Logica economica

De ce argumentele BNR pentru reducerea ratei dobânzii sunt greşite (2)

Al doilea argument invocat de BNR pentru reducerea ratei dobânzii este persistenţa deficitului de cerere agregată.

Cererea agregată reprezintă totalul cheltuielilor agenţilor economici. În teoria keynesiană, nivelul cererii agregate poate scădea sub nivelul venitului, ceea ce împinge economia în recesiune. Se produce o „scurgere” din sistem, iar statul îşi poate asuma rolul de tehnician, reparând circuitul economic, prin alimentarea lui cu lichidităţi. Acest scenariu este ilustrat în graficul de mai jos.

În cartea mea Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală am dedicat un capitol distinct criticii politicii anticilcice de inspiraţie keynesiană, iar acum nu voi relua ce am spus deja. Vreau însă să adaug câteva explicaţii şi precizări.

În primul rând, orice intelectual familiarizat cu specificul ştiinţelor sociale ar trebui să fie uimit de mecanicismul basmului keynesian. Pentru Keynes (şi pentru discipolii lui din BNR) economia e ca un cazan umplut cu bani; dacă în cazan se produce o spărtură prin care se scurg bani, nivelul umpluturii (PIB nominal) scade, iar autorităţile trebuie să toarne bani pentru a-i reface nivelul. În această poveste nu este loc de fiinţe umane, de raţionalitate, de anticipări, de acţiuni intenţionate; totul se produce mecanic-aleator: dacă nivelul cheltuielilor monetare scade, atunci statul trebuie să îl refacă şi, invers, dacă cheltuielile cresc peste nivelul venitului, statul trebuie să extragă bani din circuit pentru a păstra echilibrul. Mai mult, guvernul însuşi este tratat mecanic – este văzut ca un soi de diferenţial de automobil, care redistribuie cuplul între roţi atunci când sesizează o pierdere de aderenţă sau diferenţă de rotaţie. Nu există loc pentru stimulente (perverse), interese (de grup), (in)capacitate antreprenorială.

Acum, să presupunem că circuitul învârte 100 unităţi monetare. Imaginaţi-vă că în circuit se produce într-adevăr o spărtură şi că pe ramura de jos a lui circulă doar 90. Aceasta înseamnă că pe ramura de sus vor ajunge tot 90: dacă cheltuielile scad la 90, atunci veniturile încasate scad şi ele corespunzător. Este o problemă?

Pentru keynesieni este o mare problemă, pentru că banii sunt precum uleiul de motor şi, se ştie, maşina care rămâne fără ulei se defectează. De aceea trebuie să intervină urgent statul şi să pompeze bani, stimulând cererea agregată. Dar această viziune este greşită. Eroare provine din faptul că întregul raţionament se referă la valori monetare, nominale, în vreme ce adevărata bunăstare se măsoară în valori reale – cantităţi de bunuri şi servicii. Să luăm un exemplu: să presupunem că anul trecut am cheltuit 100 de lei pe shaorma iar anul acesta doar 90 de lei. Înseamnă oare că anul acesta am sărăcit, că mâncat mai puţin? Bineînţeles că nu. Dacă shaorma s-a ieftinit cu 10%, anul acesta mănânc la fel ca anul trecut, iar dacă s-a ieftinit mai mult, anul acesta mă voi ghiftui. Deci, cheltuielile monetare nu au nicio legătură cu volumul de marfă tranzacţionat.

La rândul său, vânzătorul de bunuri (shaorma) nu se ghidează după veniturile monetare. Indicatorul esenţial folosit pentru a măsura viabilitatea afacerii este rata profitului, iar aceasta este un raport, o relaţie între venituri şi cheltuieli – adică nu o sumă de unităţi monetare.

Ce se întâmplă cu viabilitatea activităţilor economice atunci când cererea agregată scade? Ei bine, presupunând că cererea scade proporţional în toate industriile (ceea ce este aberant, dar nu şi în teoria keynesiană), nu se întâmplă nimic, în afară de faptul că toate cheltuielile şi veniturile nominale scad. Adică avem deflaţie. Nimic nu împiedică însă rata profitului să rămână la fel. Pentru ca keynesienii să ajungă la concluzia preferată, ei aduc forţat următoare ipoteză: toţi indivizii sunt idioţi, incapabili să îşi modifice aşteptările (în caz că au vreuna) şi vor trata venitul nominal ca pe venitul real, confundând bancnotele din buzunar sau din casa de marcat cu bunurile pe care le pot cumpăra/vinde în schimbul acelor bani. Dacă au mai puţini bani, ei cred că sunt mai săraci, iar dacă au mai mulţi cred că sunt mai bogaţi. Şi toată lumea face confuzia asta în afară de geniile de la butoanele politicii monetare. Aşa deci….

Să trecem acum la o problemă mai serioasă. Scenariul keynesian ascunde o eroare mult mai gravă decât interpretarea greşită a cheltuielilor monetare şi a rolului banilor. Este vorba de omiterea din discuţie a factorului fundamental al creşterii economice: economisirea şi acumularea de capital. Pentru cine studiază economia este straniu cum „politica anticiclică” este un capitol total independent şi separat de „politica de creştere economică”! Ceea ce e normal la o adică, fiindcă prescripţiile celor două capitole se bat cap în cap, iar dacă subiectele ar fi tratate laolaltă studentul ar observa slăbiciunile paradigmei keynesiene. Aşa că, pentru a salva aparenţele, „creşterea economică” şi „fluctuaţia economiei” sunt tratate total distinct.

Despre ce este vorba? Despre faptul că la baza dezvoltării se află economisirea şi acumularea de capital, nu „cererea agregată” (say what?). Adică proporţia în care oamenii îşi împart venitul între consum şi economisire. Tezaurizarea – în fond, cererea de bani – are impact asupra nivelului preţurilor, însă nicio legătură cu progresul. Acesta din urmă este determinat de raportul consum-economisire care, dat fiind că e un raport, ghinion, nu se măsoară un unităţi monetare fir-ar să fie! Fără să mai lungesc vorba, este foarte posibil ca deflaţia să coincidă cu creşterea economisirii şi a acumulării de capital, iar rezultatul final să fie creşterea economică, nu depresiunea! Un secol întreg stă mărturie despre acest fapt. Dacă keynesienii ar fi oneşti ar trebui să se recunoască înfranţi din start, pentru că există o observaţie empirică fatală: experienţa secolului al XIX-lea, secolul revoluţiei industriale, caracterizat prin deflaţie. Bine, ar mai o observaţie fatală, experienţa stagflaţiei din secolul XX, inclusiv acum din România, care nu se integrează deloc în teoria keynesiană.

Să aruncăm o privire la componentele cererii agregate

C + I + G + X – M
(consum + investiţii + cheltuieli guvernamentale + exporturi – importuri)

Când Mugur Isărescu decide creşterea cererii agregate, el nu discriminează între componentele acesteia. Poate spori consumul – dacă ascultaţi cu atenţie, majoritatea comentatorilor economici vorbesc de stimularea consumului ca soluţie de ieşire din criză, yes! Sau poate spori cheltuielile guvernamentale. Sunt convins că un expert va găsi o cale de mărire a exporturilor nete. Toate aceste alternative sunt bune, fiindcă, nu-i aşa, conform BNR, problema este „deficitul de cerere agregată”. Din păcate, doar creşterea investiţiilor poate propulsa economia. Nimeni nu s-a îmbogăţit vreodată pentru că a consumat tot ce a câştigat! Din contră, cu cât consumi mai mult cu atât de apropii de amanetarea propriului viitor. Încercaţi să falsificaţi asta dacă puteţi! Oamenii sunt suficient de deştepţi încât să nu se joace „experimental” cu astfel de lucruri. Până şi un copil mai destoinic ştie că, dacă vrea o bicicletă nouă, trebuie să economisească, abţinându-se să cumpere toate jucăriile pe care altminteri şi le-ar permite.

