Logica economica » Propunerile minstrului Vlădescu luate la bani mărunţi

Propunerile minstrului Vlădescu luate la bani mărunţi

Semnalez acest articol interesant în Capital despre propunerile fiscale ale ministrului Vlădescu: impozitarea terenurilor nelucrate, impozitarea imobilelor la valoarea de piaţă ş.a.

Am fost citat, (cu poză cu tot!) alături de economişti de prim rang.

Diverse | Bogdan Glăvan | februarie 15, 2010 4:48 pm

51 comentarii

By czc, februarie 15, 2010 @ 6:20 pm

Felicitari, este prima data cand vad ca cineva combate dogma cu necesitatea suprafetelor mari pentru agricultura.
By Dan Selaru, februarie 15, 2010 @ 7:24 pm

L-ati facut praf.
By Constantin Gheorghe, februarie 15, 2010 @ 7:49 pm

Înainte de a felicita, citiţi chestia asta: “Dâmbovnicul, o plasă din sudul judeţului Argeş, din seria “Sociologie Românească”, sub direcţia lui Dimitrie Gusti. A apărut în 1942, deci nu e propagandă comunistă. Şi veţi înţelege de ce nu e nimic de făcut cu agricultura românească, de vreme ce ne-am întors la 1945 cu structurile agricole, doar că între timp au apărut şi mai mulţi la masa succesorală, mărind fărâmiţarea exploataţiilor. Şi, pritene, dă-o dracului! N-o să mâncăm toţi doar melci! Am distrus sute de mii de hectare de livezi şi de vii, mii de hectare de sere, trei milioane de hectare de sisteme de irigaţii, sistemul de servicii pentru agricultură(conceput cu BM şi finanţat de ei, ca şi sistemele de irigaţii). Infrastructura din agricultură, distrusă după 1990 atinge valoarea de circa 20 de miliarde de euro. Cine mai investeşte banii ăştia? De unde îi ia?
Avem magiunul de Topoloveni, marcă protejată în UE, dar fabrica se duce dracului, pentru că nu mai sunt pruni în zonă! Ce-o să facem? Aducem prune din China?
Dacă o să ai curiozitatea să citeşti cartea aia, ai să vezi că toate exploataţiile sub 10 ha erau cumpărătoare nete de hrană! Păi în situaţia asta suntem şi acum!
Nu ştiu dacă plata unui impozit pe terenul nelucrat va accelera comasarea terenurilor agricole. Propune tu altceva. Raţional şi funcţional. Dacă ai ce propune.
By Logosfera, februarie 15, 2010 @ 7:50 pm

@Dan Selaru,
Oricat de mult imi place acest blog trebuie sa recunosc ca dl. Bogdan Glavan nu l-a facut praf pe Vladescu. Ministrul era deja praf. Cam asta o sa se aleaga si de economia Romaniei daca mai ramane mult ministru.

Apropos, in cate luni il putem baga la “subminarea economiei nationale”?
By machiavellian, februarie 15, 2010 @ 8:12 pm

Bun, Constantin. Sa zicem ca ai dreptate si ca agricultura la scara mica e imposibila (desi aia bio e posibila poate numai la scara mica). Cum vezi tu solutia? Deoarece concentrarea oligopolista cu concursul statului si dictata de la centru nu prea imi suna a “liberalism de stanga” ci a “fascism de extrema dreapta”.
By Constantin Gheorghe, februarie 15, 2010 @ 8:21 pm

Machiavellian, nu eu trebuie să dau soluţii, pentru că nu eu sunt economistul. Deşi soluţii există, spre una presează UE, spre pildă: cooperativizarea, crearea unor exploataţii undeva între 200 şi 500 de hectare, care, dacă vor, pot face şi bio. Iar statul poate suplini lipsa de dotare prin reluarea vechiului program al BM, cel cu serviciile pentru agricultură. Chiar şi în parteneriat public-privat. Dar e mai simplu să investeşti într-un Ferarri şi o curvă de lux!
Apropo: ai făcut vreodată o plimbare cu vaca? Întrebare valabilă şi pentru Bogdan…
By Dan Selaru, februarie 15, 2010 @ 8:49 pm

