si salarii nu duc la nici un fel de progres ! Duc la dezastru financiar . Indirect dar sigur , duce la dezastru economic si social !
Eu vad imprumutul de la FMI ca o injectie de metadon data unui drogat ! (tratament de dezintoxicare ). Tratament dificil , de lunga durata cu suferinte mari si fara garantia ca pacientul se insanatoseste !
By Razvan, Decembrie 13, 2009 @ 12:48 pm

Nu inteleg ce s-a intamplat in 2006 la nivel mondial de au scazut veniturile celor 3 tari.
By joness, Decembrie 13, 2009 @ 1:37 pm

Cat din echilibrul bugetar pastrat de Bulgaria poate fi atribuit politicii bugetare interne constiente, si cat consiliului monetar si incapacitatii autoritatilor de a cheltui bani?

Oare merita sa treci prin ceea ce a trecut Bulgaria in anii 90 pentru a obtine o stabilitate relativa, si aceea fara a fi insotita de o crestere semnificativa a prosperitatii generale, ce este pana la urma obiectivul final al oricarei politici guvernamentale?
By Bogdan Glavan, Decembrie 13, 2009 @ 5:01 pm

Imprumutul de la FMI nu e “tratament” de niciun fel, doar daca nu cumva consumul de alcool e un tratament cand iti ingheata pielea de frig! E cauza constrangerilor bugetare slabe din 2009.
De acord, consiliul monetar a fost o masura absolut benefica. Tin minte ca in 2007, BNR-istii s-au opus din rasputeri introducerii si la noi.
By cilu, Decembrie 13, 2009 @ 5:46 pm

Eu mi-as pune si problema, cate de reale sunt cifrele. Pentru Grecia si Romania, nu prea poti baga mana in foc (vezi nivelul raportat al somajului din Romania.
By Alex Nicolin, Decembrie 13, 2009 @ 8:20 pm

Deficitul bugetar a aparut datorita mentinerii la un nivel nesustentabil al salariilor din sectorul public si a delapidarii banilor cu ajutorul deiverselor firme capusa care se ocupa in principal de infrastructura.

Mentinerea salariilor de la stat la un nivel ridicat si abundenta de posturi bugetare a produs distorsiuni grave pe piata muncii, si a obligat firmele private sa creasca la randul lor salariile pentru a nu-si piede angajatii in favoarea statului. Pe termen lung a fost afectata atat competitivitatea firmelor individuale, dar cel mai grav competitivitatea economiei romanesti, datorita decorelarii salariilor fata de gradul de productivitate a muncii. Banii cheltuiti pe salarii ar fi putut fi folositi pentru investitii. Din pacate mentalitatea patronului roman este de asemenea deficitara: “mai bine vila si masina decat utilaje”. Astfel “felia” destinata investitiilor a fost “subtiata” din doua directii.

Cresterea nejustificata a veniturilor populatiei a dus la inflatie, manifestata prin scumpirea vietii in marile orase. Cel mai mult s-au scumpit chiriile, deci si locuintele, care au devenit brusc “investitii”. Chiriile au pus la randul lor presiune pe salarii, dar si pe marja de profit a firmelor, deoarece si ele trebuie sa plateasca chirie pentru localul in care functioneaza – inca odata s-au redus fondurile destinate investitiilor.

Partea din bani care a fost “sifonata” catre diverse firme detinute de apropiati ai clasei politice a avantajat in mod nemeritat aceste companii. O parte din bani s-au intors la randul lor in buzunarele politiceinilor in schimbul de noi contracte. Cum poate sa concureze o companie fara “pile” cu una care are?

Pentru finantarea (partiala) unui asemenea deficit, fiscalitatea trebuie mentinuta la nivele inalte. In plus nivelul de evaziune fiscala este extrem de ridicat in Romania, iar principalii protagonisti sunt tot firmele “de curte”. Povara fiscala apasa inca odata pe umerii companiilor private care incearca sa investeasca si sa faca afacei in mod cinstit.

Majoritatea firmelor romanesti, cu exceptia celor implicate in imobiliare sau lucrari de infrastructura, se aflau deja in 2008 la limita profitabilitatii. Criza economica si cresterea fiscalitatii (forfetarul) doar le-a impins in prapastie.

In consecinta deficitul bugetar este doar un simptom al unei societati etatiste, ineficiente si corupte (scuzati pleonasmul dintre primul atribut si ultimele doua).
By moroes, Decembrie 14, 2009 @ 1:03 pm

Ce e mai frustrant e ca nici acum, in al 12 lea ceas, nu avem masuri concrete de reducere a deficitului monstru. Chiar si PDL, singurul partid care a ridicat cat de cat aceasta problema, si a mentionat necesitatea “reformarii statului” devine foarte timid cand e vorba de disponibilizari. Concedierile sunt un subiect tabu, desi acestea sunt imperios necesare, dupa umflarea sectorului public in mandatul trecut. Liberalii (raspunzatori in buna masura pentru situatia actuala) vorbesc de reducera taxelor si impozitelor, dar nu spun de unde vor reduce cheltuielile, iar socialistii sunt fideli doctrinei potrivit careia statul poate legidera bunastarea, fara a mai fi nevoie de reducerea aparatului de stat. La bulgari de ce se poate si la noi nu?
By Teodora Popoaca, Decembrie 17, 2009 @ 9:42 am

E adevarat ca la PIB0-ul nostru datoria publica sa fie foarte mare, dar citeam din Saptamana Financiara, ca sunt alte tari care desi produc mai mult, datoria publica e foarte aproape de 100% din PIB. Tari la care ma asteptam sa fie mai prudente cu banii. Cel mai tare m-a uimit USA care duce in carca o datorie publica de 12000 mld (90% PIB). Belgia, iarasi, cu o datorie publica de 89,9% (309.674 mil euro) … care sunt mult mai avansati ca noi din foarte multe puncte de vedere… Daca nici cele mai mari puteri ale lumii nu sunt in stare sa isi mai limiteze nevoia de bani, atunci la ce ne putem astepta la Romania cu datoria noastra publica, care nici 20% nu depaseste (cel putin in viitorul foarte apropiat) … Vor avea multe implicatii negative aceasta datorie publica mititica, dar la nivel reputational … stam mai bine ca multe state.
Ma gandesc, ca desi alte state au datorie publica mai mari, muuuuuuuuuuuuuult mai mare, poate folosesc mult mai bine banii primiti pe datorie … dar ramane sa studiez in continuare problema …