Iar creşterea investiţiilor nu se poate realiza prin mijloace monetare, precum manipularea ratei dobânzii, ci prin economisire, aşa cum am mai spus în multe articole.

P.S. Felicitările mele restaurantului Naser de la Domenii, care a ieftinit shaorma de la 15 lei la 10 lei – iată cineva care ştie să facă afaceri şi care nu are nevoie să fie stimulat monetar de experţii de la BNR! Şi nici nu aşteaptă vreo taxă pe fastfood care să o „transfere” în cârca clienţilor. Îmi place deflaţia.

Politică monetară | Bogdan Glăvan | februarie 5, 2010 11:54 am

71 comentarii

By Logosfera, februarie 5, 2010 @ 12:35 pm

Supriza, dupa ce a tiparit bani si si-a facut mendrele cu rata dobanzii BNR se asteapta la inflatie maxima evz.ro/articole/de…-la-inflatie-maxima/
Maxima am zis!
By Stefan A., februarie 5, 2010 @ 1:05 pm

Jos palaria ! Acest articol + cel precedent ar trebui popularizat cam peste tot .
Cit timp mai sint oameni care stiu sa judece si in afara turmei (eu sint din turma ), Romania care este pe drumuri mai are o speranta !
Inca o data , felicitari !
By Constantin Gheorghe, februarie 5, 2010 @ 1:50 pm

Nu cred că o să ai mulţi membri în clubul “Prietenii deflaţiei”. Doi: în secolul 19 a fost o singură perioadă de deflaţie însoţită de creştere economică, Gilded Age, între 1873 şi 1896. Are o explicaţie: maturizarea unor tehnologii, tehnologii care au permis profit din volum, nu din preţ(raritate). Keynes nu s-a adresat trecutului, că nu avea de ce. S-a adresat realităţilor induse de Marea Depresie.
Acum, la situaţia României: ca să economiseşti, trebuie să ai de unde să economiseşti. Marea majoritate a românilor nu au cum economisi, şi să vrea. Cum facem? Nu mai investim, pentru că ne interzicem să apelăm la instrumente de politici monetare?
Şi dacă amân consumul, de ce să investesc? Cine îmi cumpără produsele şi serviciile?
Îmi permit o singură observaţie: orice soluţie naşte noi probleme. Înţeleg că vezi în deflaţie o soluţie. Care sunt problemele generate de ea? Pot fi gestionate?
By Dan Selaru, februarie 5, 2010 @ 1:52 pm

Bine zis si dusmanos.
By AristotelCostel, februarie 5, 2010 @ 2:04 pm

… legat de deflatie, cui nu-i place ar cam trebui să se mai gândească.
By B, februarie 5, 2010 @ 2:23 pm

Din pacate BNR nu stimuleaza investitiile pentru ca tine dobanda ridica asa ca e mai comod pentru cei care economisesc sa ii tina la banca in conditiile in care euro nu a mai crescut. Guvernul e preocupat sa stimuleze consumul dupa modelul US care a asigurat cresteri fulimnante dupa 2005 si nu e preocupat de un mediu prietenos pentru firmele mici, vezi neplata Tva, impozitul in avans, forfetarul si alte porcarii. Bancile care ar trebuii sa orienteze banii spre investitii imprumuta statul sau isi peticesc gaurile din imobiliare… Prin urmare investitiile in mijloace productive, nu in infrastructura de consum gen imobiliare si mall-uri, cat si exporturile lipsesc cu desarvarsire….
By AristotelCostel, februarie 5, 2010 @ 3:26 pm

Mă rog, e şi asta o soluţie… să îngraşi monopolurile pentru inflamarea inflaţiei ca să ai împotriva cui… lupta.
By Bogdan Glavan, februarie 5, 2010 @ 3:46 pm

@Constantin Gheorghe:
Intrebarea din final este cruciala pentru cel care vrea sa inteleaga mecanismele cresterii economice. Este usor contra-intuitiv sa afirm rolul esential al economisirii in cresterea economica, pentru ca, aparent, daca oamenii economisesc, cui sa mai vanda firmele?!
Raspunsul este ca fondurile economisite se duc in investitii, acumulare de capital, alimentand productia in stadiile superioare ale productiei – industriile situate departe de cele care ofera bunuri de consum (de ex. cei care fabrica strunguri, ciment, utilaje pentru extractia petrolului etc.)
Astfel, in vreme de declinul consumului afecteaza industriile situate in imediata apropiere a deservirii consumatorului, ele avantajeaza industriile departe in amonte.
Ganditi-va ca, practic, cresterea economisirii echivaleaza cu reducerea ratei dobanzii, care are un impact disproportionat asupra productiei intensive in capital; avantajeaza mai mult constructia de nave decat restaurantele arabesti.
Astfel structura economiei se modifica, pentru a acomoda o cerere crescuta de consum in viitor – caci asta inseamna economisirea, nu? Renunt sa consum azi un peste pentru a-mi confectiona o undita cu care sa prind doi pesti de maine incolo.

Revenind acum la celelalte nelamuriri, e partial adevarat ca romanii nu au de unde acumula capital. Acumularea de capital este tendinta fireasca in lume, cel putin cata vreme oamenilor le pasa de viitor. Desigur, romanii sunt saraci. Insa ceea ce dauneaza economisirii nu este saracia, ci stimulentele distructive pe care le exercita diversele politici ale statului (Exista n exemple: de ce sa mai strang bani pentru batranete daca statul imi ofera pensie? de ce sa economisesc daca bancile isi bat joc de mine?) Ca fapt istoric, rata economisirii in secolul XX a fost mai mica decat in secolul al XIX-lea, iarasi un fapt aparent paradoxal daca tinem cont de ce spuneti dvs, anume ca saracii nu economisesc.

Dincolo de consideratia de mai sus, solutia pentru dezvoltarea tarilor sarace este apelul la economisirile altor popoare, adica investitiile straine. Astfel, Romania importa bunuri de capital care maresc potentialul economic. Doua remarci aici:
1)ce s-a intamplat in anii trecuti, socotiti senzationali la capitolul import de capital, a fost doar jumatate investitie straina, restul a fost carry trade, firmele mama imprumutau sucursalele de aici pentru a tine bani in depozite bancare castigand diferenta de dobanda (o problema aparuta din cauza inflatiei dolarului, yenului si euro)
2) trebuie sa distingem foarte clar intre bani si capital. Daca un american vine cu dolari, ii schimba in lei si ii foloseste pentru a cumpara pamant, tractoare si seminte din Romania pentru a face agricultura, acesta nu este un import de capital. Efectele sunt altele. Prin import de capital inteleg ca americanul vine direct cu aport de capital in natura sau vine cu banii pe care ii foloseste pentru a cumpara utilaje din strainatate folosindu-le pentru agricultura in Romania. Deficitul comercial astfel rezultat este complet sustenabil si benefic.

