Sunt agenţii economici raţionali?

Una din sursele de opoziţie la adresa pieţei libere este presupusa constatare că actorii economici privaţi nu se comportă raţional.

Aceasta nu poate fi desigur o ipoteză de lucru, în analiza economiei. Dacă nu ne putem baza pe raţionalitatea indivizilor, adică pe capacitatea lor de a adecva mijloace la scopuri, putem stinge lumina şi pleca liniştiţi la culcare, căci nu prea mai sunt multe de spus. Într-o lume în care indivizii sunt mânaţi mai degrabă de instincte ori sentimente confuze, orice analiză comparativă despre bunăstare şi despre instituţiile care o promovează este inutilă.

Unul din punctele slabe ale acestui argument este acela că, de fapt, nu neagă raţionalitatea actorilor economici, ci restrânge sfera acesteia la domeniul proprietăţii publice. Altfel spus, întreprinzătorul privat este incapabil să ofere bunuri în cantitatea şi calitatea dorită de consumatori, însă statul da. Acest argument – „Dacă Ion îşi deschide o gogoşărie atunci va da faliment, însă dacă Ion se va angaja director la o gogoşărie de stat atunci îşi va demonstra calităţile şi lumea va fi încântată” – nu merită decât hohote de râs.

Viciul de fond al argumentului împotriva pieţei este însă altul. Nu putem folosi prezumţia de iraţionalitate în discursul economic, pentru că aceasta ar anula însăşi relevanţa discuţiei în sine. Nu putem postula că indivizii sunt, în principiu, incapabili să îşi urmărească interesul dar, în acelaşi timp, să încercăm să îi convingem pe semenii noştri de valoarea acestei idei. Cele două nu sunt compatibile. Ori indivizii nu se pot comporta raţional – şi atunci ar trebui să încetaţi să citiţi acest text, deoarece el însuşi reflectă un act iraţional din partea autorului său – ori indivizii se pot comporta raţional – şi atunci trebuie să scoatem ipoteza iraţionalităţii din analiza economică. Celui care invocă iraţionalitatea agenţilor economici i se poate replica pe bună dreptate: „Dar de unde ştiu eu că atitudinea ta este raţională? Nu pot postula acest lucru, pentru că a face asta înseamnă a-ţi contrazice din start propriul argument.”

Cu alte cuvinte, condiţia de bază pentru închegarea unei dezbateri este recunoaşterea faptului că raţionalitatea participanţilor nu este limitată a priori. Dacă nu cădem de acord asupra acestui fapt, atunci nu putem discuta şi cu atât mai puţin putem vorbi despre existenţa unei „ştiinţe” economice.

Astfel încât, singura întrebare care rămâne este dacă proprietatea publică poate spori în vreun fel calitatea judecăţii antreprenoriale. Nu este cazul. Proprietatea publică reduce raţionalitatea actelor economice din câteva motive:
1. stimulentele perverse; de exemplu, funcţionarul public sau angajatul firme de deszăpezire cu care are contract primăria sunt mai puţin interesaţi de curăţarea drumului decât este proprietarul acestuia. Proprietatea privată tinde să conserve valoarea resurselor şi să dispună folosirea acestora către interesul general. Aceasta nu este o observaţie empirică, este un principiu fundamental al acţiunii umane: oamenii sunt mânaţi de interese şi ascultă de stimulente.
2. statul nu dispune de informaţii adecvate pentru a asigura producţia eficientă a unui bun, să zicem deszăpezire. Acest lucru s-a văzut recent, când închiderea drumurilor s-a făcut fără a se cunoaşte informaţii specifice despre transportatorii angajaţi în curse: ce fel de marfă transportă, cât combustibil au, dacă dispun de hrană sau apă etc. Astfel, revolta transportatorilor a fost firească.
3. statul nu poate calcula economic. Aici este important să înţelegem că producţia nu este o activitate inginerească (deşi angajează ingineri), ci economică, îndreptate către satisfacerea celor mai urgente nevoi. Din păcate, raritatea resurselor impune alocarea lor către satisfacerea celor mai urgente nevoi ale publicului. Selectarea acestor nevoi şi începerea producţiei în vederea satisfacerii acestora este un act antreprenorial, care presupune calcul economic. Calculul economic foloseşte preţurile de pe piaţă şi compară rata profitului din utilizările alternative ale capitalului şi celorlalţi factori pentru a descoperi unde este mai eficient să angajezi respectivele resurse. Este evident că alocarea prin piaţă a resurselor nu este mulţumitoare pentru indivizi – fiecare ar vrea mai mult, ar crede că o alocare diferită ar fi mai „justă” ş.a.m.d. Însă piaţa este singurul mecanism raţional de alocare, orice altă modalitate poate fi mai „justă”, mai potrivită pentru unii sau pentru alţii, dar în fond, discreţionară – adică simplă ghiceală despre ce ar fi bine de făcut. În absenţa criteriului profitului-pierderii nu putem spune dacă comitem erori sau nu.

Astfel, raţionalitatea este coextensivă cu proprietatea (privată). Fiecare pas în lateral, pe proprietatea publică, este un salt în beznă.

capitalism | Bogdan Glăvan | Februarie 9, 2010 10:22 am

115 comentarii

By Peter, Februarie 9, 2010 @ 10:51 am

Da…, ar fi o tema interesantă: iraţionalitatea economică a actului de guvernare…
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 11:00 am

Prietene, toate ipotezele de la care pleci pentru a demonstra că statul este idiot sunt false. Statul dispune, ca oricare dintre noi, căruia nu-i curge scuipat din gură de prost, de datele necesare pentru a lua decizii. Ce-l interesează pe el că ăla are marfă perisabilă sau n-are motorină. Să înţeleg că dobitocul de patron care-şi trimite şoferii în viscol fără cauciucuri de iarnă, lanţuri şi motorină, e o minune a managementului. Iar autoritatea care decide închiderea unui drum este de pus la stâlpul infamiei.Dacă suntem toţi raţionali, atunci şoferul ăla trebuia să-şi ia şi motorină, şi merinde, şi curpapir, şi prezervative, ce crede el că are nevoie la drum. Nu e treaba statului asta. Fiecare cu a mă-sii. Pentru că în cazul de faţă nu este vorba despre o asimetrie de informaţie.
Doi: cei care deszăpezesc au luat decizii raţionale din punctul lor de vedere, economic vorbind, şi nu au cumpărat utilaje grele, de mare capacitate. Şi-au asumat riscul de a fi înjuraţi două-trei zile, eventual şi pe cel al unei amenzi. Ce nu fac cât o singură freză de mare capacitate, care bate spre 400.000 de euro. Cu sula acţionarilor în coaste, care vor profit cât mai mare, ce decizii ai fi luat tu?
By czc, Februarie 9, 2010 @ 11:06 am

Se vede treaba ca nu ati apucat prea multi ani in comunism, ca sa vi se acreasca de propaganda. Argumentele pe care le folositi sunt doar o expunere a unor dogme, incercand sa le gasiti artificial niste argumente credibile :

1/ „Proprietatea privata tinde sa conserve valoarea resurselor” – problema penuriei resurselor nu cumva a inceput sa se puna in contextul extinderii societatii de consum ? Degeaba resursele sunt folosite eficient in construirea fiecarui bun, daca eficienta economica cere „convingerea” consumatorului sa-si schimbe bunul respectiv la fiecare 2-3 ani.

2/ „Proprietatea privata tinde … sa dispuna folosirea acestora catre interesul general” – aceasta a fost, banuiesc, o gluma. Unicul motor al pietei este profitul, care este un interes pur particular si in numele caruia se calca peste orice (principii, morala, …).

3/ „Statul nu dispune de informatii adecvate pentru a asigura productia eficienta a unui bun” – este de doua ori gresit:
- In primul rand, daca informatiile respective pot fi disponibile unora (adica firmelor private), aceasta inseamna ca ele sunt in general disponibile, deci pot fi obtinute si de firmele de stat,
- In al doilea rand, nu conceptul de „stat” administreaza o firma, ci niste persoane fizice, ca si in cazul firmelor private. Dat fiind ca exista suficiente exemple de migratie a personalului intre firme de stat si private, este destul de ciudat sa crezi ca aceleasi persoane sunt destepte atunci cand lucreaza la privat si incompetente atunci cand lucreaza la stat.

4/ „Acest lucru s-a văzut recent, când închiderea drumurilor s-a făcut fără a se cunoaşte informaţii specifice despre transportatorii angajaţi în curse” – cu ce ar fi ajutat cunoasterea acestor informatii in lupta cu viscolul ? Problema aceasta este una de pura fezabilitate: daca nu ati avut ocazia sa calatoriti cu masina pe timp de viscol, aflati ca, in urmatoarele minute dupa ce ai degajat drumul, zapada este la loc. Deci eficienta tinde la zero, costul poate creste indefinit. Daca o firma (privata sau de stat) actioneaza rational, nu va face nimic pe timp de viscol, va astepta ca acesta sa se opreasca si abia apoi va deszapezi.

5/ „Statul nu poate calcula economic” – este o afirmatie fara nici un fel de acoperire, atata timp cat exista firme de stat care functioneaza foarte bine pe o piata concurentiala si exista firme private care intra in dificultati, chiar si pe o piata monopolista.

Nu vreau sa ma intelegeti gresit, nu am nici un pic de simpatie pentru statul roman, care este un stat hot, corupt si incompetent. Dar cunosc suficiente exemple de coruptie, hotie si incompetenta in cazul firmelor private ca sa fiu convins ca solutia este alta. Si ea incepe cu functionarea normala a justitiei.
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 11:15 am

Ipoteza că inginerii nu ştiu să facă un calcul economic este falsă. În proiectare, dar şi în producţie, costul este un parametru critic. În tot ce am făcut, ca inginer, am fost obligat să ţin cont de costuri. Iar oportunitatea scoaterii pe piaţă a unui noi produs se judecă în comun: ingineri şi economişti. Nu se poate separa o activitate de alta.

Producţia este o activitate complexă, şi economistul este la fel de important sau la fel de puţin important ca şi inginerul, cum vrei să consideri. Ştiu povestea aia cu vânzarea: doar ăl de vinde o marfă e important, fără el nu se poate. Aşa o fi, dar ca să vândă, trebuie să aibă ce vinde.

Şi tu faci o confuzie între proprietate şi modul în care este ea administrată. Proprietarul nu este obligatoriu şi administrator. Statul poate angaja administratori privaţi, cărora să le impună criterii de performanţă. Care-i problema?

