Logica economica

Cine s-a năcut azi (3)?

În data de 11 ianuarie 1938 s-a născut Fisher Black. Black face parte din masiva categorie de „economişti” care, de fapt, nu sunt economişti deloc. De formaţie matematician, Black a descoperit că economia este un teritoriu foarte prielnic pentru exersarea abilităţilor de calcul şi a fanteziilor matematice. Şi atât de bun a fost Black în, scuzaţi expresia, econometrie, încât dacă mai trăia un an ar fi luat cu siguranţă Premiul Nobel.

Fisher Black este părintele celebrei formule Black-Scholes. În ultimele decenii, nimeni nu a putut intra în grupul magilor financiari dacă nu învăţa din prima modelul CAPM sau ecuaţii precum cea inventată de Black. Însă odată ce deveneai expert în “finanţe cantitative”, se părea că eşti pe cel mai scurt drum către bogăţie – cel puţin până la colapsul LTCM.

Puteţi realiza şi singuri în ce măsură Black a înţeles economie dacă vă spun că, de exemplu, a susţinut că politica monetară este irelevantă în sensul că expansiunea monetară nu face nici bine nici rău (!) şi că fluctuaţiile economice sunt aleatoare (!).

Problema cu modelarea matematica este că portretizează o economie aflată în echilibru, populată de indivizi mimetic, roboţei cu preferinţe dinainte stipulate. În realitate, economia nu este niciodată în echilibru (keynesienii să nu aplaude încă!), ci universul mişcat de publicul ale cărui preferinţe evoluează permanent şi imprevizibil. Econometria nu poate decât să reducă realitatea la un model abstract, iar analizele efectuate pe baza acestui model pot fi sublime, dar rămân nerealiste.

Modelarea matematică a economiei nu a produs nimic util. Economia nu poate fi redusă la un set de ecuaţii, deoarece între acţiunile umane nu există relaţii constante. Ceea ce nu înseamnă că nu putem vorbi despre ştiinţă, despre existenţa unor legi în economie (am câteva exemple la îndemână, pe care îmi place să le repet: legea utilităţii marginale descrescânde, legea avantajului comparativ, legea optimalităţii masei monetare). Doar că legile economice sunt diferite de legile din fizică: nu se referă la constante numerice. Ştiinţa economică nu se bazează pe ecuaţii. Un înţelept mi-a spus cu ani în urmă: tot ce include un model poate fi explicat verbal, însă nu tot ce poate fi explicat verbal poate fi inclus într-un model matematic. Şi atunci, la ce bună modelarea?

Cine s-a născut azi | Bogdan Glăvan | ianuarie 11, 2010 8:20 am

14 comentarii

By Dan Selaru, ianuarie 11, 2010 @ 9:04 am

Aici ar trebui sa stam de vorba, un model cu formule poate ca nu e relevant dar un model bazat pe cateva reguli simple poate fi imaginat.
By vala, ianuarie 11, 2010 @ 9:23 am

matematica e mai abstracta decat … filosofia … cu cat o combini mai mult cu economia cu atat utilitatea marginala scade …
By Dan Selaru, ianuarie 11, 2010 @ 9:37 am

Complexitatea provine din legi simple si interactiuni dintre agenti. Nu e nevoie de un nivel de abstractizare maret.
By borat, ianuarie 11, 2010 @ 9:54 am

black scholes este inca foarte util, nu ca un mod de a reprezenta lumea asa cum e, ci ca un mod foarte transparent de a exprima pretul optiunilor. cu alte cuvinte, mie imi este mai usor ca si investitor sa evaluez daca pretul platit pentru o anumita optiune este mare sau mic cu ajutorul acestui model. in plus, in anumite conditii, chiar se poate replica o optiune conform teoriei din spatele modelului.
problema cu modelele matematice in general este ca le folosesc sau le critica destui care nu le inteleg. nu inseamna ca sunt toate gresite si inutile, conform argumentului general ca lumea reala e prea complexa.
By Bogdan Glavan, ianuarie 11, 2010 @ 10:21 am