In fine, vreau sa reiterez ca preturile au avut o tendinta de scadere lenta pe tot parcursul secolului al XIX-lea, in statele occidentale. Productia a avut tendinta de crestere. Exceptii sunt desigur razboaiele (napoleoniene, civil din SUA). Este un fapt istoric, nimeni nu il disputa, keynesian sau nu.
By aaa, februarie 5, 2010 @ 5:06 pm

Felicitari, dom’ profesor.
Asta asteptam de la dumneavoastra. Pamfletisti… avem destui. Oameni de analiza fina nu avem suficienti.
By analitix, februarie 5, 2010 @ 5:51 pm

dupa cum chiar tu spuneai …Romania e altceva…poate nu e bine sa ne concentram asa mult pe sau contra ideilor lui keynes sau friedman.
oricum …pana la urma si ca sa evitam confuzia…reducerea ratei dobanzii e gresita sau doar argumentele aduse de BNR?
By Constantin Gheorghe, februarie 5, 2010 @ 7:09 pm

Să introducem în ecuaţie un alt factor. Spre pildă, în SUA, în termeni reali, salariul clasei de mijloc a scăzut începând cu anii 70. Cu toate astea consumul a crescut continuu. De unde a apărut puterea suplimentară de cumpărare? Din credit, în principal, dar şi din creşterea iraţională a valorii acţiunilor. Pierderea de putere de cumpărare a fost compensată de accesul facil la credit. Şi din acţiuni. Câte bule speculative au fost în acest timp? Şi acum, să vedem cine-i de vină? Statul? Nu putea obliga entităţile economice să plătească un anumit salariu(de altminteri, salariul minim orar a stat pe loc vreo două decenii. L-a crescut Clinton, în al doilea mandat, parcă). Entităţile economice? Nu aveau niciun interes: plătind mai puţin munca, maximizau profitul. Băncile? Ele au multiplicat cel mai mult creditul. FED? Poate, prin politicile de dobândă.
Sunt cel puţin două zone în care poţi interveni, dacă, aşa cum vrei tu, să nu se mai arunce pe piaţă bani ieftini. Prima: o plată justă a muncii, şi doi, reducerea presiunii consumeriste, a asaltului nevoilor induse. Şi, mai direct, mai pe ocolite, tot acolo ajungem: la revizuirea de fond a modelului actual de capitalism, inclusiv a mecanismelor creşterii economice. Dacă suntem de acord că această revizuire de fond e necesară, mai avem nevoie de un singur lucru: să renunţăm la clişee. Cu alte cuvinte, să uităm de toţi, de la Adam Smith la Marx, şi de la Hayek la Keynes. Să fim creatori. Orice dogmă, de stânga sau de dreapta, este un pericol. Majoritatea teoriilor economice nu privesc societatea post industrială. Trebuie să scriem propriile noastre reguli. Aşa văd eu lucrurile.
Epoca în care trăim este dominată de un lucru, care nu exista pe vremea lui Adam Smith şi nici măcar a lui Keynes: economia în timp real, burse deschise 24 din 24, circulaţia fără restricţii a capitalului, asimetrii extreme în materie de informaţii. Pieţele nu pot reacţiona instantaneu, au o întârziere în răspuns.
By Daniel, februarie 5, 2010 @ 7:54 pm

@Constantin Gheorghe

Oricat de multe neologisme ati arunca, ideile dumneavoastre se reduc la doua lucruri mari si late

1) “daca eu nu inteleg cum functioneaza piata, inseamna ca ea de fapt nu functioneaza”
2) “avem nevoie de stat sa ne spuna ce sa facem, cum sa traim, ce sa consumam, etc”.

Si cand va acuza cineva de afinitati totalitariste, sariti ca ars.
By Constantin Gheorghe, februarie 5, 2010 @ 8:13 pm

Ca să ne înţelegem: nu există politici economice de stânga şi politici economice de dreapta, ci doar politici bune şi politici proaste. Iar proşti, şi la stânga, şi la dreapta, grămadă. Economia nu se rezumă la pieţe, pieţele sunt doar un mecanism. Statul este altul. Indivizii, la fel. Chiar este atât de greu de înţeles că modelele economice au limite, că nu pot descrie întreaga complexitate a fenomenului economic, că facem presupuneri care ne duc la eşec? Că modelele trebuie să fie adaptive, deschise, că nu sunt veşnice? Dar, mă rog, pricepe fiecare ce şi cum poate…
By Mona, februarie 5, 2010 @ 8:45 pm

@ Constantin Gheorghe

Pot a va intreb ce intelegeti prin “o plata justa a muncii”?

In plus, as vrea sa stiu cum ati defini economia. Vad ca faceti cateva referiri la asta. va intreb pentru ca, spre deosebire de dumneavoastra, eu consider ca economia se rezuma la piete. Indivizii si statul sunt doar niste jucatori in piete. Sa nu uitam ca piata este un proces, indivizii si statul nu.
By MIA, februarie 5, 2010 @ 8:57 pm

Hmmm …. critica de mai sus care are intentia de a “face praf” teoria lui Keynes in varianta clasica ( desi exista din cite stiu si variante moderne mai elaborate ) are si ea totusi unele neajunsuri sa zicem asa.

De ex. ( la prima citire ) legat de afirmatia urmatoare :

>{…}în vreme ce adevărata bunăstare se măsoară în valori reale – cantităţi de bunuri şi servicii.

Sa zicem ca e 100% adevarata afirmatia.

Totusi, din cite inteleg, se pleaca de la premisa ca intr-un scenariu deflationist volumul de bunuri si servicii dintr-o economie/societate ramine constant, nu ?

Ori problema e ca … tocmai in caz de criza asa ceva nu se prea intimpla.
By machiavellian, februarie 5, 2010 @ 8:58 pm

Sincer, Constantin Gheorghe, nu stiu unde in istorie economia nu s-a rezumat la piete. Ma rog, poate ca te gandesti la economii autarhice, gen Papa Noua Guinee, dar alea nu prea se pot numi economii, nu?

Apoi, indivizii sunt un mecanism?!? Ca asta nu mi-e prea clar.

Oricum, accept perfect faptul ca modelele sunt imperfecte. Modelele sunt o reprezentare a realitatii, nu realitatea insasi. Luam 10 mii de cazuri particulare, aplicam inductia si – voila – uite modelul. Totusi, pare-mi-se ca daca ne luam de onestitatea intelectuala a interlocutorilor, ar trebui sa ne uitam mai intai si in oglinda. De cate ori ti-ai pus tu problema daca modelul Incalzirii Globale este viabil? Ca l-ai luat cam pe nemestecate si nu pari sa te fi “adaptat” la iarna foarte geroasa din acest an sau la ultimele “gate”-uri din stiinta climatica.

Dar sa nu mergem atat de departe si sa ne intoarcem in sfera politicului si economicului. Mai sus propuneai salarii “juste”. Ce inseamna asta? Ce cifra are un salariu “just”? Exista inflatie? Cat de des modifici salariul “just”? Pentru toate acestea ai nevoie de un model, nu-i asa? Ei bine, ce aproximari, sau mai bine zis erori, introduci
in calcul pentru a obtine acest salariu just? Ce consecinte are modelul tau asupra societatii? Faste, nefaste?

Si daca tot vrei sa fii foarte riguros, cum se face in stiintele naturale, ai vreun grup de control care sa demonstreze ca modelul tau e mai bun decat alt model?
By Cristian PAUN, februarie 5, 2010 @ 9:14 pm

E clar ca nu s-a inteles nimic din criza actuala si ca in continuare se cauta solutii monetare la probleme ale economiei reale (lipsa de cultura antreprenoriala, lipsa de idei de afaceri, lipsa de competitivitate pe pietele internationale).

Oricum intr-o lume in care banul e ieftin (si nu capitalul) e greu sa faci fata de unul singur si sa fii virtuos. Pana la urma daca FED si BCE au o politica a dobanzilor mici ce mai conteaza ca BNR scade sau creste dobanzile.

Nu cred ca nivelul dobanzilor intra in discutie aici ci legitimitatea interventiei bancii centrale pe piata capitalurilor. Si nu doar a BNR.
By Mona, februarie 5, 2010 @ 9:25 pm

@MIA

Imi permit sa intaresc putin afirmatia lui Bogdan:

Adevarata bunastare se masoara in valoarea bunurilor si serviciilor.