Hai să fim serioşi! Îţi pot da o listă foarte lungă de decizii iraţionale, cu efecte catastrofale, luate de proprietari, care au lăsat deşert în urma lor. Enron, printre cele mai proaspete, AIG, Lehman Brothers. Ăstora le-a luat Dumnezeu minţile?
By Liviu, Februarie 9, 2010 @ 12:31 pm

Nu stiu daca putem accepta fara rezerve teoria rationalitatii comportamentului economic al agentilor economici. Daca subsumam actiunile agentilor economici logicii profitului nu putem pune egal intre scopul actiunilor lor – profitul si rationalitate pentru ca rationalitatea presupune acoperirea optima a nevoilor. De multe ori profitul si acoperirea nevoilor nu se suprapun perfect, la fel cum nu se suprapun nici nevoile pe cerintele rationalitatii. E rational sa-ti acoperi nevoia de hrana cu hrana, dar e rational sa-ti acoperi nevoia cu Chupa Chups? Vei spune ca atata timp cat Chupa Chups se cere pe piata este expresia unei nevoi, iar incercarea agentilor economici de a-l produce si de a-l vinde este raspunsul firesc care vine in intampinarea acestei nevoi. Dar “nevoia” aceasta nu exista, e un produsul de creatie al laboratoarelor de marketing si publicitate. Mi-e teama ca modelul economic prezent se reda grafic prin doua linii divergente ce reprezinta logica profitului si rationalitatea economica.
By emil, Februarie 9, 2010 @ 12:53 pm

comentariile sant de 10 ori mai bune decat articolul in sine
By vali plesca, Februarie 9, 2010 @ 1:01 pm

pentru criticii de pe aici, ceva lectura nu strica. un inceput bun, ca oricare altul, ar fi asta: http://mises.ro/228/
se poate afla astfel DE CE statul nu poate asigura producerea eficienta a unui bun, de ce legatura dintre proprietatea privata si interesul public e una normala, iar intre proprietatea de stat si acel interes public relatia e falsa si daunatoare, de ce… si multe alte lucruri. bineinteles se poate si sa nu citim nimic, si sa avem pretentia ca stim totul…
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 1:11 pm

Bogdan, într-o lume fără stat, mai avem organe reprezentative alese, de genul Parlamentului, sau locul lui este luat de organisme private? Care ar fi, şi ce funcţii ar avea? Văd că staborul ţi se pare o o formă acceptabilă de judecată privată. Va exista o legislaţie unică, sau fiecare tribunal privat va avea propria lui legislaţie? Cine garantează punerea în practică a deciziilor tribunalelor private? De fapt, democraţia, care nu are sens în absenţa statului, va mai exista? Şi dacă nu, cine va garanta că vor mai exista drepturile şi libertăţile cetăţeneşti? În logica transformării oricărui aspect al vieţii materiale şi spirituale în marfă, ajung şi ele o marfă, şi fiecare îşi cumpără atâta libertate câtă poate, cu banii pe care îi are?
By Andrei, Februarie 9, 2010 @ 1:29 pm

@czc:
1. Penuria resurselor este o constanta data. Resursele au fost intotdeauna limitate, cel putin pana la identificarea altora noi de catre antreprenorii aflati in cautarea profitului. Puteti sa dati exemplul unei singure resurse noi identificate de catre stat?
2. Profitul este elementul prin intermediul caruia piata ( adica toti indivizii ) transmite antreprenorilor informatia despre existenta unei necesitati neacoperite complet. O rata mare a profitului pe o anumita piata determina intrarea cat mai multor concurenti pe acea piata lucru care conduce catre acoperirea mai buna ( atat cant. cat si calit. ) a pietei respective, adica la scaderea ratei profitului. Luati drept exempplu evotia pietei de comunicatii din ‘97 (data intrarii pe piata a primilor operatori privati seriosi) pana astazi.
3. Studiati argumentatia lui Mises in privinta imposibilitatii calculului economic pentru birocrati si apoi mai discutam. A se tine cont ca pozitia lui Mises in aceasta privinta a fost validata de istorie, adica de prabusirea sistemului comunist ( care chipurile se baza pe morala, principii etc). librarialibertas.r…nale-regim-socialist
4. Cu alte cuvinte sustineti ca statul nu s-a comportat rational asa cum spune si autorul. Pe de alta parte, un eventual proprietar privat al autostrazii putea calcula ca un sistem de parazapezi il costa mai putin decat deszapezirea.
5. Poate dati si exemple de firme de stat care functioneaza asa minunat! Si nexspuneti si cam ce procent reprezinta din totalul firmelor de stat.

In sfarsit ceea ce multi nu inteleg este ca problema nu e nationalitatea statului ci statul in sine. Tot vestul Europei cu care multi se compara isi trage prosperitatea din vremurile in care rolul statului era extrem de redus, nu din politicile socialiste actuale. Iar adoptarea de catre Romania a unor politici similare conduce la pastrarea decalajelor nu la reducerea lor. In cartea lui Mancur Olson “Cresterea si declinul natiunilor” ( humanitas.ro/human…-rigiditati-sociale) puteti gasi cel mai bun ex. in acest sens: Japonia in 1865 a adoptat modelul economic englez de la acea data ( laissez-faire ), iar India in 1947 a adoptat acelasi model englez insa de data aceasta socialistii erau la putere. Rezultatul este graitor.
By pastarnac, Februarie 9, 2010 @ 1:33 pm

Noroc de comentarii, care, asa cum a mai remarcat cineva, sunt mai pertinente si de mai bun simt decat articolul. Mises a fondat o secta care vad ca gasit si pe la noi cativa rataciti. Din punctul meu de vedere, extremistii pietei sunt la fel de periculosi ca si comunistii si fascistii. Sa dea Dumnezeu sa nu ajunga astia la putere ca ne vom trezi cu totii sclavi si fara niciun drept, caci libertatea si democratia s-ar putea dovedi “ineficiente”, “prea scumpe” sau neglijabile din perspectiva “actionarilor principali”
By czc, Februarie 9, 2010 @ 1:44 pm

@ andrei

1/ Problema era alta

2/ Toate bune si frumoase in teorie, pana aveti o disputa cu unul dintre acesti minutati operatori privati de telecomunicatii

3/ Lectura lui Mises nu inlocuieste nici logica, nici bunul simt

4/ In contextul dat, inchiderea drumurilor a fost un act rational

5/ Areva. Exista si altele, dar un singur contraexemplu ajunge, afirmatia autorului era categorica.
By Andrei, Februarie 9, 2010 @ 1:56 pm

@pastarnac: Mises a elaborat o teorie cu o argumentatie logica. Daca ai contra-argumente (logice) sunt dispus sa le ascult. Pana acum nu ai formulat decat invective si zero argumente.
Si te rog sa ai grija tu insuti pentru ca dumnezeu nu exista. Dar, bineinteles, ca tu ca un democrat adevarat si aparator al libertatii sustii ca statul sa isi bage mana in buzunarul ateilor pentru a finanta diferite biserici (secte daca vrei). Probabil pentru ca statul calculeaza mai bine decat indivizii in opinia ta. Stie el ca ei au nevoie de biserici, catedrale etc. lucruri f folositoare la controlul maselor care voteaza. Nu e vina statului, ci asa “a dat Dumnezeu”, sa ninga. Putea oare statul sa ia in calcul asta?!!
By Antisocialistul liberal, Februarie 9, 2010 @ 1:58 pm

Cum dreaqu de s-au lipit comunistii astia de blogul asta.

Parca sunt ca mustele pe rahat. Nu mai poti sa scapi de latratori.

Fratilor carati-va in Cuba sau in Coreea de Nord daca va place sistemul si credeti cu atata ardoare in stat.

Sau in pana mea… votati-ma pe mine sa va iau banii si sa ii administrez in “interesul vostru” sau al “natiunii”.

Ce naiba sunteti deriaiati. Habar nu aveti de economie in cele mai elementare probleme. ECONOMIA INCEPE CU PIATA SI SE SFARSESTE CU PIATA. Statul e o constructie artificiala care nu are legatura cu multe.

Asa ca valea pe blogurile voastre socialiste unde nu citeste nimeni ce scrieti.

Si tu Bogdan. Pune reclama sau ceva pe blog sa le iei astora un impozit forfetar.
By czc, Februarie 9, 2010 @ 1:59 pm

@ andrei:
Continuare: in privinta nationalitatii statului, m-am pronuntat doar in privinta statului roman, pentru ca este singurul pe care il cunosc.
By ionut, Februarie 9, 2010 @ 2:02 pm

Cum sa fie agentii economici rationali? Nu, nici gand, sunt doar niste tampiti lacomi, noroc cu “lumina calauzitoare” a statului! Incep sa cred ca pe undeva au si dreptate sustinatorilor aberatiei asteia, asa e, rezultatul actiunii agentilor economici poate fi uneori si irational, ca doar NU statul a fost cel care le-a dat posibilitatea (calculatorul, internetul etc.) sa-si expuna public incapacitatea de a trece pana si strada fara a fi asistati!!:)

@Bogdan

Intrebarea e redundanta: da, toti agentii economici sunt rationali, mai mult unii dintre ei esueaza => ca piata in asamblu e rationala (pentru ca le da astora “delete”):)
Cand si unde intervine statul (adica aproape peste tot) s-a dus dracu’ rationalitatea, d’aici si capcana in care cade majoritatea lefistilor…
By Antisocialistul liberal, Februarie 9, 2010 @ 2:08 pm

Ce sunt cu idioteniile astea:
- Firmele ne creaza nevoi. Tampenie mai mare ca asta nu am mai auzit. Nevoile exista. Nu sunt create. Doar sunt satisfacute intr-un mod sau altul de diferite produse sau servicii care mai de care mai inovative.
- Statul are organisme eficiente ca si cele private. O porcarie marca Constantin.
- Unicul motor al economiei e profitul: si ce facem cu profitul nemonetar. Cum il masuram. Evident o alta idiotenie.
- Cum poti mai Gheorghe sa spui ca cel care lucreaza pentru stat ia decizii rationale daca ele nu sunt supuse validarii celui care plateste pentru serviciile publice (adica si validarii mele).

Marsh de aici… comunisti imputzitzi. Lumea a murit pentru a ne elibera la revolutie. Voi v-ati ascuns in gauri blindate si acum iesiti sa muscati iar. Javre si lepre ce sunteti. Latrati in alta parte ca ne plictisiti si ne obositi.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 2:11 pm

>In cartea lui Mancur Olson “Cresterea si declinul natiunilor” {…}

Cred că şi Friedman menţionează aspectul acesta – şi s-ar putea el să fi fost primul. Dar în fine …pe mine altceva mă miră pe undeva : faptul că un adept “taliban” al şcolii austriece aduce în discuţie noţiunea “agentului economic raţional”, care din câte ştiu eu este folosită mai degrabă de către reprezentanţii “curentului dominant” neoclasic.

Pentru că – s-ar putea argumenta cu oarecare temei – teoria ciclcităţii economice a lui Mises şi Schumpeter se bazează tocmai pe faptul că antreprenorii ( de ex. ) nu sunt complet “raţionali” şi de-aia se aruncă mulţi din ei ca fraierii când apare posibilitatea de a se împrumuta ( mai ) ieftin decât e normal. Ceea ce face ca mulţi să apuce calea unei folosiri neoptime a resurselor/factorilor de producţie şi să dea faliment …
Numai că într-o astfel de situaţie mâna invizibilă a piaţei libere intervine finalmente, bancherii/creditorii cei neghiobi dau eventual şi ei faliment şi se ajunge la “curăţarea” agenţilor economici ineficienţi, astfel încât societatea este fericită deoarece din acel moment se vor produce papuci ( de ex. ) doar de către cei care aplică cele mai eficiente tehnologii şi produc exact cât se cere pe piaţă.

Sau altfel spus … argumentaţia şi concluzia sunt un pic pe-andoaselea : piaţa liberă este necesară pentru a penaliza/răsplăti agenţii economici care sunt, inevitabil, doar parţial raţionali.

Articolul de fapt nici nu este foarte consistent ci e mai mult aşa … un fel de însăilare cam fără cap şi coadă de truisme şi platitudini în scopul “luptei” împotriva unei fantoşe de genul unei economii socialiste-total , chestie de mult moartă şi îngropată dar care e cam singurul “duşman” împotriva căruia s-a avut succes cu ocazia “dezbaterii despre calculul economic” acum cam un secol.
Şi de la asta – printr-o inducţie care aduce oarecum a sofism să se tragă concluzia că orice formă de proprietate publică e nici măcar nu ineficientă ci dăunătoare … cum să nu …
By Bogdan Glavan, Februarie 9, 2010 @ 2:14 pm

Din pacate, teoria calculului economic nu este cunoscuta. Criticile sunt pe langa articol. Calculul economic nu are nimic de-a face cu calculul matematic, cu exceptia faptului ca foloseste cifre! Sper sa scriu despre calculul economic cat mai curand.

Dar, amintesc ca recent am scris despre teoria keynesiana si nimeni dintre critici, absolut nimeni, nu a comentat la adresa articolului! Adica nu a explicat unde greseste articolul meu. Criticii se multumesc sa ramana fermi pe pozitia: “Da, da, lasa ca stim noi ca si piata greseste uneori”! Ori aceasta afirmatie este pe lange cele discutate!

