Logica economica

Stiglitz şi “erorile majore” din gândirea economică

J. Stiglitz a acuzat iarăşi breasla economiştilor că se face vinovată pentru producerea crizei, deoarece a căzut pradă unor “erori majore”, de care gândirea economică trebuie să se debaraseze pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete. Potrivit lui Stiglitz, ipoteza că piaţa funcţionează eficient deoarece agenţii economici acţionează raţional, pe bază de informaţii complete, este falsă.

Deşi mă opun radical teoriilor de inspiraţie keynesiană pe care le propagă Stiglitz, Krugman şi alţii (la noi Daniel Dăianu, Liviu Voinea), nu sunt în dezacord total cu cele de mai sus. În fond, Stiglitz îşi bazează discursul pe o observaţie corectă: cunoaşterea (informaţia) perfectă este o iluzie, oamenii mai comit şi erori, adică piaţa nu funcţionează impecabil. Stiglitz nu afirmă nimic original. Keynes a spus acelaşi lucru cu multe decenii în urmă, când blama “spiritele animalice” pentru inconsistenţa cu care funcţionează piaţa (care ba cade în recesiune, când intră într-un boom). Toate bune şi frumoase.

Apropos de inconsecvenţă, comportamentul keynesienilor în frunte cu Stiglitz ilustrează la perfecţie cele spuse mai sus. Căci ei nu zic că incertitudinea şi iraţionalitatea sunt general valabile, ci că acestea afectează doar sectorul privat, în vreme ce sectorul public este la adăpost de aceste „imperfecţiuni” şi funcţionează ireproşabil. Cum ar veni, Stiglitz în calitate de investitor sau consumator nu este în stare să facă alegeri raţionale, pe când Stiglitz în calitate de ministru acţionează eficient! Acest mod de gândire stă la baza teoriei „salvaţioniste” a statului („Noroc că ne salvează guvernul din criză!”)

Să fim serioşi, dacă este adevărat că acţiunile indivizilor nu se îmbină întotdeauna într-un mod eficient (ceea ce nu mă îndoiesc), atunci acest lucru este adevărat în toate cazurile: şi pentru firme şi pentru agenţiile de stat; şi pentru investitorii privaţi şi pentru bugetarii „ordonatori de credite”. Ba mai mult, aşa cum Hayek şi alţi gânditori (mult mai consecvenţi) au arătat, incertitudinea şi ignoranţa nu dispar atunci când intră în joc guvernul. Din contră, intervenţiile top-down, investiţiile planificate central şi reglementările sunt nimic mai mult decât un „salt în ceaţă”, măsuri pe care le putem caracteriza ca mai lipsite de raţionalitate decât orice acţiune privată calculată.

Doar pentru a vă pune pe gânduri, încerc să detaliez un pic problema. Să presupunem că guvernul descoperă că actuala alocare a resurselor este nepotrivită (prea mult şomaj, prea puţine autostrăzi, you name it). Înainte de a lua vreo măsură corectivă, experţii guvernamentali ar trebui să se gândească măcar la câteva întrebări:
• De unde ştim că agenţii privaţi nu au luat în calcul această stare de fapt în formularea acţiunilor lor viitoare? Adică, de unde ştie guvernul că anticipările indivizilor sunt eronate? Vă rog să observaţi cât de important este acest lucru, căci intervenţia guvernului nu trebuie să ţintească la modificarea stării actuale, ci la asigurarea echilibrului în perspectivă. Ceea ce ne face să ne întrebăm, mai departe,
• De unde ştie guvernul ce s-ar fi intâmplat daca nu ar fi luat nici o măsură, care ar fi fost situaţia economiei în absenţa intervenţiei? Poate că piaţa şi-ar fi revenit de la sine, ca să zic aşa, fără terapia „stimulării” guvernamentale.
• În fine, de unde ştie guvernul că oamenii nu anticipează intervenţia şi nu o iau în calcul în formularea propriilor anticipări? Pentru că dacă acest lucru se întâmplă, atunci toate efectele politicii anti-criză (fie bune, fie rele) se duc de râpă.