Deci conteaza atat volumul bunurilor si serviciilor cat si valoarea acestora (=cat valoreaza indivizii acele bunuri si servicii)

Nu stiu cat de relevanta e observatia mea in acest context, dar simteam nevoia sa o scriu.
By Constantin Gheorghe, februarie 5, 2010 @ 9:25 pm

Eu nu am propus un model, şi nici nu cred că cineva o mai poate face de unul singur. Eu am spus că orice model trebuie evaluat critic şi nu trebuie absolutizat. Şi am o întrebare: cine sunt “pieţele”? Pieţele fac aia, pieţele nu recunosc ailaltă. Care este natura lor?
Dacă răspunzi la întrebarea asta, îţi răspunzi şi la “salariul just”. Întotdeauna se vor găsi argumente pentru a plăti mai puţin munca şi mai mult capitalul, deşi am serioase îndoieli că în absenţa muncii, capitalul ar mai avea vreo valoare.
Să fim oneşti: stabilirea preţului muncii este un act pur şi simplu arbitrar, oricâte calcule s-ar face. De ce într-o lume globalizată, pentru aceeaşi operaţie, (spre exemplu, construcţia unei biele, pentru acelaşi tip de maşină, pe acelaşi tip de utilaj, la calificări şi productivităţi egale) un muncitor din Germania primeşte 10 euro pe oră, unul din România 2 euro şi un chinez 0,5 euro? Care este raţionalitatea, în afară de maximizarea profitului? Nu e aceeaşi piaţă, cu aceleaşi reguli?
Avem de răspuns la multe întrebări, şi unii, şi alţii.
By Mona, februarie 5, 2010 @ 9:36 pm

Cred ca mai degraba intrebarea ar fi “Ce sunt pietele?”. Nu “cine”. Piata este un proces.

Intrebarea mea legata de salariu recunosc ca era un pic retorica. Credeam ca am ajuns la nivelul la care sintagme de genul “pret corect” si “salariu just” sunt respinse din start in argumentatii.
By Mona, februarie 5, 2010 @ 9:38 pm

Dar nu ma abtin sa nu remarc: piata muncii din Germania nu este aceeasi cu piata muncii din Romania (ati afirmat ca este vorba de aceeasi piata)
By Constantin Gheorghe, februarie 5, 2010 @ 9:48 pm

Cum, nu avem piaţa unică europeană? Nu avem piaţa globală? Sau toate celelelte sunt pieţe integrate, globale, numai piaţa muncii, nu? Tocmai pentru a putea mări profitul prin delocalizare? De ce preţul muncii are cea mai mare variabilitate, în timp ce preţurile materiilor prime, energiei, produselor finite, variază foarte puţin de la o ţară la alta? De ce o Dacia produsă în România, cu un preţ al muncii mult mai mic decât în Germania, costă mai mult decât în Germania(nu, stimulentul nu intră la socoteală)? Care este raţionalitatea pieţei, în cazul de faţă? Sau premiza că pieţele funcţionează liber este falsă? Că, de fapt, preţul este format în afara pieţei, prin decizii arbitrare, şi cumpărătorii sunt puşi în faţa faptului împlinit?
By Paun Cristian, februarie 5, 2010 @ 10:12 pm

Pentru dl. Constantin

Pentru ca piata muncii e mai putin integrata decat piata altor factori de productie. E mai greu sa migrezi dintr-o tara in alta. Piata muncii e si mai reglementata ca alte piete. In toate tarile europene sau globale (salariul minim pe economie e doar un mecanism de a o reglementa).

Principala imperfectiune a pietelor este data de interventia statului. Dupa aceea vin celelalte imperfectiuni. Acest lucru vi-l spune orice manual de economie (altul decat cele scrise de marxistii pe care ii cititi se pare cu mare placere).

Si, by the way, nu exista socialist liberal cum va autoproclamati pe blog. Ori sunteti socialist ori liberal (sau mai bine spus adept al pietei libere). A treia cale nu exista.
By Bogdan Glavan, februarie 5, 2010 @ 10:28 pm

@Cristian Paun:
Ai o mare doza de dreptate. Nu am negat niciodata ca, atat timp cat un stat precum SUA face inflatie, distorsiunile cauzate sunt atat de mari incat Romania nu are cum sa nu fie afectata. Nu te poti izola de efectele inflatiei externe, am scris o lucrare pe tema asta! Din acest punct de vedere, intreaga discutie is besides the point.
Dar este utila, totusi, din doua motive:
1) expandarea productiei de lei (leva, forinti etc.) pe spatele productiei de dolari nu face decat sa acutizeze boom-ul, largindu-l la scara globala; din acelasi motiv, intarzie descoperirea slabiciunii dolarului si ofera un alibi pentru continuarea inflatiei
2) macar in scop educativ. Nu cred ca e lipsit de sens sa constientizam lumea in legatura cu efectele deciziilor politice.

@Constantin Gheorghe:
De acord, exista doar politici bune si politici proaste… insa politicile bune sunt cele liberale!

Salariul din China sau Germania pentru productia de biele depinde de nivelul general al salariilor din cele doua tari. In China este mai mic deoarece China are mult mai putin capital pe lucrator decat Germania, iar in consecinta productivitatea muncii este mai mica.

Intrati intr-un cliseu in legatura cu modelele. Eu insumi sunt un critic acerb al modelarii economice, dar una este sa criticam econometria alta este sa ne razbunam pe modul economic de gandire!
L-am mai citat pe Mises o data, o fac din nou: “Faptele in sine nu ne spun nimic, despre fapte trebuie sa ne vorbeasca o teorie”. Deci un model. Singura intrebare, vorba dvs., este daca modelul e bun sau prost.

Daca gresesc undeva puteti interveni in modelul meu si sa-mi spuneti unde anume. Rapsunzand si observatiei lui MIA, neokeynesienii au rafinat teoria lui Keynes, insa prin locurile neesentiale (n-am chef sa intru in detalii, m-am plictisit de cat am scris deja azi pe acest subiect). In special, pacatuiesc, ca multi altii, prin ignorarea alocarii capitalului, concentrandu-se asupra dinamicii pietei muncii (si a altor piete).

Multumesc tuturor pentru aprecieri. Nu sunt deloc original, poate doar in anumite formulari ori comparatii.
By ionut, februarie 5, 2010 @ 11:09 pm

@Constantin Gheorghe

1)Ca sa ne intelegem: toate “politicile economice” de “stat” sunt proaste.
2) Stabilirea pretului muncii este un act arbitrar… doar la tine in cap sau la stat (incep sa cred ca-i acelasi lucru), stat care e in imposibilitatea efectuarii calcului economic, iar “plata justa a muncii” este impiedicata numai de interventionismul statului.
3) Monetarismul, in general, si in special ca panaceu universal, e o TAMPENIE.
Nu banul guverneaza economia, ci invers!!!

@Bogdan
Eu inteleg ca tu trebuie sa vorbesti pe “limba tuturor”, da’ te rog eu mult, incearca sa eviti totusi, pe cat posibil, termeni ca: “deficit bugetar”, “stabilitate a preturilor”, “cerere agregata”, “politici de crestere economica”, “indicator macroeconomic” si alte balarii.
Imi tremura creierii in cap cand le aud…
By machiavellian, februarie 5, 2010 @ 11:53 pm

Constantin, piata = suma actiunilor participantilor la tranzactii dintr-un anumit loc. Dar faptul ca trebuie sa dau o definitie ma face sa ridic o spranceana. Oricum, ce-i aia “rationalitatea pietei”? Piata nu e o persoana ca sa fie “rationala” sau nu. Cauta definitia cuvantului “ratiunie” sau “rational” in DEX deoarece se pare ca nu le stii. De ce e Dacia mai ieftina in Germania? Te-ai gandit poate ca cererea este scazuta, ergo? Sau deja l-ai si uitat pe Adam Smith.