Si domnule Gheorghe, niciodata nu am afirmat ca piata este fara cusur. Imi puneti in carca niste lucruri pe care nu le sustin, doar pentru a va facilita un atac dogmatic impotriva mea! Astazi, am incercat doar sa va ofer o replica la o afirmatie dogmatica de-a dvs., cum ca oamenii sunt irationali si trebuie sa la arate statul calea (nu ati oferit niciun argument pentru irationalitate, cu exceptia invocarii unor exemple; dar ce, daca eu gasesc un om nebun inseamna ca toti oamenii sunt nebuni? Toata problema este (1) daca indivizii pot fi rationali si (2) daca rationalitatea economica are vreo legatura cu tipul proprietatii. Ma urmariti?). Daca nu aveti de gand sa replicati la argumentul meu, mai bine renuntam, ma declar invins.
By Antisocialistul liberal, Februarie 9, 2010 @ 2:14 pm

Constantin… nu ne mai plictisi cu dubiile tale ideologice. Tu nu stii ce esti: inginer sau ziarist sau ANAList politic. Liberal sau socialist. Batran sau tanar sau vesnic tanar.

Cara-te de aici cu toate amintirile tale de UTCist cand te distrai la mare cu puii de comunisti pe banii furanti de la bogatii cu dosar. Sau cu aminitirile de pionier cand mancai ciocolata pe ascuns de rusine sa nu te vada cei amarati. Ai dus-o bine in comunism. Inseamna ca ori ai fost pui de securist, ori ai fost securist ori mai rau… paznic de inchisoare. Du-te in excursie la Sighet sa vezi ce a insemnat comunismul si socialismul.

Mi-e rusine ca traiesc intr-o tara cu idioti ca tine.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 2:17 pm

Hmmm … mi-a fost înghiţit un comentariu …

Nu-l mai reiau decât “pe scurt” : e interesant că un adept “taliban” al şcolii austriece apelează la premisa “agentului economic raţional” care în mod normal e apanajul şcolii dominante, neoclasice de gândire.

Plus că aici avem – iarăşi – o situaţie în care se apelează în mod greşit la tehnica terţului exclus : dacă agenţii economici nu sunt 100% raţionali ei sunt – automat – iraţionali şi acţionează orbeşte.

Deşi ei pot fi incorect/incomplet informaţi, să acţioneze pentru a-şi maximiza “puterea” în loc de profit ş.a.m.d.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 2:23 pm

>Dar, amintesc ca recent am scris despre teoria keynesiana si nimeni dintre critici, absolut nimeni, nu a comentat la adresa articolului! Adica nu a explicat unde greseste articolul meu.

Ei nici chiar aşa.

Eu de exemplu am întrebat aşa … inocent … de ce se presupune automat că producţia de bunuri şi servicii rămâne – cu mici variaţii – constantă pe durata unei crize, dar nu a înghiţit nimeni nada.

Şi sunt convins că ştiţi că aceasta e una din marea problemă a teoriei austriece a ciclurilor economice.

Dar dacă menţionam că – de ex. – făceţi acolo aşa … un fel de caricatură a teoriei lui Keynes v-aţi fi supărat … iar probabil un argument ca menţionarea “paradoxului zgârceniei” l-aţi fi rejectat rapid ca fiind un vestigiu al mercantilismului, nu ?
Asta deşi Krugman atrăgea atenţia că e foarte posibil ca el să fie vorba aia … “live and loud” în acţiune exact acuma.
By Mona, Februarie 9, 2010 @ 2:24 pm

@Bogdan:

<Dacă nu ne putem baza pe raţionalitatea indivizilor, adică pe capacitatea lor de a adecva mijloace la scopuri, putem stinge lumina şi pleca liniştiţi la culcare, căci nu prea mai sunt multe de spus.

Asta este singura fraza din articolul tau care ar putea fi considerata o definitie a rationalitatii. Poate ar fi fost necesar ceva mai mult decat "a adecva mijloace la scopuri". Daca ma uit la comentariile de mai sus, nu toti pornim de la aceeasi definitie si atunci evident ca o luam pe cai diferite si ajungem la concluzii foarte diferite.
By Bogdan Glavan, Februarie 9, 2010 @ 2:24 pm

Sorry pentru intarziere. Mai devreme sau mai tarziu ajung sa dat “accept” la comentarii. Oricum, aceeasi remarca o am si in acest caz.

Nicaieri nu am sustinut rationalitatea perfecta. Dar una este sa spui ca informatiile pe care le folosesc actorii sunt imperfecte, ca acestia pot comite erori, si alta e sa spui ca sunt irationali. Am mai spus-o si zilele trecute: Da, intreprinzatorii comit erori, altfel ciclul nu s-ar produce. Ce alta dovada mai buna va trebuie pentru a ma scoate din “taliban”?
By ionut, Februarie 9, 2010 @ 2:26 pm

@all

Cineva … oricine, sa-i explice lui MIA ce-i ala “calcul economic” (cel mai bine ar fi s-o faci tu bogdane!)
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 2:35 pm

>Din pacate, teoria calculului economic nu este cunoscuta.

Cred că mai degrabă dezbaterea pe această temă nu e cunoscută publicului român.

>Sper sa scriu despre calculul economic cat mai curand.

Ar fi cazul – pentru că pe undeva unele din articolele de pe acest blog sunt aşa … un mic pericol public deoarece, deşi pretind că “informează” cititorul o fac extrem de distorsionat şi părtinitor.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 2:39 pm

>Nicaieri nu am sustinut rationalitatea perfecta.

OK – din articolul de faţă s-ar putea deduce aşa ceva.

>Da, intreprinzatorii comit erori, altfel ciclul nu s-ar produce. Ce alta dovada mai buna va trebuie pentru a ma scoate din “taliban”?

Păi … o astfel de afirmaţie e exact necesară pentru o astfel de calificare, dar de care ar trebui să fiţi mândru, nu ?
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 2:54 pm

Domnule Glăvan, nu este nimic dogmatic în ceea ce spun eu. Întrebările sunt cât se poate de legitime. Accept scenariul dispariţiei statului. Rămân în urmă nişte probleme. Justiţia privată. Ce şi cum judecăm? Drept cutumial, autoritatea lucrului judecat? Precedentul? Cine emite legile? Cine impune respectarea lor? Cine mă fereşte de abuzuri? Dacă justiţia devine o marfă, dacă eu nu pot plăti preţul, rămân penalizat, deşi am dreptate? Ce se întâmplă cu Parlamentul? Mai suntem o democraţie? Dacă nu, care va fi forma de organizare a societăţii? Vi se pare deplasată curiozitatea mea?
Dacă aveţi idee despre aceste evoluţii, daţi-mi şi mie de ştire. Sunt deschis la orice idee, dacă este consistentă şi are coerenţă. Pentru că faptul economic nu este ansamblul, ci doar o parte a lui.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 3:04 pm

> Cu sula acţionarilor în coaste, care vor profit cât mai mare, ce decizii ai fi luat tu?

Dacă acţionarii respectivi sunt prea lacomi compania la care au acţiuni va da faliment şi vor pierde tot … cel puţin în teorie.
În practică astfel de sincope pot fi acoperite ..
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 3:06 pm

Andrei, dacă ai judeca singur, nu cu mintea altora, ai înţelege de ce au eşuat indienii acolo unde au avut succes japonezii cu acelaşi model, deşi NU a fost chiar acelaşi model. Japonia are structuri sociale ierarhice extrem de puternice şi un paternalism care centralizează decizia, scopurile şi mijloacele. Modelul economic liberal nu a generat şi un model politic şi social liberal. Nici măcar după război, când i-au condus americanii o vreme.
Eşecul Indiei vine din neputinţa de a renunţa la sistemul de caste. În aceste condiţii, succesul economic este doar aparent, şi vine mai degrabă din demografie, şi mai puţin din tehnologie şi din sincronizare la Occident.
By mark, Februarie 9, 2010 @ 3:08 pm

Deci repet, te referi in prezentul articol la ipoteza expectativelor rationale propusa de Lucas?
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 3:10 pm

Mia, sunt inginer de aviaţie, şi ştiu cât cinism s-a aflat în spatele deciziilor firmelor producătoare şi de transport, care au ascuns defecte sau nu au aplicat buletine tehnice emise de producători, pentru că şi-au făcut socoteala că un eventual accident costă mai puţin decât remedierea defectului la întrega flotă. Avionul şi pasagerii sunt asiguraţi, etc, etc. Sunt sfătuiţi de nişte băieţi care se pricep la calcule economice, nu ca noi, proştii…
By Bogdan Glavan, Februarie 9, 2010 @ 3:14 pm

Sa repet:
“Dacă nu ne putem baza pe raţionalitatea indivizilor, adică pe capacitatea lor de a adecva mijloace la scopuri, putem stinge lumina şi pleca liniştiţi la culcare, căci nu prea mai sunt multe de spus. Într-o lume în care indivizii sunt mânaţi mai degrabă de instincte ori sentimente confuze, orice analiză comparativă despre bunăstare şi despre instituţiile care o promovează este inutilă.”

Daca cineva interpreteaza acest paragraf ca echivalent cu ipoteza anticiparilor rationale a lui Lucas, sau cu rationalitatea perfecta (in sensul absentei erorii sau ma rog… a distributiei aleatoare a acestora (Jesus, ce mi-e cu economia mainstream!)) atunci, ma declar invins! Am mai zis si asta.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 3:14 pm

>Daca cineva a inteles de aici ca eu sustin rationalitatea perfecta, a la neoclasici{…}

Perfect – măcar să fie clar ce şi cum.
By vala, Februarie 9, 2010 @ 3:24 pm

atat articolul cat si comentariile se invart de fapt in jurul unei probleme de semantica: ce inseamna “rational” ? …
By Mona, Februarie 9, 2010 @ 3:26 pm

@Constantin Gheorghe

Tu ai fi dispus sa platesti mai mult un bilet de avion in cazul in care compania respectiva e cunoscuta ca fiind mai sigura? E vorba de acelasi calcul:riscuri, costuri, etc.
Toti facem (intr-un fel sau altul) aceste calcule. Si consumatorii!
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 3:37 pm

>{…}şi ştiu cât cinism s-a aflat în spatele deciziilor firmelor producătoare şi de transport, care au ascuns defecte sau nu au aplicat buletine tehnice emise de producători, pentru că şi-au făcut socoteala că un eventual accident costă mai puţin decât remedierea defectului la întrega flotă.

Påi da – dar aceasta e tocmai o abordare economic-raţională pe linia propusă de autorul articolului.

Şi de fapt critica dvs. e oarecum paralelă şi merge pe ideea că fără reglementări impuse ( de stat deşi na … ar putea exista şi situaţia în care un cartel al companiilor producătoare să impună aşa ceva ) o astfel de situaţie este una inacceptabilă social.
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 3:41 pm

Mona, gândirea ta este absurdă! ORICE companie aeriană trebuie să fie absolut sigură. Nu se admit abateri de la normă, indiferent de motiv. Siguranţa nu se plăteşte în plus. Este subînţeleasă! Plăteşti în plus o serie de sevicii şi un anume supliment de confort. Dar nu siguranţă în plus. Şi apoi, ca să alegi, trebuie să ştii care companii au probleme cu siguranţa. Ai văzut pe cineva să spună: “ştiţi, avionului nostru îi lipsesc o serie de piese, şi ne putem prăbuşi. Bine aţi venit la bord şi zbor plăcut!”