Dacă aceste întrebări v-au pus pe gânduri, atunci este suficient. Înseamnă că nu mai trebuie să vă vorbesc despre dificultăţile cu adevărat majore ale keynesianismului: incongruenţa dintre interesul privat şi interesul public (deh, ce să-i faci, guvernanţii sunt oameni şi ei, mai poftesc!), incapacitatea de a afla preferinţele indivizilor (dacă guvernul dă bonuri de masă înseamnă că oamenii vor mânca mai bine?), imposibilitatea de a calcula economic – cu impact major asupra asumării riscului şi distorsionării economiei.

Despre economişti | Bogdan Glăvan | ianuarie 3, 2010 5:15 pm

13 comentarii

By Dan Selaru, ianuarie 3, 2010 @ 5:51 pm

Sa se dea domne la toti sa ajunga!
By Stefan A., ianuarie 3, 2010 @ 5:58 pm

As complecta cu ideile pe care Stiglitz pune accent.
5 invataturi trase din aceasta criza economica .(in opinia lui personala )
1- piata fara o adecvata regulamentare este inclinata la ecces. Piata nu se corecteaza singura .
2-piata a dat faliment deoarece societatile “prea mari sa deie faliment” au avut stimulatori perversi si lipsa de informatii transparente au jucat un rol crucial .
3- politicile keynesiane functioneaza. Australia a iesit din criza prin aplicarea acestor politici .
4-politica monetara este ceva mai mult decit lupta impotriva inflatiei. Costul unei inflatii legere , reduse , este mai mic decit costurile generate de “baloanele” speculative lasate sa creasca de catre bancile centrale .
5 – nu toate inovatile duc la o economie mai eficienta si mai productiva. Ingineria financiara nu a creat produse care sa ajute cetateanul de rind.Produsele create au avut ca scop exploatarea celor mai putin instruiti si evitarea/ocolirea regurilor .
Complectez cu o alta declaratie a domnului Stiglitz.
Pietele financiare care ar trebui sa gestioneze rischiul si distribuirea capitalului in un mod eficient, au creat riscuri si au distribuit capitalul in un mod dezastros !
Traducere aprox si in parte din ziarul Il Sole 24 Ore , pagina 11 din data de 03.01.2010
By machiavellian, ianuarie 3, 2010 @ 6:14 pm

Ei, daca da bonuri de masa nu inseamna ca oamenii vor manca mai mult. Ca doar am luat si tigari si alcool si alte alea de bonurile de masa.
By george, ianuarie 3, 2010 @ 10:28 pm

Mi se pare putin jenant sa pui numele de Daianu alaturi de impostorul Liviu Voinea…. nu crezi..? Daca ai timp fa si tu un search pe google si colecteaza afirmatiile acestui pusti enfatuat sa vezi ca abereaza infinit mai mult de cit novicii anonimi de pe net!
By camil, ianuarie 4, 2010 @ 10:43 am

guvernul are totuși pârghii de care sectorul privat nu dispune – impozite, tipărirea de monedă etc. cât de eficiente sunt acestea, e discutabil și depinde de respectivele politici, însă nu putem pune chiar pe picior de egalitate intervenția statului în economie – când aceasta se gripează – cu strategiile agenților privați
By AristotelCostel, ianuarie 4, 2010 @ 11:20 am

@George

“Mizerie mica”, Voinea vorbi despre criza taman inainte de “productie”, in timp ce Daianu ne-a spus frumos ca Pamantul e rotund, dar turtit la poli si bombat la ecua?d?or.

Cu ce-s nocivi anonimii de pe blog. Ţi-au afectat valuoarea la cloacă sau doar moralu’ tău de investitor di sucşes?

@Bogdan

Keynesian-ul L. Voinea s-a pronunţat în direct că nu crede în investiţiile în pavele şi consumabile… atât doar că n-ar trimite oamenii în şomaj când “e de unde” să se reducă cheltuielile.
By Flavian, ianuarie 4, 2010 @ 12:38 pm

Bravo Bogdan, felicitarile mele.