Aici e o problema complicata. Nu avem exact infrastructura de care vorbeste Constantin. Eu am crescut la tara. Si spun asa, acum, respectiv maine, pe la mine prin sat o sa treaca masinuta sa stranga laptele de la oameni. Exista centru de colectare, te duci si-l duci acolo daca ai ratat masinuta. Totul la standarde civilizate. E privata afacerea. Daca ai vaca vaccinata si alte chestii in regula iti ia laptele. Nu trebuie sa ai 80 de vaci. Si stiu un alt caz in alta comuna unde insii au vaci de rasa, net superioare, care dau 20 de litri pe zi dar au probleme cu colectarea. E exact ce spune Bogdan. Lipsa de bani si spirit antreprenorial. Nu vreau sa spun cum exploatatorul meu bunic, contra a 1 procent din recolta, strangea recolta de grau dintr-un judet. Si avea cale ferata inchiriata si dana in port. Dar asta era inainte de razboi.
By p, februarie 15, 2010 @ 8:58 pm

@Const. Gheorghe

Nostalgii comuniste.
By Bogdan Glavan, februarie 15, 2010 @ 9:19 pm

Am spus azi la Money Channel urmatoarele.
Pe de o parte, deplangem lipsa exploatatiilor mari in agricultura, care sa foloseasca principiul economiilor de scara (desigur, asta e fals, dar hai sa zicem). Pe de alta parte de declaram scandalizati de ouale facute de gaini crescute in baterii, adica de o zootehnie care exploateaza acelasi principiu al economiilor de scara. Nu va miroase a inconsistenta?

Daca ideea cu valoarea economiilor de scara e buna, de ce sa ne multumim la agricultura, de ce sa nu o folosim si in industrie? Uite, sa incurajeze statul marii constructori de apartamente, ca ei sunt mai eficienti decat cei mici. Cum vi se pare?

E aberant. Am explicat de ce.
By p, februarie 15, 2010 @ 9:27 pm

@ Dan Selaru
Ai spus bine.Lipsa de capital financiar nu ar fi atat de grava cat decapitalizarea sociala generalizata cu care a iesit Romania din comunism.
De vreo cativa ani am plantat o livada de pruni.Cineva, trecand in drum spre padure s-a oprit si a despicat fiecare prun cu toporul.Nu i-a lovit la radacina.I-a despicat de-a lungul.Pe toti.
By Constantin Gheorghe, februarie 15, 2010 @ 9:31 pm

Bogdan, în satul românesc există cele mai bune condiţii pentru a-ţi verifica tezele. Statul practic nu există, flăcăii nu plătesc impozite(facem abstracţie de existenţa marilor exploataţii, care nu înseamnă cine ştie ce, raportat la total. Nu cred că ating 10% din suprafaţa arabilă), nu contribuie la sisteme de pensii şi de asigurări. De ce nu se organizează spontan, de ce nu-şi folosesc proprietatea?
De ce piaţa nu le spune nimic? Pentru că cerere există, doar importăm 75% din alimente. De ce capitalismul nu le recunoaşte existenţa? Pentru că nu răspund exigenţelor lui de rată a profitului? Asta n-ar trebui să-ţi dea de gândit în legătură cu modelul?
By Constantin Gheorghe, februarie 15, 2010 @ 9:35 pm

P, de ce nu încerci să treci în istorie cu vreo cinci decenii înainte de comunism. Cine ştie, poate acolo e buba… Vezi cartea recomandată lui Bogdan.
By machiavellian, februarie 15, 2010 @ 9:35 pm

Draga Constantin,

In zona din care vin eu exista cooperative. Inca. Diferenta mare e ca sunt private si complet voluntare. Adica oamenii si-au pus la comun pamantul si il lucreaza. Mai sunt si al dracului de profitabile (poate o fi aici si o diferenta de productivitate ardelean versus altii, nu sunt sociolog, nu voi face analize). Diferenta e ca ele sunt VOLUNTARE. Iar crescand taxele pe terenuri nelucrate nu garantezi ca va creste productivitatea pe hectar, dar poti fi sigur ca vei concentra pamantul in cat mai putine maini deoarece multi vor vrea sa vanda ca sa scape de taxe pentru ceva de care nu au timp sa se ocupe. Asa ca “inflatie” de terenuri => pret mai mic pe teren => baieti destepti care devin latifundiari. Si, paradoxal, parca voi aia de stanga va tot plangeati de discrepante de bogatii intre “primii 5% si ultimii 20%”.
By p, februarie 15, 2010 @ 9:50 pm