Crezi că UE este un monstru pentru că a interzis unor companii aeriene accesul şi operarea pe pieţele europene, din motive de siguranţă? Sau este o exemplificare a raţiunii de a exista a statului?
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 3:57 pm

Un exemplu de calcul economic. Accidentul avionului Air France, care venea din Brazilia şi s-a prăbuşit deasupra Atlanticului. Era un avion foarte scump, a cărui staţionare costă. Airbus Industrie ştia că există probleme cu tubul Pitot, o sondă care măsoară viteza faţă de aer, parametru esenţial, care intră în calculatorul pilotului automat. Din acea sondă se obţin informaţii despre viteza limită, viteza care duce la pierderea portanţei şi la angajarea avionului în evoluţii periculoase.
Ea trebuia înlocuită. Unele companii au făcut, la cererea fabricantului, operaţia imediat, cu un cost, pentru că erau şi opriri neplanificate. Air France a decis să amâne operaţia până la o revizie planificată, când avionul era oricum imobilizat. A fost un calcul economic. Au câştigat câteva sute de mii de euro, dar au pierdut un avin care sare binişor de 150 de milioane de euro, dar mai ales au murit peste 200 de oameni, inclusiv un echipaj a cărui pregătire a costat şi ea câteva milioane bune. A fost decizia raţională? Dacă da, putem conchide că raţional nu este identic cu bun, corect?
By Mona, Februarie 9, 2010 @ 3:57 pm

<ORICE companie aeriană trebuie să fie absolut sigură.

Nu, nu exista siguranta absoluta! Vorbesti de anumite abateri de la norma. Ok, deci exista o norma. Cine si cum a stabilit acea norma? Statul, bine, nici o problema. Dar cum? Nu cumva tot in urma unor calcule? Sau arbitrar?
By Mona, Februarie 9, 2010 @ 3:59 pm

In exemplul dat de tine au gresit la calcule daca iei in considerare pregatirea pilotilor (costurile aferente acesteia). Dar faptul ca ei au gresit la calcule nu demonstreaza absolut deloc ca ideea de calcul e gresita!
By Mona, Februarie 9, 2010 @ 4:00 pm

Da, a fost o decizie rationala. Gresita, dar rationala. Cine a sustinut ca rational este identic cu bun, corect? (ca sa nu mai vorbesc de deifinitia unor termeni ca bun, corect)
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 4:05 pm

>{…}in sensul absentei erorii sau ma rog… a distributiei aleatoare a acestora {…}

Ce – nu-s delicioase astfel de formulări ?
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 4:13 pm

Mona, intri pe un teren minat. De ce crezi că există procedura întoarcerii sau aterizării de urgenţă până şi atunci când un bec de semnalizare se aprinde, chiar dacă nu există o defecţiune? Se întâmplă, curenţi paraziţi. Dar astea sunt reglementările. Pentru că siguranţa vine înaintea celorlalte calcule, inclusiv economice.
By Mona, Februarie 9, 2010 @ 4:16 pm

Unde am spus eu ca calculele economice nu iau in considerare siguranta?
Intoarcere sau aterizare de urgenta? Pentru ca ar fi mai costisitor un eventual accident (luand in considerare si riscul producerii acestuia) decat procedura de intoarcere sau cea de aterizare de urgenta.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 4:26 pm

>Celui care invocă iraţionalitatea agenţilor economici i se poate replica pe bună dreptate{…}

Strict legat de afirmaţiile din articol – şi fără a face consideraţii colaterale cum s-au lăţit multe din comentarii – aş atrage atenţia că afirmaţia de mai sus e altceva decât un truism doar dacă ne referim la invocarea unei “iraţionalităţi economice” şi nu a uneia aşa … de domeniul patologico-clinic de-a dreptul, cum pare să se inducă ideea în articol.

Asta pentru că, din câte ştiu eu , nu adepţii marxismului/a unui curent desprins din el susţin ceva de genul “iraţionalitatea agenţilor economici” – din contră, toată teoria plusvalorii a lui Marx se bazează explicit pe premisa capitalistului-exploatator perfect raţional şi capabil să folosească forţa de muncă disponibilă ca o marfă.

Singurii care susţin în mod consistent şi consecvent că agenţii economici sunt “iraţionali/parţial raţionali din punct de vedere al maximizării profitului“, ceea ce e de fapt cu totul altceva, sunt instituţionaliştii – dar premisa lor, pentru ca să clarificăm lucrurile, e că agenţii economici sacrifică “raţionalitatea economică” în favoarea unei “raţionalităţi a puterii”.
Premisa lor nu e deloc asa nastrusnica precum pare si are inclusiv fundamentare empirica – desi Friedman ( de ex. ) considera ca se poate rezolva si in cadrul paradigmelor neoclasice considerind “puterea” drept un fel de “profit asteptat in viitor”.

Discuţia e mai lungă, nu insist acuma, dar am vrut sa atrag atenţia şi să dau un exemplu de ce articolul în sine mi se pare fără cap şi coadă.
By Mona, Februarie 9, 2010 @ 4:38 pm

MIA, Bogdan a dat definitia rationalitatii (cea in care crede el). Articolul mi se pare consistent cu acea definitie.
Intradevar, daca punem semnul egal intre rationalitate si maximizarea profitului (desi nu inteleg de ce am face-o) articolul e fara cap si fara coada.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 4:47 pm

>Articolul mi se pare consistent cu acea definitie.

Da – dar acea definiţie e aşa … un truism şi nimic mai mult ( practic spune că oameni sunt oameni şi nu nişte giboni incapabili să-şi planifice acţiunile ).

>Intradevar, daca punem semnul egal intre rationalitate si maximizarea profitului (desi nu inteleg de ce am face-o){…}

Dacă nu o facem … nu avem o discuţie relevantă pentru economia politică.
Ceea ce zice şi autorul :

>Dacă nu cădem de acord asupra acestui fapt, atunci nu putem discuta şi cu atât mai puţin putem vorbi despre existenţa unei „ştiinţe” economice.

>{…}articolul e fara cap si fara coada.

deci nu pot decât să-ţi mulţumesc că-mi dai dreptate.

De fapt nu e cap şi coadă – ci păcătuieşte prin încercarea de a introduce/valida aşa … pe şest idea lui Hayek despre “incapacitatea informaţională” a statului din simpla expunere a premisei “raţionalităţii”.
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 5:07 pm

Dar n-ar fi mai bine să începem prin a defini “statul”? Nu de altceva, dar am convingerea că nu vorbim despre unul şi acelaşi lucru. Aşadar, ce este statul? Definiţia pe care o dau eu este: “un mecanism de gestiune colectivă a riscurilor”. Din definiţie rezultă că dimensiunea, funcţiile şi responsabilităţile statului, natura relaţiei lui cu cetăţenii şi actorii economici variază în funcţie de natura şi importanţa riscurilor care trebuie gestionate colectiv. Deci natura statului şi rolul lui sunt elemente care variază în timp.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 5:12 pm

Teamă mi-e că orice definiţie a statului din punct de vedere economic e inexorabil legată de aşteptările/temerile faţă de acţiunile sale …
By Mona, Februarie 9, 2010 @ 5:15 pm

MIA, nu, nu-ti dau dreptate. Pentru ca Bogdan nu spune nimic de maximizarea profitului in articolul sau.

<oameni sunt oameni şi nu nişte giboni incapabili să-şi planifice acţiunile

Mie mi se pare indeajuns de… relevant pentru economia politica. Pentru ca planificarea actiunilor e cam singura generalizare pe care putem sa o facem oamenilor fara a exclude pe nimeni. Si pentru ca toata teoria economica porneste de la ideea de alegere. De la actiunea de a alege.
By Pompa D'or, Februarie 9, 2010 @ 6:05 pm

Prietene Andrei care a scris “Japonia in 1865 a adoptat modelul economic englez de la acea data ( laissez-faire )”, stimati comeseni si draga nashu Gicu,

Politica de laissez faire, laissez passer, asa cum si exprimarea in limba franca ne face sa banuim,nu este de origine engleza ci franceza.

Aceasta politica a fost aplicata de un ministru de finante francez, Jean-Baptiste Colbert in secolul 17.

Scopul aplicarii acestei politici nu a fost descentralizarea si dizolvarea statului francez ci exact contrariul.
Scopul era integrarea economica si intarirea statului prin dizolvarea barierelor interne, in acelasi timp cu aplicarea de masuri protectioniste impotriva schimburilor cu exteriorul.
Situatia in Franta acelui secol, aflata in concurenta si razboi cu celelalte mari puteri ale timpului, era aceea ca economia franceza era profund segmentata teritorial.
Existau asa numitele “cele 5 mari ferme”, teitorii eminamente agricole.Industria franceza era concentrata in regiunea Ponant, in afara fermelor.Aceasta regiune isi datora bogatia concentrarii teritoriale a industrilor de varf ale epocii-productie de stofe si panzeturi, rafinarea zaharului samd-.

Politica lui Colbert a fost sa extinda cat mai uniform industria franceza pe teritoriul Frantei, in nord-est, catre Marile Ferme si catre Languedoc.A urmarit agregarea unei piete interne cat mai integrata spatial si cat mai diversificata.

Anterior politicii Colbertiene, industriasii din Ponant care-si schimbau marfurile in Olanda, incepusera sa abandoneze rafinarea zaharului ca mai putin rentabila.Aceasta activitate industriala ameninta sa dispara din Franta in beneficiul Olandei.Politica lui Colbert a fost si de a preintampina disparitia acestei industrii.

Laissez faire, laissez passer este o specie franceza a mercantilismului.Iar mercantilismul, dragi prieteni, este http://ro.wikipedia.org/wiki/Mercantilism si a fost aplicat in scopul cresterii puterii actorilor statali si accederii in postura de mari puteri, nicidecum in scopul disparitie acestora.

Probabil confuzia vine din ipostaza dubla a puterilor mercantile:stat “slab” in relatie cu actorii economici dinauntru si “tare ca otelu” in relatie cu actorii economici sau politici din afara.
Masurile de laissez faire inauntru au fost de regula aplicate concomitent cu masuri protectioniste in contra celor de afara.
By Pompa D'or, Februarie 9, 2010 @ 6:05 pm

Test
By Pompa D'or, Februarie 9, 2010 @ 6:06 pm

Prietene Andrei care a scris “Japonia in 1865 a adoptat modelul economic englez de la acea data ( laissez-faire )”, stimati comeseni si draga nashu Gicu,

Politica de laissez faire, laissez passer, asa cum si exprimarea in limba franca ne face sa banuim,nu este de origine engleza ci franceza.

Aceasta politica a fost aplicata de un ministru de finante francez, Jean-Baptiste Colbert in secolul 17.

Scopul aplicarii acestei politici nu a fost descentralizarea si dizolvarea statului francez ci exact contrariul.
Scopul era integrarea economica si intarirea statului prin dizolvarea barierelor interne, in acelasi timp cu aplicarea de masuri protectioniste impotriva schimburilor cu exteriorul.
Situatia in Franta acelui secol, aflata in concurenta si razboi cu celelalte mari puteri ale timpului, era aceea ca economia franceza era profund segmentata teritorial.
Existau asa numitele “cele 5 mari ferme”, teitorii eminamente agricole.Industria franceza era concentrata in regiunea Ponant, in afara fermelor.Aceasta regiune isi datora bogatia concentrarii teritoriale a industrilor de varf ale epocii-productie de stofe si panzeturi, rafinarea zaharului samd-.
By Pompa D'or, Februarie 9, 2010 @ 6:06 pm

Politica lui Colbert a fost sa extinda cat mai uniform industria franceza pe teritoriul Frantei, in nord-est, catre Marile Ferme si catre Languedoc.A urmarit agregarea unei piete interne cat mai integrata spatial si cat mai diversificata.

Anterior politicii Colbertiene, industriasii din Ponant care-si schimbau marfurile in Olanda, incepusera sa abandoneze rafinarea zaharului ca mai putin rentabila.Aceasta activitate industriala ameninta sa dispara din Franta in beneficiul Olandei.Politica lui Colbert a fost si de a preintampina disparitia acestei industrii.