“Pretul mare sau mic” in comparatie cu ce? Cu un presupus nivel de echlibru, care de fapt nu exista! Ecuatia nu iti permite sa vezi daca optiunea este sub/supra-evaluata, ci daca o presupusa relatie cu diverse elemente (ex: rata dob. – despre care se presupune ca este la nivelul “corect”) este respectata. Astfel, ea devine sub/supra-evaluata in raport cu respectivele input-uri.
Ceea ce e interesant, si a fost observat de mult timp, este ca pe masura ce ecuatia e luata de buna, cu atat activul evaluat ajunge mai sub/supra-evaluat fata de elementele care nu sunt luate in calcul de catre model (nu sunt incluse in ecuatie)
By borat, ianuarie 11, 2010 @ 10:45 am

este supraevaluata sau subevaluata in raport cu cat ma astept eu ca investitor sa fie. repet, nu ofera un ghid pentru cat trebuie sa fie vreun echilibru de orice fel, ofera transparenta.
nu stiu de unde ati luat studiul cu pricina, dar zic si eu ca basescu – spuneti-mi institutul si un link, eventual.
By borat, ianuarie 11, 2010 @ 10:52 am

ca sa fiu inteles mai usor, majoritatea optiunilor sunt cotate in termeni de volatilitate black-scholes (exista si exceptii). cotatia in termeni de volatilitate este mult mai clara decat a spune direct costul optiunii (premium). e foarte greu sa compari pretul real al optiunilor intre ele stiind doar costul, pt ca diferenta poate veni din maturitate, strike etc. datorita lui black avem mai multa claritate in evaluarea costului. macar atat.
By camil, ianuarie 11, 2010 @ 11:10 am

nu sunt economist, dar am ceva ideea de matematica. cred ca principalele probleme cu modelarea matematica a economiei provin din faptul ca se pleaca de la premise gresite: toti consumatorii sunt rationali si se comporta la fel in situatii identice. ceea ce nu e adevarat
By Ovidiu, ianuarie 11, 2010 @ 11:59 am

Pot sa va intreb ce parere aveti de campania pornita de dl. Cucerai in financiarul.com?
By Bogdan Glavan, ianuarie 11, 2010 @ 5:03 pm

@Borat: cred ca vorbim despre lucruri diferite. Cat despre “studiu”, nu e vorba de asa ceva, este o intreaga paradigma care critica folosirea matematicii in economie… deci e vorba de carti intregi. imi pare rau, m-ai prins intr-un moment extrem de aglomerat, nu am timp sa detaliez.
@Camil: nu e vorba de rationalitate. Economia studiaza actiunea rationala, adica indreptata catre un scop. Din acest punct de vedere, toate actiunile sunt rationale. Datul cu banul pentru a alege intre ce sa cumperi este o actiune rationala (“mai bine dau cu banul decat sa ma gandesc ce imi place mai mult”) Nebunii nu intra sub incidenta definitiei de mai sus, deci nu putem spune ca oamenii actioneaza irational.
Ce parere ai, coada de la vaccinare este rezultatul unui comportament rational?!
@Ovidiu: O sa ma uit sa vad ce zice Cucerai, nu sunt la curent.
By Ovidiu, ianuarie 11, 2010 @ 6:26 pm

Multumesc, as fi interesat de parerea dumneavoastra. este vorba de comentariile publicate la http://www.financiarul.com/autori/59/sorin-cucerai
By Bogdan Glavan, ianuarie 11, 2010 @ 7:44 pm

Ovidiu, mi-am aruncat una-doua-trei priviri peste articol, pur si simplu nu inteleg de unde pana unde a scos autorul chestia cu partenalismul de tip nou (liberal), ca sa zic asa. Poate pt. ca sunt f. obosit acum. Pana una alta, impartasesc nelamurirea ta.
By borat, ianuarie 12, 2010 @ 8:45 am

ma refeream strict la afirmatia urmatoare “Ceea ce e interesant, si a fost observat de mult timp, este ca pe masura ce ecuatia e luata de buna, cu atat activul evaluat ajunge mai sub/supra-evaluat fata de elementele care nu sunt luate in calcul de catre model”. sunt curios ce studiu a ajuns la concluzia asta si cum. lucrez in domeniu.
By Ovidiu, ianuarie 12, 2010 @ 4:11 pm

Vă mulțumesc! Se poate să vă rog să ștergeți link-ul de mai sus, nu vreau să-i fac publicitate domnului în cauză. Încă o dată – mulțumesc.