@ C. Gheorghe

˝De ce nu se organizează spontan, de ce nu-şi folosesc proprietatea?˝

Marx spunea despre tarani ca sunt un sac de cartofi.Probabil ca la asta faceai aluzie.
Alta-i cauza.Comunismul a distrus orice urma de capital social la sate.Oricum acest capital social nu era foarte structurat nici inainte.Dar macar exista o infrastructura de relatii sociale si un capital de incredere.
Dupa comunism n-a mai ramas nimic.
Am crescut la tara si am lucrat la C.A.P.Stiu cum era.
Din toata productia agricola 1/3 ramanea familiei iar 2/3 se lua.Nu aveam voie sa cultivam grau.Membrii C.A.P. nu aveau dreptul sa aiba cal.Ca nu cumva sa te faci culac.
Carute cu cai aveau numai conductorii c.a.p.-ului.Duceam fanul de pe dealuri cu carul cu vite.Lucram trei brate (sistemul ala de norme) pe an.Cate unul adultii si inca un brat copiii impreuna.Putrezeam cam cate doua camasi pe vara.
De la sudoarea aia sarata combinata cu arsura soarelui camasa putrezea pe spate si se rupea ca hartia.
By Stefan A., februarie 15, 2010 @ 10:03 pm

Eu de 20 de ani vad agricultura rentabila facuta pe suprafete mici . E drept ca in Italia si nu in Romania.In aceasta situatie , domnul Glavan are perfecta dreptate, economia de scara este relativa. Din pacate , intreaga clasa politica romaneasca nu are habar de cum se face o agricultura profitabila . Nu au nici macar interesul de a vedea cum fac altii.
Sant ramasi la idea de agricultura = mii de hectare cu aceiasi cultura , combinate agricole cu sute de mi de animale /an .
Pacat ca in 20 de ani, aceiasi clasa politica care a vizitat des occidentul nu a inteles nimic din ce a vazut.
Cat priveste bioagricultura ,este o necunoscuta in mintea conducatorilor autohtoni.
In mintea lor este important sa taxam si amaritul sarac de taran pentru a avea bani de cheltuit aiurea ! Si asta tot dupa 20 de ani !
By Extra3OO, februarie 15, 2010 @ 10:09 pm

Propun sa-i taiem subventiile (pensia) lui Gheorghe pentru ca oricum a frecat-o la rece degeaba si mai mult a incurcat.

La fel propun sa taiem si pensiile tuturor socialistilor care au intoxicat cu ideile lor proaste orice urma de “progres”, de schimbare a societatii. Ei sunt singurii vinovati pentru ca tara asta a ajuns de rasul lumii, ei sunt singura CAUZA LOGICA pentru faptul ca acum ne batem cu Rusia la numarul de prostituate, speranta de viata, sifilis samd.

Daca eliminati exact “varfurile” puse sa pastoreasca tara si veti lasa agricultura de capul ei uite ca eu sunt sigur ca ne vom reveni.

Chiar si cu un impozit de 10 ori mai mare. Stiu ce vrei sa zici Bogdan, sunt de acord cu o interventie cat mai mica a statului insa aici e alta problema: mai toate exploatatiile agricole, abatoare, fabrici etc sunt detinute de diversi indivizi conectati foarte puternic la vaca de muls a subventiilor si pasuirilor de la stat. Mai toti au legaturi extrem de bune cu “vechii pesedisti” (vezi electoratul), cu nucleul dur de “oameni de bine”.

Well, pentru acestia un impozit pe cladiri/spatii/teren agricol nelucrat samd – ESTE CHIAR NECESAR. Ar fi ca o palma din partea istoriei pentru anii inutili in care si-au batut joc de orice resursa si potential. Ar fi ca o razbunare pentru mineriadele din 90 cand acestia intrasera in panica pentru ca exista sansa sa vina “capitalistii” peste ei si “sa ii cumpere pe nimic”. Viata e DREAPTA cu astfel de indivizi, si tocmai socialismul lor de atunci ii loveste acum, exact in incompetenta.

Din punctul meu de vedere oricum e un non sens sa mai incerci a proteja ceva – aproape tot ce era valoros s-a vandut, olandezii, nemtii si danezii au cumparat in draci. Ei isi permit un impozit la acest nivel.