Laissez faire, laissez passer este o specie franceza a mercantilismului.Iar mercantilismul, dragi prieteni, este http://ro.wikipedia.org/wiki/Mercantilism si a fost aplicat in scopul cresterii puterii actorilor statali si accederii in postura de mari puteri, nicidecum in scopul disparitie acestora.

Probabil confuzia vine din ipostaza dubla a puterilor mercantile:stat “slab” in relatie cu actorii economici dinauntru si “tare ca otelu” in relatie cu actorii economici sau politici din afara.
Masurile de laissez faire inauntru au fost de regula aplicate concomitent cu masuri protectioniste in contra celor de afara.
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 6:15 pm

“Fermele” nu erau cumva diviziuni teritoriale în care un “fermier general” strângea impozitele pentru Rege(şi pentru el, evident!). Şi nu cumva fermierul îşi cumpăra “Ferma”, de fapt dreptul de a strânge impozitele?
By Alex Nicolin, Februarie 9, 2010 @ 6:19 pm

@Constantin
“Aşadar, ce este statul? Definiţia pe care o dau eu este: “un mecanism de gestiune colectivă a riscurilor””

De data asta iti dau dreptate im mare masura. In opinia mea acesta ar trebui sa fie rolul statului, cu o singura exceptie (importanta) – riscurile generate de decizia economica. Nu sunt de acord ca statul sa salveze companii care au luat decizii proaste din banii contribuabililor – firme si indivizi care poate, au luat decizii bune. In schimb este de datoria statului sa vegeze la respectarea dreptului de proprietate a cetatenilor sai, pedepsind in mod legal pe cei care le incalca (infractori, invadatori) cu ajutorul institutiilor specifice (justitie, politie, armata). Deasemenea statul trebuie sa aiba organe specializate pentru limitarea pagubleor cauzate de factori naturali care actioneaza pe scara larga (inundatii, cutremure, eruptii vulcanice, etc). Pentru calamitati de mai mica intensitate (incendii) nu am nimic impotriva actiunii unei brigazi private de pompieri.
Sincer sa fiu, nu cred ca doctrina libertariana are raspunsuri complete prin prisma furnizarii private de securitate.
Cred ca ar fi foarte interesanta o dezbatere despre:
- armata privata;
- politie privata (firmele de securitate sunt complementare);
- justitie penala privata (justitia civila poate fi foarte bine si privata);
- penitenciare private;
By Tudor Cristea, Februarie 9, 2010 @ 6:27 pm

Mon ami,
Desi wikipedia-i cartea omului sarac (cu duhul) tot de acolo vine asta:
http://en.wikipedia.org/wiki/Laissez-faire
Pentru o referinta mai buna incearca:
“Modern Macroeconomics – Its Origins, Development And Current State” de Snowdon si Vane. Chestia cu Colbert pare sa fie un mit.
By Ovidiu, Februarie 9, 2010 @ 7:03 pm

Well, chestia e destul de simplă:
* am la dispoziție un automobil plătit de contribuabilul UE. Cum îmi permit să fiu generos cu propriul autoturism pe banii altuia mi-am ales un model care costă – nou – aproximativ cât salariul meu lunar. 4X4, îmi amintesc de momente minunate petrecute off road la volanul mașinăriei. Săream stânci cu grația unui bondar răsfățat.
* pe propria mașină nu am dat un salariu, am cumpărat un model popular cu 75% din acesta. Diesel, cilindree mică ca să evit taxele etc. Merg cu 20km/h peste milițienii culcați în fața trecerilor de pietoni.

După cum vedeți mai sus, comportamentul meu este – în ambele cazuri – perfect rațional deși am adoptat atitudini opuse în chestiunea autoturismelor respective. Ca persoană particulară sunt atent și rațional, ca birocrat sunt risipitor și hedonist. Totuși, comportamentul este rațional în ambele cazuri întrucât natura proprietății este diferită.

Îmi veți replica cu chestiuni legate de educație etc. Da, așa este, este nevoie de mai multă educație. Iar dacă omul continuă să fie rațional în pofida educației poate-l trimitem în Gulag. Dacă insistă să nu se lase reeducat glonțul în ceafă e soluția. Tertium non datur.
By Pompa D'or, Februarie 9, 2010 @ 7:08 pm

@ Constantin Gheorghe – In mare si intr-o anumita epoca, da.Situatia de detaliu a agriculturii franceze din epoca e departe de a putea fi descrisa in putine cuvinte.Proprietatea agricola (ca si piata interna a epocii) era profund fragmentata.Actorii ce se miscau in economia agricola a Frantei erau esalonati pe o multime de trepte specifice:laboureur (nu insemna ca avea pamant neaparat ci capital fix-un plug, charrue marele plug nordic), erau metayers-fermieri ce lucrau in arenda, closiers-fermieri in participatiune cu proprietarul initial, maitres du sol- proveneau din burghetie si au realizat primele concentrari de terenuri in scopul capitalizarii profitului.Insa in principal predomina mica proprietate a pamantului. Pana in sec. 17 cam 45-50% din terenul agricol al Frantei se afla in proprietatea taranilor.

@Tudor Cristea, de acord ca wikipedia nu-i o sursa de finete.Pentru definitii en gros uneori merge.Pentru definitia de cultura generala a mercantilismului si din comoditate am dat link spre wiki.
Altfel, iti recomand si eu cu mare caldura “Sistemul mondial modern” al lui Wallerstein iar daca vrei intr-adevar sa studiezi problema mai aprofundat iti recomand pe Thomas Mun care la 1622 detalia ceea ce unii dintre noi descoperim abia astazi.
By Tudor Cristea, Februarie 9, 2010 @ 7:11 pm

Nu-i despre mercantilism ci despre inducerea in eroare sub masca unui pseudonim… pompat.
By Ovidiu, Februarie 9, 2010 @ 7:13 pm

Corupția este corolarul proprietății publice. Adam Smith povestea de mâna invizibilă în felul următor:

“By preferring the support of domestic to that of foreign industry, he intends only his own security; and by directing that industry in such a manner as its produce may be of the greatest value, he intends only his own gain, and he is in this, as in many other cases, led by an invisible hand to promote an end which was no part of his intention. Nor is it always the worse for the society that it was not part of it. By pursuing his own interest he frequently promotes that of the society more effectually than when he really intends to promote it. I have never known much good done by those who affected to trade for the public good. It is an affectation, indeed, not very common among merchants, and very few words need be employed in dissuading them from it. “

Ei bine, există o pereche a mâinii descrise de Smith care ne face să ne urmărim interesul privat chiar atunci când suntem siliți să urmărim interesul public.
Regimurile care au suprimat proprietatea – de la regimul socialist al lui Hitler din Germania la cel socialist al lui Stalin din URSS și trecând prin România corupția a înflorit, a fost o parte esențială a funcționării sistemelor respective (vezi Alain Besançon Anatomie d’un spectre : l’économie politique du socialisme réel).
By Ovidiu, Februarie 9, 2010 @ 7:18 pm

Well, nu mai știu cum e în România dar în Canada companiile aeriene n-au voie să publice detalii referitoare la securitate (studii comparative ca de exemplu accidente la milionul de ore de zbor pentru compania în cauză vs. competiție). De asemenea n-au voie să zică ce tehnologii folosesc, cât de noi sunt avioalele lor vs. cât de vechi sunt ale competiției. Totul se reduce la reclame în care vedem stewardese (versiunea corect politic: flight attendant) zâmbitoare dispuse să ne aduca scotch on the rocks. Cu alte cuvinte, companiile aeeriene sunt împiedicate să devină competitive datorită reglementărilor impuse de stat(e).
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 7:18 pm

Păi, şi comportamentul lui Colbert a fost raţional. Economic vorbind. Fragmentarea năştea costuri, şi era un obstacol în calea comerţului, a schimburilor economice. Şi unificarea monedei, şi a legilor tot la raţionalizare bat.
Iar eu l-aş adăuga la bibliografie pe Braudel, în special Timpul lumii.
By Pompa D'or, Februarie 9, 2010 @ 7:24 pm

@ Tudor Cristea
Prietene, ceea ce am scris se bazeaza pe date provenite din ˝Sistemul mondial modern˝ de Immanuel Walerstein , volumele 3 si 4.
Aici sunt descrise in detaliu evolutiile de la centru, semiperiferie si periferie ale politicilor mercantile aplicate de statele in concurenta ale epocii.Pentru termenii de centru, semiperiferie si periferie, vezi Braudel, de la care Wallerstein a peluat conceptele.
Daca Wallerstein greseste, gresesc si eu.In cea ce priveste paternitatea lui Colbert asupra politicii mercantiliste aplicate in scopul integrarii pietei interne franceze si concentrarii puterii statului francez, Wallerstein descrie in detaliu componentele acestei politici.
Recomandarea mea ramane valabila.
By Tudor Cristea, Februarie 9, 2010 @ 7:31 pm

Continui sa faci ceata…
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 7:31 pm

Ovidiu, NIMENI n-a suprimat proprietatea. Nici măcar Stalin. Şi cu atât mai puţin Hitler. Germania fascistă a confiscat averile evreilor şi “duşmanilor poporului”, iar în rest a aplicat politici intervenţioniste într-un mediu în care proprietatea privată era regula. În partea cealaltă proprietatea publică era regula. În Est s-a naţionalizat, dar acolo nu prea exista cine ştie ce proprietate industrială, iar multe bunuri erau publice şi înainte de venirea comuniştilor. Iar în agricultură pământurile nu au fost naţionalizate, ci s-a forţat cooperativizarea. În principiu ţăranii au rămas proprietari, doar că era exploatat în sistem cooperatist, de aici şi demenţa din agricultura noastră după 1989, cu reconstituirea dreptului de proprietate, fără a ţine cont de schimbările din ultimii 50 de ani.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 7:32 pm

>Masurile de laissez faire inauntru au fost de regula aplicate concomitent cu masuri protectioniste in contra celor de afara.

Absolut corect.
În secolul al XIX-lea marele apostol al “liber-schimbismului”, Regatul Unit, a reuşit să elimine India – principalul producător de textile al lumii vreme de câteva secole – de pe piaţa globală prin impunerea unor măsuri extrem de protecţioniste.

> Ca persoană particulară sunt atent și rațional, ca birocrat sunt risipitor și hedonist.

Exact aceeaşi atitudine o au şi “birocraţii privaţi”, adică membrii “tehnostructurii” unei mari corporaţii care primesc un astfel de beneficiu colateral cu plata – deci nu aş fi deloc convins din astfel de argumentaţie de dezavantajul implicit al proprietăţii publice.

>Corupția este corolarul proprietății publice.

Există totuşi şi societăţi cu sector public dezvoltat şi unde totuşi corupţia este totuşi la nivele mai mult decât acceptabile.
La fel cum se poate considera că “abuzul de drept” ( în acest caz fiind vorba de dreptul de proprietate ) este corolarul unei privatizări totale.

Ambele situaţii pot duce la comportamente extrem de dăunătoare social … aceasta fiind probabil o explicaţie pentru care de regulă oamenii se feresc de ambele extreme.
By Ovidiu, Februarie 9, 2010 @ 7:40 pm

@Exact aceeaşi atitudine o au şi “birocraţii privaţi”, adică membrii “tehnostructurii” unei mari corporaţii care primesc un astfel de beneficiu colateral cu plata – deci nu aş fi deloc convins din astfel de argumentaţie de dezavantajul implicit al proprietăţii publice.

Nu, nu e așa, am lucrat și în companii private. Oricum, chestiunea privaților este simplă: nu pot pierde din vedere the bottom line. Adică trebuie să-și facă departamentul, firma etc profitabile în ciuda limuzinei. Nu se poate altfel.