A propos, sa zicem ca pretul a fost format arbitrar si nemtii ar fi pusi deja in fata faptului implinit. Sa zicem ca pretul este 10 000 de euro. Tu ca neamt ai da 10 000 pe un Logan? Dar 8 mii? Dar 6?
By Extra3OO, februarie 6, 2010 @ 12:06 am

Eu nu inteleg de ce ii dati apa la moara unui “idiot util” cum e Gheorghe. Se vede clar ca aici e in misiune, probabil castiga la nr de cuvinte (ca postacii din ziare pe vremuri). Orice om cu minte la cap ar trebui sa-si dea seama de intoxicarile acestui individ (sau celor din gasca lui – vezi blog), ce profita de faptul ca aici nu exista buton de ignore si nici suturi in bot atunci cand spune prostii (cum e aia cu intelectualii “prosti” care sunt/pot fi de dreapta sau alte extrapolari – el evident fiind de stanga).

..

Bogdan, jos palaria pentru articol. Pe cand unul despre “camatarie”? (ca tot ziceai de acumularea de capital si economisire)
By Constantin Gheorghe, februarie 6, 2010 @ 6:35 am

Poate a fost o strategie de marketing. De fapt, asta a fost. Dar în acest caz presupunerea că preţul se formează liber pe piaţă este FALSĂ. De fapt, multe dintre ipoteze pe care se bazează teoriile economice sunt false în lumea reală. Sigur, voi le ştiţi pe toate. Aşa să fie.
Dar nu mi se pare onest intelectual ca, pentru a confirma teoriile în care crezi, să ignori faptele care le contrazic. BNR a greşit, nu de puţine ori, la fel şi Ministerul Finanţelor. Dar actorii economici n-au greşit, la rândul lor? Comportamentul lor a fost raţional, sau s-au lăsat purtaţi de val, pentru că lăcomia le-a întunecat judecata? Are Mises vreo soluţie pentru lăcomie?
By Cristi B., februarie 6, 2010 @ 8:36 am

Un articol lung, greu de urmarit si inteles pentru cei fara studii economice. Tot ce am inteles este ca banii nu trebui priviti in mod absolut, ca pe un numar, ci ca pe un mijloc, adica ce pot cumpara cu ei. Nu imi este teama de deciziile gresite ale BNR cit imi este de deciziile gresite ale guvernului.
By MIA, februarie 6, 2010 @ 8:56 am

>Felicitările mele restaurantului Naser de la Domenii, care a ieftinit shaorma de la 15 lei la 10 lei{…}

La o ieftinire asa de agresiva eu unul as incepe sa am dubii serioase despre calitatea ingredientelor din compozitie …
By Bogdan Glavan, februarie 6, 2010 @ 9:51 am

@Constantin Gheorghe:
Ba da, si actorii privati au gresit. Fara eroare colectiva (sau aproape) nu se poate produce boom-ul. Insa important de retinut este ca au fost indusi in eroare de falsificarea realitatii de catre sistemul bancare in frunte cu BNR.
Asta e, leasingarul de masini sau taranul intermediar de terenuri nu prea cunosc economie, ei poate cred ca daca autoritatile le promit soarele de pe cer chiar o sa le dea.
Daca toata lumea ar cunoaste efectele manipularii monetare, lucrurile ar sta un pic altfel.
By Paun Cristian, februarie 6, 2010 @ 11:32 am

Pentru Constantin,

Se pare ca vreti cu tot dinadinsul sa va educati economic si nu stiti cum. Cititi cartie care trebuie.

Deci lacomia: in cazul economiei faptul ca eu vreau sa imi maximizez profitul (minimizand riscul) inseamna lacomie. Pe banii dumneavoastra atunci cand cumparati ceva si doriti sa obtineti maximul din ceea ce cumparati se spune ca sunteti lacom. Gresit.

Ce spuneti aici de fapt? Recitati niste idei preluate fara e le mesteca de prin media. Ca bancherii au fost lacomi. Adica ce au facut ei? Au gasit bani ieftini la banca centrala si l-au distribuit cat mai bine in economie in acceptiunea lor (adica au incercat sa isi maximizeze profitul cu minim de risc). Era mult mai putin riscant si costisitor sa iei bani ieftini de la banca centrala decat sa te lupti cu depozite atrase de pe piata.

Deci problema nu e lacomia bancherilor cum tot auziti pe unii si pe altii vorbind ci banii ieftini tipariti si pompati de STAT in economie. Economia e mai simpla decat credeti.

Va recomand si acest articol scris de mine ca sa intelegeti mai multe:

cristianpaun.finan…ar-tot-mai-etatizat/

Spor la citit…
By Constantin Gheorghe, februarie 6, 2010 @ 12:13 pm

E inutil să discuţi cu fanaticii! Nu băncile centrale au inventat derivatele. Şi nici fondurile închise. Vă reamintesc, dacă aţi uitat, că la originea acestei crize se află un sistem financiar paralel, care nu depinde de niciun control al băncilor centrale. Sistem total opac, unde banii se fac din clickuri, care nu au echivalent în lumea reală, în valori tangibile. Vă spune ceva LTCM? Dacă da, ce a urmat după această criză, care a fost precursoarea actualei crize? Şi mai multă dereglementare, şi mai puţină transparenţă.

Politicile băncilor centrale păstrează, pe cât pot, un echilibru între “producţia de bani”, care, apropo, este şi privată, prin efectul multiplicator al băncilor comerciale(şi dacă nu ar fi reglementările băncilor centrale, de câte ori mai mult decât fondurile proprii ar da cu împrumut băncile comerciale?) şi bunurile şi serviciile oferite de piaţă. Numai la noi BNR are drept obiectiv doar controlul inflaţiei. La alţii există şi un alt obiectiv: ocuparea forţei de muncă. Trecem.

De ce sistemul financiar paralel, în care nu intervine statul, este la originea tuturor crizelor care au urmat “victoriei” monetarismului şi a şcolii de la Chicago, în anii 80 ai secolului trecut? “Dereglementarea” a fost cuvântul de ordine! Şi cu ce anume ne-am ales? Cu o uriaşă criză! Şi ce soluţie oferiţi? Şi mai puţin control! Să-i lăsăm pe nebuni să facă şi mai mult rău!
Sigur, se poate. Şi constat că sunt destui care văd în asta “normalitatea”. Evident, trăim în cea mai bună dintre lumi!
By Daniel, februarie 6, 2010 @ 12:54 pm

Eu propun tuturor un lucru – sa-l ignoram pe acest Constantin Gheorghe, deoarece pur si simplu nu are rost sa incerci sa discuti cu interlocutor lipsit de orice urma de onestitate intelectuala.

Ca dovada, discutiile pe teme monetare – i se tot explica ce rol au bancile centrale si cum actiunile acestora afecteaza mersul economiei.

Si raspunsul lui este invariabil – “lasati-ma cu prostiile voastre, va spun eu mereu vina e a sectorului privat”.
By machiavellian, februarie 6, 2010 @ 2:10 pm

Daniel, sunt de acord. Cand ii argumentezi se face ca ploua. Cand nu-i argumentezi trece la ofensiva dar asta te face pe tine sa ajungi punctul de dinainte, deci iar se face ca ploua. Pe scurt, toate caracteristicile necesare ca sa-l numesti TROLL.
By Extra3OO, februarie 6, 2010 @ 10:42 pm

Eu propun sa-l chemam la o intalnire..
By fiom, februarie 7, 2010 @ 11:39 am

Fantastica teoria, domnule. Are însă o problema, că e separată de context – la cel actual mă refer.

S-ar aplica ca o manusa daca astazi am mai avea standardul aurului, iar creditul nu ar fi in consecinta volatil.
By ionut, februarie 7, 2010 @ 12:12 pm

@Lucian Davidescu

“Şi ce soluţie oferiţi? Şi mai puţin control! Să-i lăsăm pe nebuni să facă şi mai mult rău!
Sigur, se poate. Şi constat că sunt destui care văd în asta “normalitatea”. Evident, trăim în cea mai bună dintre lumi!”