..

p: vezi ca Gheorhe ti-a despicat prunii. Daca as fi in locul tau m-as muta acolo (oricum ma voi muta la tara – asta e viitorul) si data viitoare cand va veni “i-as despica si eu capul”. E singurul mod in care idei capitaliste de genul asta sunt intesele de astfel de indivizi.
By Constantin Gheorghe, februarie 15, 2010 @ 10:14 pm

Satul românesc n-a avut mai mult capital social ca în perioada post-decembristă. A avut inginerii agronomi şi zootehnişti, cei de la mecanizarea agriculturii. I-a alungat. A avut profesori, medici. I-a alungat. Au venit cei disponibilizaţi din industrie, care nu erau toţi nişte “rataţi” la oraş.
Şi P, am trăit în aceeaşi ţară cu tine. Bunicii mei aveau şi cal, şi vacă, şi erau la CAP. Ceilalţi bunici, la fel. Bunicul dinspre partea tatălui a fost rotar. Toate vacanţele, până prin 1968, mi le-am făcut la ţară. Ştiu cum era.
Iar la CAP aveau şi tractoare, şi combine, şi sisteme de irigaţii. Nu mai foloseau animale de tracţiune la lucrări agricole. Bunicul împărţea pâibnea în sat, dimineaţa, pentru că la CAP aveau brutărie. Ţăranii dădeau grâu, şi primeau pâine în schimb. Pâinea o ducea bunicul meu la poartă. În plus de ce primea de la CAP, pe ce muncea, îşi făcea şi porumb, şi legume, şi fructe, pe pământul de lângă casă. Mai şi vindea din ce nu consuma. Lucrările se făceau cu tractorul de la CAP, contra cost. Doar săpatul porumbului se făcea manual, că nu vrea el să bage prăşitorul.
Satul românesc pe care îl descrii tu este o poveste ideologică: “ce ticăloşi erau comuniştii!” Abuzurile au fost în anii 40-50. După aia lucrurile s-au schimbat.
By Constantin Gheorghe, februarie 15, 2010 @ 10:24 pm

Eu nu înţeleg: voi vreţi să discutăm despre problemele agriculturii, sau vreţi să-mi demonstraţi că sunt tâmpit? Latifundiarii ăia sunt italieni, francezi, germani, turci, aud că şi saudiţii bagă bani. Românii, în imbecilitatea lor, vânează comunişti. Şi-şi dau în cap unii altora, că ei văd idei. La noi contează culoarea pisicii, nu dacă prinde sau nu şoareci! Vă urez succes pe ramură! Şi rugaţi-vă pentru succesul agriculturii franceze, turceşti, marocane, spaniole, italiene, că altminteri murim de foame! Cu “şcoala austriacă” în braţe! Şi cu vreo cinci milioane de hectare nemuncite.
By Bogdan Glavan, februarie 15, 2010 @ 10:56 pm

Foarte bine zice Machiavellian

Hai sa lamurim un lucru. Ce e aia “succesul agriculturii”? Agricultura occidentala e subventionata masiv. Din acest motiv, agricultura noastra nu o poate concura (ma refer la agriclutra conventionala). Dar asta nu e un motiv de plans. Practic, din politica agricola a UE rezulta o scurgere de venit peste granite… pana in Romania unde, chiar daca suntem membrii UE stam prost la subventionare. Deci, apare un transfer de venit in favoarea Romaniei.

Ar fi o eroare sa incercam sa aducem agricultura la “standardele UE”, adica la nivelul lor de subventionare. Intrecerea in comiterea de prostii nu e vreo olimpiada.

A, era sa uit! Bineinteles ca nu vom muri de foame. Asta e o idee strans asociata cu ideea ca Romania ajunge piata de desfacere pt. agricultorii straini. Pai, ce inseamna piata de desfacere? Inseamna sa POTI sa cumperi, adica sa ai resurse. Nu pot sa spui simultan (1) ca saracim pentru ca nu subventionam agricultura si (2) ca devenim piata de desfacere!

In opinia mea, i-as lasa pe occidentali sa subventioneze cat vor, eventual sa subventioneze tot pretul si sa ne dea mancare gratis. Sa vezi atunci ce intra agricultura romanaeasca in faliment! Dar ar fi rau? Este absurd! Ar fi super-bine, sa mananci pe gratis.
By p, februarie 15, 2010 @ 11:04 pm

O zona de dealuri, undeva in Ardeal, anii 70- 80.Nu aveai dreptul sa ai cal ca membru c.a.p.Un cal bun cu un shtraif nou (un car cu roti de cauciuc) era cam 17.000 de lei.Majoritatea aveau care cu roti cu obada de lemn si cu sina metalica.Am cumparat cal si straif dintr-un sat necooperativizat de munte dar pe alt nume.