@Există totuşi şi societăţi cu sector public dezvoltat şi unde totuşi corupţia este totuşi la nivele mai mult decât acceptabile.
La fel cum se poate considera că “abuzul de drept” ( în acest caz fiind vorba de dreptul de proprietate ) este corolarul unei privatizări totale.

Mda, presupun că vorbiți de Suedia etc. Societăți cvasitotalitare din care oamenii au emigrat spre țări mai libere – Canada, SUA. M-am întâlnit cu nenumărați consultanți care mi-au confirmat cele de mai sus, în Finlanda și Suedia oamenii și-au pierdut aproape complet instinctul libertății. Am stat vreo 6 luni în Suedia, am văzut cu ochii mei Minunata Lume Nouă de acolo.
By Ovidiu, Februarie 9, 2010 @ 7:44 pm

Completez comentariul de mai sus cu ideea ca un birocrat își poate permite automobil chiar dacă în jur e ruină în vreme ce un privat și-l poate permite doar dacă firma are profit. Birocratul plasează nota de plată altuia în vreme ce privatul și-o achită singur.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 7:52 pm

Şi birocraţia publică poate fi afectată de reduceri de bugete – aici critica e mai degrabă legată de lipsa de transparenţă din domeniul public etc.
By Pompa D'or, Februarie 9, 2010 @ 7:53 pm

@MIA
Eliminarea concurentei pe piata engleza a tesaturilor provenite din India, China si Persia a inceput mai devreme de secolul 19.
Mai intai a fost o lege in 1700 care interzicea importurile de stamba imprimata din locatiile amintite.Negustorii din East India Company au gasit o portita si au continuat totusi sa importe stamba neimprimata, pe care apoi o imprimau in Anglia.Pentru eliminarea acestei practici legea de la 1700 a fost desavarsita de asa numita Lege somptuara din 1720 care interzicea purtarea imbracamintii din stamba imprimata.
Prin aceste masuri a fost incurajata dezvoltarea industriei manufacturiere in Anglia.

In ceea ce priveste agricultura, Anglia a devenit principalul exportator de cereale in urma aplicarii unei legi de incurajare a exporturilor de cereale in 1688.Lege prin care se prevedeau prime de incurajare pentru producatori.Astazi aceste masuri se numesc subventii.
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 8:06 pm

>Eliminarea concurentei pe piata engleza a tesaturilor provenite din India, China si Persia a inceput mai devreme de secolul 19.

Corect. Dar în ciuda unor astfel de măsuri pe la 1800 China şi India erau încă principalele centre manufacturiere ale lumii.

Oricum … referinţele la teoriile de inspiraţie marxistă precum cele ale “centrului şi periferiilor” nu au cum să fie prea bine receptate pe zonă …

>Adică trebuie să-și facă departamentul, firma etc profitabile în ciuda limuzinei.

Corect – dar în mod normal astfel de “beneficii” au început să fie oferite şi în sectorul public pentru a compensa salariile care erau ( şi în bună măsură şi sunt ) mai mici decât în companiile private. Că s-a ajuns la situaţii stupide pe parcurs … e altă poveste …
By Pompa D'or, Februarie 9, 2010 @ 8:39 pm

O critica de la stanga asupra ˝socialismului real˝ falimentar acuza transpunerea in practica deficitara si deviatia doctrinei pure in nimic altceva decat in capitalism monopolist de stat.
Recent chiar papasha socialismului stiintific din Romania, Ilici Iliescu a enuntat aceasta judecata din postura de gardian al puritatii doctrinei.Comunismul ar fi fost deci corupt de practicile de succes ale capitalismului.Gandirea ideologica este intotdeauna amuzanta.
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 10:26 pm

Domnule Glăvan, eu, în locul dumneavoastră, mi-aş face griji că aveţi admiratori şi apărători indivizi precum cel care semnează antisocialistul liberal. Spune ceva şi despre dumneavoastră, dacă toleraţi un astfel de comportament. Perfect, vreţi doar oameni care să vă aplaude. E alegerea dumneavoastră. Dar, indiferent de faptul că unii dintre cei care nu au aceeaşi viziune cu dumneavoastră mai comentează sau nu, sper că sunteţii conştient de limitele teoriilor pe care le promovaţi. De asemenea, sper că sunteţi conştient că absolutizarea unor modele care nu şi-au dovedit funcţionalitatea nicăieri nu duce nicăieri.
By mark, Februarie 9, 2010 @ 10:28 pm

Una din sursele de opoziţie la adresa pieţei libere este presupusa constatare că actorii economici privaţi nu se comportă raţional… Unul din punctele slabe ale acestui argument este acela că, de fapt, nu neagă raţionalitatea actorilor economici, ci restrânge sfera acesteia la domeniul proprietăţii publice. Altfel spus, întreprinzătorul privat este incapabil să ofere bunuri în cantitatea şi calitatea dorită de consumatori, însă statul da

“opozitia la adresa pietei libere” sau mai exact pozitia pro interventie statala, de fapt asta-i esenta problemei, asa-i? Nu cred ca rationalitatea agentilor economici este principalul argument in favoarea interventiei statale sau impotriva pietei libere. Mai probabil opozitia are la baza constatarile empirice care invalideaza teoria ordinii spontane, acea ipotetica “mana invizibila” de care vorbea Adam Smith care ar pune lucrurile la locul lor conform unei puteri superioare omnisciente care impune ne-interventia statala. Culmea este ca desi teoria avea intentia de a pune baze morale unui sistem socio-economic, esueaza exact in privinta aspectului moral.
Atat piata cat si guvernul sunt imprescindibile. Ar fi mai utila dezbaterea felului in care s-ar putea atinge un echilibru intre cele doua.
By mark, Februarie 9, 2010 @ 10:45 pm

Prin aceste masuri a fost incurajata dezvoltarea industriei manufacturiere in Anglia.

Masurile astea au inceput cu mult inainte, se poate spune ca de la Edward II si apoi Henry VII care au inceput sa ia masuri protectioniste dand legi ca cea care interzicea exportul de lana nemanufacturata (1489). De fapt Adam Smith a elaborat teoriile sale atunci cand si-a dat seama ca politica protectionista dusa de Walpole devenise obsoleta. Anglia era deja o putere economica in plina forta de a participa la comertul liber international. Fiecare teorie trebuie inteleasa in contextul sau istoric.
By Pompa D'or, Februarie 9, 2010 @ 10:54 pm

@mark
˝Fiecare teorie trebuie inteleasa in contextul sau istoric˝
Perfect de acord in ceea ce priveste teoria economica.
By Dan Selaru, Februarie 9, 2010 @ 10:57 pm

Tot ce vad aici e o desfasurare de forte care se bazeaza pe ideologii. Realitatea e mult mai simpla. Oamenii nu sunt rationali pentru ca realitatea ii depaseste din punctul de vedere al complextatii. Nu au posibilitatea de a o intelege. De la Bogdan la Constantin nu puneti problema corect, ce se intampla este peste posibilitatile noastre de intelegere, sde petrece mai repede si mai difereit decat orice teorie. Ideea e simpla, se descurca fiecare cum poate.
By Ovidiu, Februarie 9, 2010 @ 10:59 pm

@Corect – dar în mod normal astfel de “beneficii” au început să fie oferite şi în sectorul public pentru a compensa salariile care erau ( şi în bună măsură şi sunt ) mai mici decât în companiile private. Că s-a ajuns la situaţii stupide pe parcurs … e altă poveste …

Well, companiile private n-au decât să ofere ce beneficii vor. Tipe îmbracate în ciocolată, mașini îmbracate în piele, the sky is the limit.

Prea adesea însă aceste chestiuni se întâmplă pe bani publici. Birocrați de la Bruxelles venind în țări uitate de lume și pretinzând și ciocolată și tipe, oameni care habar n-au pe ce lume se află zburând aiurea între continente (nu la economic) pentru a face turism și rău țărilor gazdă.
Chiar n-ați văzut diplomați, consultanți etc din țări cu guverne social-democrate având servitori și menajere, jeep-uri (Toyota albă – specialitatea UNDP) sau mașini de lux (Volvo sau Saab sunt la modă în reprezentanțele canadiene)? Eu însumi am avut simultan 4 (patru) secretare, am stat în hoteluri luxoase și-am avut menajere în cazul în care am dorit o locuință privată.
By fiom, Februarie 9, 2010 @ 11:10 pm

Ca sa fi un bun atreprenor trebuie să inteligent, energic şi flexibil. Toate astea sunt argumente puternice pentru a intelege ca agentul economic este prin definie rational.

Se poate demostra atat din punct de vedere social cat si economic ca este rational. Se pot folosii argumente desprinse din filozofie, istorie, psihologie, biologie, pentru a sustine suficient lucrul acesta.

In zadar daca acelasi agent nu este si responsabil…
By MIA, Februarie 9, 2010 @ 11:14 pm

>Birocrați de la Bruxelles venind în țări uitate de lume și pretinzând și ciocolată și tipe, oameni care habar n-au pe ce lume se află zburând aiurea între continente (nu la economic) pentru a face turism și rău țărilor gazdă.

Asta e deja altă problemă – şi aici sunt 100% de acord cu dvs.
Pentru că, în mod normal şi mai ales în ţările “dezvoltate” există totuşi un echilibru – după cum spuneam şi mai înainte – între beneficiile oferite birocraţilor din sectorul public şi cel privat. Nu spun de aici că situaţia ar fi ideală, dar e în bună măsură acceptabilă. Dacă însă trecem în a analiza situaţia din “periferia economică” … atunci e jale.
Funcţionarii de la FMI sau de la diverse comisii şi comitete ( europene/ONU etc ) au comportament aşa … de seniori feudali când ajung acolo deşi la ei acasă sunt foooarte cuminţi şi conştincioşi în a-şi completa declaraţiile de impozit/venit.

Un exemplu extrem ar putea fi considerat cazul din Afganistan, unde se pare că tocmai luxul afişat de reprezentanţii diverselor comisii auxiliare “trupelor de ocupaţie/menţinere a păcii” e unul din motivaţiile ce îngroaşă rîndul insurgenţilor …
By mircea, Februarie 9, 2010 @ 11:20 pm

ba io chiar cred ca interventia interventionistilor face discutia mai interesanta, ideile lor nu mi se par idioate, cum zice antisocialistul liberalo-extremist
Cred ca lucrurile sunt mult mai complexe pt a fi perfect intelese de om, oricat de multe tratate ar citi. Cu cat esti mai ‘expert’, cu atat iti formulezi teoria pe baza unui set de variabile mai restrans, pierzand in vedere altele. Fiecare teorie economica e valabila intr-un anumit context, si niciodata nu se poate tine cont de toate variabilele.

In practica interventionismul extrem al statului s-a dovedit falimentar, iar regimuri pur liberale nu stiu daca au existat vreodata. Probabil o imbinare a lor, in functie si de situatia geo-politica, educatia oamenilor, istoria lor, etc sunt relevante.

Ca sa fac o analogie, eu lucrez in IT, si, spre exemplu, in modelele de sisteme distribuite (modelele astea sunt inspirate din viata reala), exista abordari centralizate, hibride, si pur descentralizate. Fiecare are avantajele si dezavantajele ei, toate sunt folosite in practica, si nu exista o reteta de folosire universal valabila. Depinde de situatie.

De exemplu, comunismul rezista de zeci de ani in Cuba, n-a cazut in China o data cu caderea URSS, acum avem un model hibrid in China care se pare ca a dus la un progres destul de important, am avut in SUA un model destul de liberal in trecut..

Dupa mine, in Romania nu prea merge liberalismul pur. Noi suntem invatati sa ne dea statul, sa ne faca statul, sa facem ce ni se spune, ne e frica (metehne de pe vremea securitatii)
Intr-un sistem liberal propria initiativa e importanta.