“Nebunia” asta despre care vorbeste toata lumea, face parte din natura umana, si pur si simplu nu poti S-O REGLEMENTEZI cu ajutorul bancilor centrale pe deoparte, iar pe de alta parte sa emiti cand vrei “moneda”. Vei esua inerent in “crize” si recesiune. Pe care cum le “rezolvi”? Intai salvezi, ca stat, (cu banii si pe spinarea tuturor contribuabililor) exact pe cine vrei tu (citeste pe cine “trebuie”, din “motive sociale”, cei care-ti asigura tie existenta, adica pe cei “too big to fail”), dupa care reglementezi si mai abitir!!

Lasa-i domnnule pe “nebuni” sa-si indeplineasca menirea si sa se duca singuri in cap (mormant).
Aha, veti replica, da’ ce ne facem cu saracul “om de rand”, care n-are nici o vina in toate astea, si-si pierde si locul de munca (de parca odata cu asta isi pierde si capacitatea de munca si abilitatile si creierii!) si “avutia”?
Avutia? Care avutie, masina luata pe credit si casa (uneori cu rate de indatorare cat tot venitul sau mai mare!)si pe care a dat de 15 ori mai mult ca acum 10 ani, asta ca sa nu mai vorbesc de “plasme si vacante in rate”? Da’ “bunul simt” care trebuia sa-l traga de maneca unde a fost?
Pai lasa-l dom’ne si p’asta sa falimenteze ca p’ailalti, ca tu ce faci ca stat? Din motive de “solidaritate sociala” (pe dracu’ din pur interes astia-s masa de manevra care te vor apara cu “pieptul gol”) ii salvezi p’astia pe spinarea tuturor, inclusiv al celor care au avut bun simt si n-au fost nebuni!

Stii care-i “frumusetea”? Ca pentru magaraia asta gasesti adepti convinsi printre oameni care nu sunt implicati direct (sau sunt???).

Stii care-i frumuseatea si mai mare? Asta pe unii ii ajuta acum sa economiseasca (sa acumuleze capital) muuult mai ieftin.:)
By Liberalul antisocialist, februarie 7, 2010 @ 2:20 pm

Nu vine fraieru.

Oricum nu stiu ce intelege din astea. Sunt peste nivelul lui de intelegere. El e saracul inginer, scrie prostii pe blogul lui socialist si se da liberal (probabil cand isi plateste impozitele mai repede sa beneficieze de reducerea pe care i-o da statul). Sau cand fereste gropile din soselele administrate de stat si, liberal socialist fiind, nu injura.
By Constantin Gheorghe, februarie 7, 2010 @ 3:03 pm

Liberalului antisocialist: eşti un bou! Scurt, fără menajamente! Gropile în care dai tu sunt făcute de privaţii care au în grijă infrastructura, ce-i drept, hrăniţi cu tezele şcolii austriece! Şi ştii ce: boi ca tine au dispreţuit şi dispreţuiesc inginerii, fără să le treacă prin minte că dacă ne merge atât de prost este şi pentru că nu mai avem ingineri. E plăcută şi onania intelectuală, dar cineva trebuie să şi gestioneze lumea asta dependentă de tehnologie. Şi de ce mintea unui inginer(care inginer face ceva matematică la viaţa lui) n-ar înţelege economia? E chiar aşa o mare şmecherie?

Când nu vă convin realităţile care contravin ideologiei voaste, treceţi la înjurături. Credeţi că totul în viaţă sunt banii. Nu, puteţi avea bani, puteţi fi invidiaţi pentru asta, chiar temuţi. Dar dacă nu faceţi nimic în afară de bani, nu veţi fi respectaţi de nimeni. Nici cerşetorii nu strică o flegmă pe voi!
Am pus nişte întrebări. Pertinente. Am obţinut tăcere sau jigniri. Pentru că m-am declarat de stânga. Şi mă înjură că nu înţeleg “capitalismul” unii care au greutăţi cu gramatica limbii române!
Am crezut că se poate discuta. Nu avem aceleaşi viziuni. Nu-i nicio nenorocire. Doar că voi sunteţi nişte comunişti pe stil nou. Urâţi libertatea de opinie, pluralismul, diversitatea. Vreţi o lume în care toţi să gândească precum gândiţi voi. Din păcate pentru voi, eu sunt liberalul, nu voi!
By Extra3OO, februarie 7, 2010 @ 3:20 pm

Gheorghe, eu ti-am mai explicat o data de ce ABSOLUT TOTI indivizii de stanga sunt niste idioti.

Punctual, cu argumente, cu exemple pentru fiecare din leftistii tai incepand din Biblie si pana azi. Tu insa nu ai citit nimic, ignori dialogul si mergi inainte. Dupa deal e Berlinul..

Citeste-l te rog din nou dar cu mai multa rabdare (lasa tehnologia asta “capitalista” pe seama cui a inventat-o – ca tu nici macar un link sau tabel nu esti in stare sa faci / desi intoxici pe “wikipedia”), si poate o sa intelegi ca unii pot sa faca bani FARA FURT, fara a da in cap altora (impozitare progresiva), fara a se folosi de “cei multi”. Poate o sa vezi ca “puterea” nu vine din numarul de grevisti pe care ii scoti in strada si nici din numarul de focoase nucleare cu care ameninti si santajezi o lume intreaga.

Poate o sa vezi DE CE in tarile tale socialiste speranta de viata e sub nivelul din 1900 sau de ce socialismul tau a lasat in urma sute de milioane de victime.

Defineste-ti te rog corect termenii, invata adunarea cum trebuie (1+1=2 intotdeauna) si dupa aceea poti sa spui aici ce vrei. Altfel o sa primesti doar suturi in fund. MERITATE.

In locul tau as zice mersi.
By Liberalul antisocialist, februarie 7, 2010 @ 4:12 pm

Cu un om care nu intelege principiul de functionare a unei piete si care considera ca e bine sa isi plateasca la timp (sau sa isi doneze progresiv) domeniul unui tert numit stat ca stie statul mai bine decat el cand ii e foame si ce o sa ii placa sa manace nu ai ce sa discuti.

Piata monetara e si ea o piata domnule Constantin si atat de Gheorghe care din pacate nu mai e demult libera din cauza unor socialisti ca matale pe care ii admiri.

Habar nu ai despre cum se formeaza dobanda pe piata libera si cum se formeaza ea pe piata etatizata si reglementata de stat prin bancile centrale si vii sa dai lectii unor oameni care mai citesc si altceva decat blogguri sau care au trecut de mult de “Capitalul” lui Marx sau de balariile lui Krugman.

Tampeste-ti creierii de inginer cu Krugman si o sa ajungi departe cu cunoasterea in materie de politica monetara.

Oi fi eu bou in sistemul matale socialis liberal dar macar nu ma complac intr-o varza ideologica. Ai mari frustrari din cauza asta frate…
By Liberalul antisocialist - corectura, februarie 7, 2010 @ 4:14 pm

Cu un om care nu intelege principiul de functionare a unei piete si care considera ca e bine sa isi plateasca la timp (sau sa isi doneze progresiv averea) impozitele catre tert numit stat ca stie statul mai bine decat el cand ii e foame si ce o sa ii placa sa manace nu ai ce sa discuti.

Piata monetara e si ea o piata domnule Constantin si atat de Gheorghe care din pacate nu mai e demult libera din cauza unor socialisti ca matale pe care ii admiri.

Habar nu ai despre cum se formeaza dobanda pe piata libera si cum se formeaza ea pe piata etatizata si reglementata de stat prin bancile centrale si vii sa dai lectii unor oameni care mai citesc si altceva decat blogguri sau care au trecut de mult de “Capitalul” lui Marx sau de balariile lui Krugman.

Tampeste-ti creierii de inginer cu Krugman si o sa ajungi departe cu cunoasterea in materie de politica monetara.