E bine ca in ultima vreme apar tot mai multe voci in sprijinul ideilor promovate de scoala austriaca, pentru ca deja keynesianismul si frutul prin inflatie ne-a iesit pe urechi de un secol incoace.
By Constantin Gheorghe, ianuarie 4, 2010 @ 2:15 pm

Uiţi un singur şi mic amănunt: britanicii, care au judecat fix la fel ca tine, deşi îl aveau pe Keynes legat în piele şi la îndemână, prin viu grai, ca să zic aşa, au pierdut un impeiu, alegând să nu facă nimic în timpul Marii Depresii(uni?) din 29-33. Dacă nu erau pârliţii ăia de americani, care au avut nesimţirea să intervină în economie, îşi pierdeau şi ţara. Aşa că poate ne mai gândim, când vedem ce-i mai bine: să intervii, sau să nu intervii în caz de criză. Când este vorba de sute de milioane de oameni, nu aplici regula: “orice problemă care nu se rezolvă de la sine în trei zile înseamnă că nu se poate rezolva”.
By Flavian, ianuarie 4, 2010 @ 3:13 pm

Well, imperiile au de multe ori tendinta asta de a se.. dezintegra in momentul in care cresterea devine nesustenabila.

S-ar putea argumenta ca acelasi lucru ii asteapta si pe americani, ocazie cu care am putea invata ca inlocuirea unui imperiu cu altul nu e o metoda de a rezolva problemele.
By MIA, ianuarie 4, 2010 @ 5:10 pm

>Vă rog să observaţi cât de important este acest lucru, căci intervenţia guvernului nu trebuie să ţintească la modificarea stării actuale, ci la asigurarea echilibrului în perspectivă.

Dupa parerea mea aici este o problema de abordare/optica : nu cred ca scopul unei interventii a statului/guvernului in economie este neaparat aceea de “a asigura un echilibru in perspectiva” cit – mai ales, ci mult mai important – de a asigura ca in perspectiva sa se atinga o stare “social-convenabila”.

De ex. – mergind pe ideea cu alocarea proasta ce inseamna “prea putine autostrazi” – nici nu cred ca importa daca agentii economici privati anticipeaza/au solutii pentru a se “descurca” intr-o astfel de situatie cit faptul ca lipsa autostrazilor/efectul acestei lipse este considerat ( fie la modul absolut fie “comparatie” ) ca fiind unul “inacceptabil socio-cultural”.

Fireste – ideal ar fi ca noua stare spre care se tinde sa fie una accesibila, “echilibrata economic” ( sub aspectul macar al sustenabilitatii ) dar na …
By Stefan A., ianuarie 4, 2010 @ 5:18 pm

Comentariul meu este pierdut definitiv ?
By http://www.lacostelike.com, septembrie 8, 2010 @ 2:40 am

LRH2010-9-8For men in our Lacoste Shoes Online,we will provide you with unexpected crocodile leather shoes low price!As crocodile leather shoes men than for testing and certification of bamboo is an excellent style.Lacoste Running Shoes also has a good looking.2010 Lacoste Shoes sports shoes by the crocodile allows you through your canicule best appearance and adequate bland covering on durability.It alone differs with the Lacoste’s academic theme.Other than this one can present the Lacoste Carnaby Shoes for abnormal occasions.In accession the shoes would accommodate aegis of user’s bottom abnormally while arena sports.Lacoste Observe 2 Strap Shoes the shoes would provide protection of user’s foot especially while playing sport,you will feel more confident.
By http://www.uggheres.com, septembrie 8, 2010 @ 2:47 am

LRH 2010-9-8

Recently in China’s streets, unexpectedly frequently UGGs figure, visible now UGG Boots has gradually the market of China.
The southern region of Melbourne, the lowest temperature in winter is zero degrees centigrade. From the practical point of view, in winter in Australia, don’t wear UGG shoes basic. “You just go skiing. And special lessons will wear the local tradition. But the” world’s warm “, to travel by UGG Slippers , Japanese fashionable personage UGG Women’s Boots as fashionable element in Japan, the earliest flushed a fashion magazine pictures, and then get street pats many Hollywood stars, and the rapid reproduction into fashion. UGG Classic Boots originated in Australia, is a pure manual boots, with sheep is the so-called “Macao MAO”, warm, but not always like a likable. Then length, then follow China star began in China in recent year in winter fashionable girl like most fashionable sheet is tasted. With a network of vulgar: “they wear warm, but not trend. But China’s fashionable girl dressed as are not completely to when the cold, they often need to wear, the look is a thin silk socks, and then wrapped in UGG Classic Short thick.