In occident oamenii isi dau singuri zapada la o parte din fata casei. La mine la bloc toata lumea asteapta sa vina Sfantul Petru sa o faca.
In alte tari nu am auzit niciun claxon chiar in aglomeratii mai mari decat in bucuresti. Am ramas socat. Aici se aud in fiecare secunda, si f des vad oameni care sar la bataie pe strada..
Comportamentul asta isi are radacini adanci, si cu greu poate fi schimbat.
Eu cred ca la oameni diferiti, sisteme diferite

Felicitari Bogdan pt blog, devine printre preferatele mele.
By camil, Februarie 9, 2010 @ 11:38 pm

recunosc că secțiunea de comentarii a fost chiar mai interesantă și mai „suculentă” decât articolul original
By Constantin Gheorghe, Februarie 9, 2010 @ 11:49 pm

Şi încă ceva, pentru că se vorbeşte de mâna invizibilă a lui Adam Smith. Criza asta, dar nu doar ea, dovedeşte că mâna asta are nevoie şi de un creier. Întrebarea este: cine va fi creierul?
By MIA, Februarie 10, 2010 @ 12:00 am

>Şi încă ceva, pentru că se vorbeşte de mâna invizibilă a lui Adam Smith.

Problematica legată de mâna invizibilă a fost “soluţionată” ( pun ghilimelele deoarece se poate face un atac la metodologia folosită ) de prin anii ‘50 …
By Logosfera, Februarie 10, 2010 @ 12:01 am

Test pentru ipocritii care comenteaza pe aici:
Tocmai ai primit un bonus pentru merite deosebite la locul de munca. Fara sa te fi asteptat la asta. Ai un bunic cu o pensie mica si un nepot tare studios care nu are bani de carti. Este cineva care crede ca Boc stie mai bine decat el cum trebuie impartit bonusul? Sau Vladescu? Sau Isarescu? Sau Basescu? Sau Marx?
Nimeni? Asa ma gandeam si eu, ipocritilor!
By MIA, Februarie 10, 2010 @ 12:28 am

>Mda, presupun că vorbiți de Suedia etc.

Nu – vorbesc inclusiv despre SUA, unde corupţia din sectorul public este, cel mai adesea, în limite acceptabile.
By Mona, Februarie 10, 2010 @ 12:53 am

@Constantin Gheorghe

Criza asta imi dovedeste mie ceva iar tie altceva. Nu mai folosi criza pe post de argument.
By mircea, Februarie 10, 2010 @ 1:03 am

Se pare ca n-a mers de prima data postul, mai incerc o data..

eu chiar cred ca interventia interventionistilor face discutia mai interesanta, ideile lor nu mi se par idioate, cum zice antisocialistul liberalo-extremist
Cred ca lucrurile sunt mult mai complexe pt a fi perfect intelese de om, oricat de multe tratate ar citi. Cu cat esti mai ‘expert’, cu atat iti formulezi teoria pe baza unui set de variabile mai restrans, pierzand in vedere altele. Fiecare teorie economica e valabila intr-un anumit context, si niciodata nu se poate tine cont de toate variabilele.

In practica interventionismul extrem al statului s-a dovedit falimentar, iar regimuri pur liberale nu stiu daca au existat vreodata. Probabil o imbinare a lor, in functie si de situatia geo-politica, educatia oamenilor, istoria lor, etc sunt relevante.

Ca sa fac o analogie, eu lucrez in IT, si, spre exemplu, in modelele de sisteme distribuite (modelele astea sunt inspirate din viata reala), exista abordari centralizate, hibride, si pur descentralizate. Fiecare are avantajele si dezavantajele ei, toate sunt folosite in practica, si nu exista o reteta de folosire universal valabila. Depinde de situatie.

De exemplu, comunismul rezista de zeci de ani in Cuba, n-a cazut in China o data cu caderea URSS, acum avem un model hibrid in China, Romania care se pare ca a dus la un progres destul de important, am avut in SUA un model destul de liberal in trecut..

Felicitari Bogdan pt blog, devine printre preferatele mele.
By borat, Februarie 10, 2010 @ 2:27 am

in mare, sunt de acord cu autorul. rationalitatea agentilor economici este limitata, se fac greseli mari si trebuie sa invatam ceva din ele. dar de aici pana a spune ca statul ar face o treaba mai buna si greseli mai putine mai e mult si bine. am auzit un “rationament” foarte asemanator de la un fost coleg devenit intre tim popa. “degeaba, stiinta nu poate explica toate fenomenele naturii, deci tot religia…”
By MIA, Februarie 10, 2010 @ 6:20 am

>dar de aici pana a spune ca statul ar face o treaba mai buna si greseli mai putine mai e mult si bine.

Păi autorul susţine taman pe dos – nu că statul ar face greşeli mai puţine ci din contră : că ar face numai greşeli.
By Ovidiu, Februarie 10, 2010 @ 11:05 am

@ Funcţionarii de la FMI sau de la diverse comisii şi comitete ( europene/ONU etc ) au comportament aşa … de seniori feudali când ajung acolo deşi la ei acasă sunt foooarte cuminţi şi conştincioşi în a-şi completa declaraţiile de impozit/venit.

Un exemplu extrem ar putea fi considerat cazul din Afganistan, unde se pare că tocmai luxul afişat de reprezentanţii diverselor comisii auxiliare “trupelor de ocupaţie/menţinere a păcii” e unul din motivaţiile ce îngroaşă rîndul insurgenţilor …

Nu, nu este asa, sunteți, din nou, in eroare. Majoritatea avem rezidente în mai multe țări, mai multe cetățenii. Nu plătim nici un fel de impozite, alea sunt pentru tâmpiții din banii cărora trăim. Americanii, în special, sunt extrem de buni în a fenta IRS. Am avut multe de învățat de la experți americani. Dealtfel, singura chestie la care ne pricepem este evitarea fiscului. Perfect legal, elegant, fără riscul pușcăriei, desigur.

Ce vrea să spun este că cu cât birocratizăm societatea mai mult, cu cât numărul de eguli crește vom ucide inovația iar indivizi sterpi precum cel ce vă scrie vor prolifera. În loc să avem o plăcintă din ce în ce mai mare vom avea o plăcintă de mărime constantă sau a cărei mărime se va micșora. Sărăcia va crește pentru că oamenii cu un IQ peste medie vor deveni birocrați în loc să-și deschidă o firmă. Tâmpiții vor trăi mai prost. În capitalism oamenii mai puțin dăruiți trăiesc de pe urma celor talentați și inovatori. În socialism e invers, tâmpiții plătesc pentru birocrați inteligenți.
O mică istorioară: familia mea a fost dată afară din casă în ‘48. Acolo s-a mutat primarul comunist al orășelului în care m-am născut. În ‘90 am recuperat casa. Tatăl meu a recunoscut gresia din baie, ușile, clanțele etc. Nu s-a schimbat nimic. În 45 de ani comuniștii n-au făcut nimic. Sigur, primarul a trăit mult mai bine decât tatăl meu care a trăit într-un bordei apoi într-un apartament de bloc. Dar, esența chestiunii este că primarul comunist a trăit într-o casă pe care n-a îmbunătățit-o timp de 45 de ani, că a trăit mult mai bine decât restul populației. Mereu vor fi diferențe între oameni care se vor translata în standarde de viață diferite, important este să fim liberi și productivi.
By Ovidiu, Februarie 10, 2010 @ 11:07 am

erată: “numărul de eguli creșt”e adică “numărul de reguli crește”
By Ovidiu, Februarie 10, 2010 @ 11:09 am

@Păi autorul susţine taman pe dos – nu că statul ar face greşeli mai puţine ci din contră : că ar face numai greşeli.

Cred că am înțeles bine ce voia să scrie dr. Glăvan: statul este orb, nu poate lua decizii corecte. Iar dacă se întâmplă să ia o decizie corectă o ia din întâmplare. Cred că în România comunistă am fi trăit mult mai bine dacă în loc de CSP am fi avut o echipă de indivizi care ar fi dat cu zarul.
By Bogdan Glavan, Februarie 10, 2010 @ 11:43 am

Mai degraba, spun ca statul ar putea lua decizii bune doar din nimereala!
By pastarnac, Februarie 10, 2010 @ 12:36 pm

Oare a fost o decizie buna sa aderam la NATO si UE? Sau a fost rezultatul unor actiuni oarbe si intamplatoare ale statului?
By pastarnac, Februarie 10, 2010 @ 12:50 pm

Nu sunt comunist si nici nu resping ideea de piata libera sau de rationalitate a indivizilor. Cred insa ca toate acestea au niste limite: si rationalitatea, si piata libera si statul. Cum a spus si Dan Selaru, parca, suntem niste fiinte limitate, iar realitatea inconjuratoare este mult prea complexa pentru a o intelege in totalitate; cel putin in acest moment. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne straduim sa aflam, sa cunoastem cat mai mult si sa luam decizii cat mai rational posibile. Teoria care sa explice totul nu a aparut inca, desi probabil sunt niste nebuni care pretind asta. Or a explica totul prin prisma unei teorii economice, una printre multe altele, mi se pare cam hazardat. Asa cum unii fizicieni fad in jurul lor numai electroni si forte, unii chimisti vad doar reactii chimice etc.
By Daniel, Februarie 10, 2010 @ 1:57 pm

Comentariile au devenit de necitit de la o vreme.

Sunt constient ca unele idei (gen disparitia statului sau justitia privata) sunt cam greu digerabile (si inteleg de ce unii le considera niste utopii de-a dreptul periculoase).

Dar ce aud de la unii (gen MIA sau comunistul de serviciu) … frizeaza absurdul.
Vreau sa vad si eu statul ala care actioneaza mai eficient in alocarea resurselor decat piata libera.
Vreau sa vad si eu statul care a progresat REAL (si nu prin statistici falsificate)in urma cincinalelor.

Voua chiar nu va e jena sa aberati in halul in care o faceti ?
By Extra3OO, Februarie 10, 2010 @ 2:22 pm

Daniel, baietii sunt in misiune.

Au vazut ca aici e un nucleu dur si uite ca s-au pus pe treaba. Se vede exact si cand au inceput sa apara si cu ce scop.

Jena? Doar “portavioanele” ofera un limbaj comun.
By Ovidiu, Februarie 10, 2010 @ 6:45 pm

@Daniel, baietii sunt in misiune.
Au vazut ca aici e un nucleu dur si uite ca s-au pus pe treaba. Se vede exact si cand au inceput sa apara si cu ce scop.

Ei bine, nu cred că are vreo importanță euristică dacă Mia are mustață și soldă de la SRI sau dacă este doar una din multele tâmpite trecute prin studii SNSPA, psihologie, comunicare, pedagogie etc și care acum populează ONG-urile sau departamentele de HR ale vreunei firme private. Semnificativă euristic îmi pare tragedia schumpeteriană pe care astfel de femele o ilustrază: nu statul ci capitaliștii le-au pus la dispoziție mașini de spălat, frigidere, scutece de unică folosință. Timpul câștigat datorită oamenilor inventivi care au făcut toate aceste minuni tehnice posibile și-l petrec veștejing capitalismul. Lideri precum John F. Kennedy, Clinton sau Obama n-ar fi venit la putere în absența votului femel.
By rrradu, Februarie 10, 2010 @ 7:17 pm

Adaug mesajul acesta mai mult pentru a atinge un numar rotund de postari (100). Dar profit de ocazie si spun ca discutia de mai sus (savuroasa pe alocuri) a fost prilejuita, cel putin in parte, de o confuzie semantica.

Astfel, unii au sustinut ca indivizii actioneaza rational, altii ca nu prea, altii ca deloc. La fel si despre stat. Dar privind argumentele cred ca, in realitate, s-a discutat daca indivizii/statul actioneaza sau nu eficient.