Oi fi eu bou in sistemul matale socialis liberal dar macar nu ma complac intr-o varza ideologica. Ai mari frustrari din cauza asta frate…
By Constantin Gheorghe, februarie 7, 2010 @ 5:42 pm

Nu ştiu cine ce înţelege. Ştiu însă un lucru: cei care au dărâmat Bastilia aveau o cerere bizară pentru unii ca voi, aceea de a plăti impozite. Pentru că doar cei care plăteau impozite se bucurau de drepturi, în primul rând de drepturi politice.
În logica asta, pot să întreb şi eu: de ce aş da banii mei unui terţ(firmă privată de asigurări), care să decidă în locul meu ce e mai bine să facă, când şi unde să investească? De ce dai banii unor terţi să-i administreze în locul tău?
Statul este un mecanism de gestiune colectivă a riscurilor. Prestează nişte servicii, şi plăteşti pentru ele. Poţi să-ţi asiguri singur serviciile alea? Foarte bine! Deşi mă îndoiesc de capacitatea ta de a suporta costurile acestor servicii.
De ce crezi că este atât de important cum se formează dobânda pe piaţă? E o formulă, care nu descrie nimic din realitate. Realitatea este că acela care are bani stabileşte preţul la care îi vinde. Poţi să-l suporţi, îi cumperi. Nu poţi, adio şi n-am cuvinte! Teatru ieftin pentru proşti!
Cum poţi spune că preţurile se formează liber pe piaţă, când, în siajul crizei subprime, nişte băieţi au mutat specula pe materii prime? De ce a ajuns petrolul la peste 150 de dolari barilul, într-o economie care se afunda în recesiune? Şi cum nişte băieţi mai curioşi de SEC, pe informaţii primite de la statul american, s-au interesat mai îndeaproape de viaţa unor speculatori, preţul a scăzut dramatic. Despre ce pieţe libere mai vorbim în aceste condiţii?
Vrei să-mi spui că toţi care intervin în piaţă, prin speculaţii, sunt socialişti? Am ajuns o lume socialistă şi noi n-am aflat?
Şi mai e ceva: economia nu se reduce la monedă. Dacă asta vrei să-mi spui, îmi pare rău, îţi meriţi apelativul. Şi nu, n-ai înţeles nimic din ce-ai citit despre economie, că restul n-am de unde şti ce şi cum. Dar ca să înţelegi fenomenul economic nu e suficient să citeşti doar doi-trei autori.
Nu, din punctul ăla de vedere nu am niciun fel de frustrări. Nu este nicio varză ideologică. Este o încercare de a înţelege lumea, fără constrângeri ideologice.
By Ruxandra Lungu, februarie 7, 2010 @ 8:59 pm

V-ati infierbantat inutil. Dezbaterile teoretice pot fi interesante, numai ca totul se reduce la un singur lucru : natiunile bogate si inarmate fura (capital, forta de munca, resurse naturale etc.) de la celelalte. De cand e lumea si pamantul. Motiv care a facut posibila “caderea” “comunismului”.
By MIA, februarie 7, 2010 @ 9:12 pm

>Fantastica teoria, domnule. Are însă o problema, că e separată de context – la cel actual mă refer.

S-ar aplica ca o manusa daca astazi am mai avea standardul aurului, iar creditul nu ar fi in consecinta volatil.

Cam aşa ceva.

Plus că am impresia că amestecă de fapt teoria keynesiană propriu-zisă cu aspecte recomandate de monetarişti …
By liberalul antisocialist, februarie 7, 2010 @ 9:15 pm

Acum chiar m-am enervat. Domnule inginer care stii tu cum sta cu statul.

Daca tot il consideri providential de ce pana mea nu si-a intins mana pana la mine sa imi dezapezeasca masina de zapada din impozitele si taxele pe care le platesc.

O sa spui ca e vina tot a capitalistilor (recte indivizi) care imputziti cum sunt nu inteleg cum sta treaba cu statul asta atotputernic si nu pun mana dreacului sa ia o lopata sa dea zapada la o parte.

In cazul acesta dl. Constantin si repet, Gheorghe simt cumva ca am cam platit un mic impozit forfetar (pe care matale il vrei si mai forfetar): am platit impozit local si mi-am dezapezit masina (a se citi averea) proportional cu dimensiunea ei.

Asa ca lasa-ma… din solidaritate sociala trebuia sa vii sa mi-o dezapezesti. Ca ma simteam singur si neajutorat si socialistii te ajuta la greu.

PTIU…
By Constantin Gheorghe, februarie 7, 2010 @ 9:20 pm

Bogdan, te rog, dă drumul comentariului meu, care cred că a fost “arestat” datorită lungimii, deşi nu e foarte lung. Există o limită de semne?
By Extra3OO, februarie 7, 2010 @ 9:30 pm

Pazea, si-a chemat Gheorghe secretarele..

Dna Ruxandra, daca ar fi sa citez de pe blogul dvs (“Greşalele în politică sunt crime;
căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţari întregi şi se-mpiedică pentru zeci de ani înainte, viitorul ei!” – Eminescu 13 februarie 1882) v-as spune ca ceea ce faceti aici se cheama INSTIGARE “LA PROSTIE” IN FORMA CONTINUATA, si din punctul meu de vedere ar trebui sa fie pedepsita cu MUNCA PATRIOTICA LA CANAL, DEPORTARI RECREATIVE IN SIBERIA, plus CALOMNIE, pentru ca dvs aveti NERUSINAREA de a ma face “HOT”.

Dar uite ca nu o fac. Va ofer o singura sansa de a va retrage cuvintele si a va cere scuze pentru INEPTIILE spuse aici, in asa’zis apararea unui IDIOT (probabil util – argumente in favoarea acestei afirmatii sunt in link-uri / daca ati fi avut curiozitatea sa le cititi).

Pentru a avea drepturi cam trebuie sa va ASUMATI si ceva RESPONSABILITATI, nu-i asa? Asta e problema socialistilor de pretutindeni, cand e vorba de obligatii uite cum toti dati inapoi.
By der, februarie 7, 2010 @ 10:26 pm

glavane din cit ai scris ajunge ca sa se vada ca romanii pot da si ei bestii umane asa ca si alte popoare.
By der, februarie 7, 2010 @ 10:32 pm

si daca esti asa destept de ce nu-ti faci tu asa o firma ca sa-ti pui in aplicare teoriile tale frumoase dupa modelul lui schumpeter ca sa vedem cit de bine da practica? crezi ca vei reusi mai mult decit el? hai da dovada de curaj si arata-ne cine esti tu!
By Extra3OO, februarie 7, 2010 @ 10:41 pm

Der, uite o intrebare simpla:

de ce sa-si faca firma? Ca sa-ti plateasca tie si lui Gheorghe pensia, sa-l sufocati cu taxe?

Fugi ma de aici..
By der, februarie 7, 2010 @ 10:48 pm

extra

esti mare ma daca ti-ai dat seama ca este simpla intrebarea!
n-ai inteles de ce?! mai citeste odata!
By Extra3OO, februarie 7, 2010 @ 11:11 pm

Sa vezi schema: “da baieti, capitalismul a murit, traiasca statul egalitarist bla bla bla Felicitari!”

Eu si restul CREATORILOR (adevaratilor detinatori de capital – btw: “moneylending nu e un “zero sum game”), ne vom retrage in munti, NU vom plati nimic si nici nu vom mai da vro mana de ajutor.

Descurcati-va SINGURI. Dap, abia acum incepe CRIZA!
By der, februarie 7, 2010 @ 11:38 pm

extra

bun!
criza a inceput in 1964! mereu s-a pus cite o caramida la baza ei. asta cu criza in 2007 este o gluma!
din 2002 se vedea si pt amatori. si desigur ca nu asta este sfirsitul ci doar inceputul pt ca nu se schimba nimic.
By der, februarie 7, 2010 @ 11:49 pm

extra

nu traiesc in ro. ultima oara am fost acolo acum zeci de ani deci nu are legatura chestia cu pensia mea absolut deloc. in cazul tau nu se pune problema in ceea ce priveste existenta pensiei. pina atunci se va fi papat
By Extra3OO, februarie 8, 2010 @ 12:39 am

Pai asta zic si eu, intr-un fel. John Galt cam tot prin ’64 a plecat in munti.