Un exemplu: “rationalitatea presupune acoperirea optima a nevoilor”. Si un alt exemplu: “realitatea e mult mai simpla. Oamenii nu sunt rationali pentru ca realitatea ii depaseste din punctul de vedere al complextatii”. Lasand la o parte jocul de cuvinte reusit, rationalitatea se apreciaza (sau ar trebui sa se aprecieze, conform definitiei termenului) in functie de modul de a actiona raportat la informatiile disponibile. Altfel spus, rational inseamna sa aplici coerent regularitatile si legile generale de care ai cunostinta la situatia de fapt asa cum o cunosti pentru a obtine rezultatele pe care le doresti.

Insa rational nu inseamna sa cunosti realitatea in toate (sau in suficient de multe) detalii si nici sa ai succes de fiecare data in actiunile pe care le intreprinzi. Pentru situatiile respective exista alte cuvinte care se potrivesc – omniscient si atotputernic.

Revenind, daca cineva pune sub semnul intrebarii rationalitatea indivizilor luati individual, atunci cred ca nu mai e nimic de discutat caci agregarea indivizilor in structuri colective/colectiviste nu are cum sa produca miracolul rationalizarii pentru cei care anterior erau lipsiti de.
By Mona, Februarie 10, 2010 @ 9:24 pm

@rrradu, ai pus punctul pe i!

Fiecare dintre noi are definitia lui pentru rationalitate (nu exista o definitie general acceptata in teoria economica) si de aici o gramada de neintelegeri.

<Revenind, daca cineva pune sub semnul intrebarii rationalitatea indivizilor luati individual, atunci cred ca nu mai e nimic de discutat caci agregarea indivizilor in structuri colective/colectiviste nu are cum sa produca miracolul rationalizarii pentru cei care anterior erau lipsiti de

Mi-ar placea sa pot sa accept firul logic. Dar nu prea pot. Nimeni nu a sustinut ca toti am fi nerationali (parca ma feresc sa folosesc termenul "irationali"). Si atunci o structura colectiva "dirijata" de norocosii rationali ar functiona (orice ar insemna asta).

Din punctul meu de vedere nu asta e argumentul impotriva cresterii statului. Nu rationalitatea sau lipsa acesteia.

In plus, cred ca o structura colectivista nu e sortita din start esecului. La nivel de comunitate restransa si, printre altele, sub ipoteza VOLUNTARIATULUI anumite structuri colectiviste ar putea functiona eficient.
By Mona, Februarie 10, 2010 @ 9:27 pm

Sa nu fiu inteleasa gresit, cred cu mare convingere in ipoteza rationalitatii individului. Vroiam doar sa combat o argumentatie.
By Antisocialistul Liberal, Februarie 10, 2010 @ 11:11 pm

Pentru MIA, Constantin si Mona,

Dragilor… statul (cu care nu a vorbit nici unul din voi dar il pupati in fund de nu mai puteti) nu are cum sa aiba vreo posibilitate de a stabili un pret sau o valoare pentru ceea ce face pentru ca el livreaza servicii catre popor care TREBUIE sa le accepte asa cum sunt ele (bune sau proaste). Diferenta intre un stat si o firma este ca STATUL NU POATE DA FALIMENT NICIODATA, FIRMA DA. Si de aici apare imposibilitatea calculului economic. Pentru ca statul fiind in imposibilitatea de a da faliment poate face alocari care nu au nici o legatura cu piata. Mai mult, alocarile nu se fac pe unanimitate ci pe o majoritate simpla ce se schimba o data la 4 ani si nu de fiecare data cand greseste. Statul poate gresi fara ca cineva (piata serviciilor publice livrate) sa il poata sanctiona ca a investit banii in biciclete cu aburi.

Si ma opresc aici cu educatia.

Bai prostilor… cititi dreaqu ce spun austriecii despre aceste argumente legate de calculul economic si apoi latrati la stele dupa secera si dupa ciocan.

Si inca ceva bai nesimtitilor de comunisti: NU UITATI CA AU MURIT 10.000 de oameni in muntii romaniei sa isi apere proprietatea de idiotii ajunsi in scaune de partit. Iar tu bai Constantin… incep sa intru la banuieli. Pe tine te plateste Moscova sa faci propaganda?

Cara-te dreaqu in Coreea de Nord si ridica osanale tatalui (mort) si fiului (inca viu). Eu am stat la coada sa iau paine pe cartela bai nesimtitule pe vremea comunistilor. Mancam margarina ca pe cel mai scump unt (cand o aveam si dupa ce fugeam de la joaca sa stau la coada poate prind ceva). Am mancat o singura banana inainte de 1989 si tu vii sa imi canti mie osanale despre cat de bine e in socialism.
By Antisocialistul Liberal, Februarie 10, 2010 @ 11:23 pm

Bai Constantine,

Stii care e diferenta intre cei care au scris despre SOCIALISM (Mises si ai lui) si mine. Eu l-am si trait.

Hai sa iti mai spun din amintirile mele marete:
- invatam Constitutia Romaniei in care scria ca Romania e tara multilateral dezvoltata la lumina de lampa cand ni se lua lumina 2 ore pe zi intre 18 si 20.
- aveam un singur stilou chinezesc pe care l-am primit de la ai mei in clasa 1 si m-a prins Revolutia cu el (nu vrei sa stii cate lipiri avea pe el)
- luam ulei vrac 1 litru pe luna pe cartela de persoana dupa ce stateam la coada de 200 de persoane
- nu am mancat niciodata ananas.
- cand am plecat prima data din tara in 1990 ca am fost olimpic la matematica (repet fraiere olimpic la matematica) si am baut prima data Sprite parca toata lumea era la picioarele mele
- profa mea de istorie isi dadea gradul si inainte de revolutie a avut cursul de evaluare si ne-a vorbit 1 ora de maretiile partidului. Nu vreau sa iti spun cum a fost momentul revederii dupa revolutie cand s-a reluat scoala
- bunicul meu era cat pe ce sa fie luat la Canal. Noroc ca a semnat cu forta ca e de acord sa ii ia pamantul la CAP
- am avut un palton toata scoala generala
- nu am avut niciodata aparat de fotografiat

Si tu vii mie sa imi spui ca ti-a fost bine in socialism si ma faci extremist sau radical. Fraiere tu nu intelegi nimic din drama noastra, a celor care urasc socialismul pentru ca l-au trait intens. Vii tu sa imi spui ce bine aloca statul resursele in comunism si eu era sa mor de foame cu ai mei. Sa imi spui tu mie ca comunistii tai erau rationali cand imi dadeau painea pe cartela sau cand ma impuscau ca vroiam sa trec Dunarea pe gheata sa traiesc liber. Ca i-a impuscat si i-a ingropat in padure pe toti intelectualii mari ai Romaniei.

Du-te si lasa-ne. Si ia-le si pe MIA si pe MONA cu tine ca te merita. Probabil erau UTC-istele cu care iti petreceai tu verile la Obelisc la Costinesti pe banii statului.
By Pompa D'or, Februarie 10, 2010 @ 11:27 pm

Si totusi.Exista teritorii in care statul exista exclusiv nominal sau nici macar atat.Somalia, Sierra Leone, intinse zone din Africa tribala, zonele tribale din Pakistan, Afganistan samd.Conditiile necesare si suficiente-lipsa statului si libertatea deplina-fiind indeplinite, care-i explicatia ca in aceste zone nominal libertariene prosperitatea nici macar nu apare, ce sa se mai si dezvolte infloritor.
Cu toata seriozitatea, care ar fi explicatia scolii austriece pentru aceste rateuri de la regula?
By Mona, Februarie 10, 2010 @ 11:47 pm

@Pompa D’or

Lipsa garantarii dreptului la proprietate.
Bolduit asa… de vreo 10 ori.
By Pompa D'or, Februarie 10, 2010 @ 11:56 pm

@Mona
Sa fim seriosi.Exista in teritoriile amintite seniori ai razboiului care pot mobiliza suficienta violenta incat sa garanteze proprietatea supusilor de pe propria seniorie.Tribunalele private si islamice aplica pedepse cu taieri de membre sau alte extremitati pentru infractiuni.Comertul e perfect liber.Si totusi, prosperitatea prezisa se lasa asteptata mai rau ca Godot.
By Mona, Februarie 11, 2010 @ 12:04 am

Chiar si presupunand prin absurd ca acei “seniori ai razboiului” au capacitatea de a garanta dreptul la proprietate asta nu inseamna ca o si fac.

Si as avea unele dubii legate si de libertatea comertului.
By Extra3OO, Februarie 11, 2010 @ 1:09 am

Aruncati un ochi si aici Ce nemaipomenita harababura. Am pus in comentarii argumente inclusiv pentru Somalia, unde dupa parerea mea se pot vedea semnele unui nou sistem.

Cat despre violenta: “Majoritatea controverselor se datoreaza confuziei termenilor.Probabil fara intentie, RaduBT a atins punctul nevralgic.Dezbaterea adevarat nu este despre economie.Ci despre putere.Relatiile economice sunt doar unul din vehiculele puterii.Celelalte doua vehicole sunt violenta si cunostintele.Dezbaterea reala este despre distributia si controlul puterii iar aceasta e reflectata nu numai de aspectul economic.Asa ca recursul la violenta (de limbaj dar e tot aia) este de fapt o readucere inconstienta la matca a temei reale: cine si cata putere are.Economia n-are nici un principiu care sa nu fie subordonat principiului motrice al istoriei omului:principiul puterii.Cele trei instrumente ale puterii bogatia, violenta si cunostintele sunt pe cat de inseparabile pe atat de fungibile. Asa ca va rog, nu neglijati violenta din disputele dumneavoastra. by P

..

Daniel, nu ca as fi misogin (deoarece nu prea sunt ) insa argumentele tale sunt prea complicate pentru niste “femei” (sau mai bine zis socialisti, ca tot aia e). La mine a prins mult mai bine exemplu cu VIBRATORUL, primul obiect electrocasnic inventat prin 1902 de niste Capitalisti verosi in cautarea armoniei in viata conjugala. Faptul ca numarul tratatelor despre isteria la femei a scazut cu 90% dupa introducerea lui pe piata ar trebui sa spuna cam tot ce e de spus.
By Justitiarul, Februarie 11, 2010 @ 11:25 am

Sunteti intelectuali si trebuie sa stiti prin ce se deosebeste omul de animal. Prin faptul ca datorita evolutiei speciei umane la om s-a dezvoltat creierul care in timp l-a ajutat sa emita ipoteze, sa faca demonstratii si sa traga concluzii. Deci iata de ce omul este rational si superior animalelor. Daca actiunile unora sunt gresite sau irationale (adevarate sau false) ele se incadreaza in logica bivalenta deci tot rationale sunt. Printre voi mai sunt matematicieni si ingineri. Ce fel de scoala ati facut ?
By Extra3OO, Februarie 11, 2010 @ 3:17 pm

Scoala Vietii..
By MIA, Februarie 11, 2010 @ 11:09 pm

>Vreau sa vad si eu statul care a progresat REAL (si nu prin statistici falsificate)in urma cincinalelor{…}

În multe state europene vestice e existat ( de ex. ) un program clar de investiţii în infrastructură dirijat/subvenţionat de guverne în perioada postbelică.
Rezultatul nu a fost deloc catastrofic – ba din contră.

Aaa – că nicăieri statele respective nu s-au apucat la modul serios să planifice raţiile alimentare ale cetăţenilor pentru că probabil ar fi eşuat lamentabil … asta e altă mîncare de peşte. Dar diferenţa dintre cele două ţine tocmai de nevaliditatea metodei “terţului exclus” …
By Daniel, Februarie 12, 2010 @ 12:46 am

@MIA – esti penibil. Alt cuvant pentru aberatiile pe care le debitezi nu exista.
By MIA, Februarie 12, 2010 @ 12:51 am

>Alt cuvant pentru aberatiile pe care le debitezi nu exista.

Cum să nu.