Criza e veche si nu neaparat ca s-au pus caramizi ci mai degraba s-au scos (omis caramizi) exact din locurile cheie (la imbinarea “arcadelor”, de exemplu), exact cum faceau arhitectii/mesterii evului mediu ca sa se asigure ca isi vor primi rasplata la sfarsit.

Eu abia am vro 30 de ani insa nu m-am gandit niciodata ca as cere ceva de la altii (in numele oricarui principiu). Singura pensie sunt EU. E singurul mod in care omenirea a supravietuit de mii de ani.
By Extra3OO, februarie 8, 2010 @ 12:58 am

btw: instigarea “la prostie” de care am acuzat-o pe Ruxandra duce imediat la instigare la “omor prin imprudenta”, adica la sutele de milioane de victime (*min 3:40) ce au murit din cauza acestei ideologii ce e “aproape de oameni”, cu fata umana si “de stanga”.

Oricat ar incerca Gheorghe sau altii sa spuna ca “noua stanga” e diferita de marxism/stalinism etc uite ca pana la urma tot la un socialism putin modificat se va ajunge, consecintele fiind evidente pentru orice om inteligent. E matematica aplicata, inductie de gradul 2, nimic mai mult.

Ruxandra cat si altii sunt sigur ca au lipsit la orele respective.
By Paun Cristian, februarie 8, 2010 @ 9:21 am

Vreau sa completez cele spuse aici cu un citat din Friedman despre ideea de reforma a institutiilor statului:

“Greseala de a presupune ca modul de comportament al organismelor sociale poate fi modelat dupa bunul plac este larg raspandita. Este de fapt eroarea fundamentala a majoritatii asa – numitilor reformatori. Ea explica de ce extrem de frecvent se considera ca vina ii apartine omului, si nu sistemului; ca modul de a rezolva problema e de a-i alunga pe ticalosi si de a pune in locul lor oameni cumsecade. Aceasta explica de ce, cand reformele sunt realizate de ochii lumii, ele o iau pe alte cai”

Este clar ca ideea se invarte in jurul sistemului si nu in jurul oamenilor ce il compun. De aceea, socialistii inteleg greu de ce e nevoie de reforma si schimbare in adevaratul sens al cuvantului. Ei cred ca statul inca poate face multe lucruri pentru noi si ca daca ceva nu merge bine e vina oamenilor si nu a sistemului. O tampenie pentru ca pe oricine ai aduce acolo mai putin ticalos se va ticalosi foarte repede cand va da de putere si va uita de toate principiile socialiste care l-au propulsat prin vointa populara in scaun.

De aceea socialismul nu are sens ca ideologie si ca sistem, atentand la libertatea fiecaruia dintre noi in cel mai agresiv mod posibil.
By Constantin Gheorghe, februarie 8, 2010 @ 2:30 pm

Păi, dacă oamenii sunt atât de tâmpiţi încât se impune desfiinţarea statului, pentru că nu-l pot gestiona, de ce ar fi mai inteligenţi în absenţa lui şi a regulilor induse de el?
By Paun Cristian, februarie 8, 2010 @ 3:05 pm

Singura concesie pe care v-o pot face este statul minimal pus in concurenta puternica cu servicii private.

Spitale publice in concurenta reala cu spitale private. Scoli publice in concurenta reala cu scoli private.

Justitie care pe parte comerciala sa fie concurata de asociatii profesionale (ale antreprenorilor) care sa medieze in privat litigii comerciale, la concurenta cu justitia publica.

Dar atentie… e doar o concesie. Oricum o sa vedeti ca in scurti timp dupa ce punem in concurenta reala si puternica un spital public nimeni nu se va mai duce la cele publice in mod natural. Nici macar cersetorii.
By Paun Cristian, februarie 8, 2010 @ 3:07 pm

Interesanta este insa discutia pe problema statului minimal in plan monetar.

Aici ce facem?

Acceptam monede private, autoritati monetare private care sa concureze moneda publica oficiala? Va las sa va ganditi… mai ales ca problema in acest caz e mult mai complicata. Nu fara solutie insa. Iar etalonul aur (sau mai exact privatizarea aurului) ar fi o solutie.
By der, februarie 8, 2010 @ 3:35 pm

extra

nici nu aveam de gind sa te invinuiesc c-ai avea peste 30! se vede de la mare distanta ca esti facut prin metodele vestice alea care-ti sterg creierul cu guma si pe care nu le cunosti si nici nu vei avea cum! o sa vezi tu poanta tare cu pensia aia care dupa cum spui vei fi tu! trebuie mai intii sa te gindesti daca vei mai fi.
By ionut, februarie 8, 2010 @ 5:35 pm

Paun Cristian

“Spitale publice in concurenta reala cu spitale private. Scoli publice in concurenta reala cu scoli private.”

Si cum faci sa ai concurenta REALA intre un spital privat si unul de stat? Efectiv, cum rezolvi problema asta? Cand cel privat, din profitul propriu, il sustine obligatoriu pe cel de stat, concurenta e deja denaturata!
La fel si cu restul: statul are monopolul nenatural (impus) asupra:
1) Proprietatii – prin taxe si impozite
2) Monedei
3) Fortei – politie si armata
4) Educatiei – monopolul emiterii de diplome.
5) Emiterii de legi si reglementari (parlament si guvern) si asupra respectarii acestora (justitie).
Am uitat ceva? Cred ca nu. Cum “concurezi” cu asa ceva?

A avut dreptate mises. “Problema e intotdeauna aceeasi: piata sau guvernul! A treia solutie nu exista.”
By Paun Cristian, februarie 8, 2010 @ 8:08 pm

Pentru ionut

Asta cam asa e…

Dar ce sa ii fac omului daca nu intelege si pace ca e mai bine fara stat. Pur si simplu il sperie.

Am zis ca il pacalesc cu statul minimal.

(
By Ruxandra Lungu, februarie 8, 2010 @ 8:38 pm

Dle, extra 300,
Nu sunt, nu am fost si nu voi fi vreodata “secretara” nimanui. Pentru simplul motiv ca, la randul meu, creez locuri de munca, am “secretari” si “secretare” cate vreau, cate poftesc. Nu am de ce sa-mi cer scuze, pentru ca va inchipuiti ca v-am facut HOT. N-am avut rabdare sa studiez,in amanuntime, toate comentariile ca sa vad de ce va ofuscati in halul acesta. Daca reprezentati “natiunile bogate si inarmate” care au navalit peste capitalul romanesc, aflat in timida crestere si sufocat de capitalul strain, sunteti SUPER-HOT.Aveti SUPER
-AVANTAJUL ca pacaliti pe multi idioti care cred ca le vreti “binele”.Cat despre Canal, Siberia si alte prostii, n-au decat sa se duca acolo miliardarii de carton. Le platesc si biletul!
By MIA, februarie 8, 2010 @ 9:18 pm

>Iar etalonul aur (sau mai exact privatizarea aurului) ar fi o solutie.

Da, da … cum sa nu …
By Extra3OO, februarie 10, 2010 @ 1:56 am

Da Ruxandra, VIOLUL e maxim, ai intuit corect.

Asta e, unii inca se chinuie cu apa calda, altii ajung pe Marte. Viata e nedreapta..

Si acum pregatiti privatizarile (“nu ne vindem tara?”), nu stiu daca v-ati dat seama insa noi aici discutam despre Friedman intr-o noua dimensiune: paduri, lacuri, parcuri etc..

Mult succes!