Aveam 15 ari in folosinta (1500 mp) alocati pentru gradina de zarzavaturi.De pe restul pamantului in lucru (functie de cate brate luai) 1/3 ramanea, 2/3 era luat.Cat impozit ar fi asta?
Inginerul agronom de la noi a ajuns ulterior ceva sef pe la Agentia Domeniilor Statului in perioada guvernarii C.D.R. si apoi s-a impuscat (era vanator) dupa o deceptie in dragoste.
Munci: taiat, legat, sapat, stropit, capalit (prasit) via c.a.p.-ului.Manual.
Arat-majoritatea cu vitele sau in cel mai bun caz cu caii conductorilor c.a.p.
Fan (asta era principala munca)-manual.>Cosit, imprastiat brazdele, inturnat pe o parte si pe alta, corit, strans in purculeti.Daca ploua peste purculeti, se lua cu furca si se imprastia din nou pe tarina, se intorcea se usca, corea, se strangea din nou in purculeti.Incarcat, descarcat carele cu fan-manual.Zeci de care pe zi.Aveam norma la C.A.P. si in ziua cand se baga fanul (nu aveai dreptul sa aduci fanul cand vrei) lucram pe jireada (sire lungi in care se stoca fanul).Se adunau zeci de care la rand care trebuiau descarcate unul dupa altul.Baietii de 12-13-14 ani lucram in rand cu barbatii in putere.
Capalit malaiul, ceapa, castravetii, morcovii, curechiul,-manual tot.Smuls inul manual.
Graul.Graul imi aprindea imaginatia.Inainte de C.A.P. ai mei nu avusesera mult pamant.Vreo 6 hectare, doi cai si hamuri noi din piele de la Reghin.Si semanau grau.Imi povesteau despre graul care-l faceau, galben ca aurul.Cand terminau de recoltat faceau cununa.Era un ritual, nu l-am cunoscut decat din povesti.Cununa.
Si acuma, cu c.a.p.-ul nu aveam voie sa semanam grau.

Aveam norma la magazia de cereale a c.a.p.-ului.Veneau combinele si descarcau graul.Galben ca aurul.Trebuia uscat, ca se aprindea.Il imprastiam cu lopetile pe un platou betonat.Formam un strat de grau prin care umblam cu picioarele goale si-l intorceam cu lopata.Dupa aia il intorceam pe cealalta parte.Seara il acopeream cu folie sa nu-l prade pasarile.Dimineata dadeam folia aburita de la capat (graul ala respira) si o luam de la capat cu lopatatul.Dupa ce-l uscam il dadeam prin selector.

Graul ala.Interzis sa fie semanat.Marturisesc ca am furat.N-am furat altceva de la c.a.p. decat grau.Nu mult.Il furam in cizmele de cauciuc.Vara, iarna purtam cizme de cauciuc cu tureacul pe gambe.
Seara cand plecam de la lopatat graul turnam cativa pumni de grau in carambii cizmelor de cauciuc.Nu incapea mult.Ajungeam acasa si goleam cizmele pana la ultimul bob.Adunam cam o juma de sac de iuta intr-o vara.Grau curat.Interzis muritorilor.
By p, februarie 15, 2010 @ 11:06 pm

O zona de dealuri, undeva in Ardeal, anii 70- 80.Nu aveai dreptul sa ai cal ca membru c.a.p.Un cal bun cu un shtraif nou (un car cu roti de cauciuc) era cam 17.000 de lei.Majoritatea aveau care cu roti cu obada de lemn si cu sina metalica.Am cumparat cal si straif dintr-un sat necooperativizat de munte dar pe alt nume.

Aveam 15 ari in folosinta (1500 mp) alocati pentru gradina de zarzavaturi.De pe restul pamantului in lucru (functie de cate brate luai) 1/3 ramanea, 2/3 era luat.Cat impozit ar fi asta?
Inginerul agronom de la noi a ajuns ulterior ceva sef pe la Agentia Domeniilor Statului in perioada guvernarii C.D.R. si apoi s-a impuscat (era vanator) dupa o deceptie in dragoste.
Munci: taiat, legat, sapat, stropit, capalit (prasit) via c.a.p.-ului.Manual.
Arat-majoritatea cu vitele sau in cel mai bun caz cu caii conductorilor c.a.p.
Fan (asta era principala munca)-manual.>Cosit, imprastiat brazdele, inturnat pe o parte si pe alta, corit, strans in purculeti.Daca ploua peste purculeti, se lua cu furca si se imprastia din nou pe tarina, se intorcea se usca, corea, se strangea din nou in purculeti.Incarcat, descarcat carele cu fan-manual.Zeci de care pe zi.Aveam norma la C.A.P. si in ziua cand se baga fanul (nu aveai dreptul sa aduci fanul cand vrei) lucram pe jireada (sire lungi in care se stoca fanul).Se adunau zeci de care la rand care trebuiau descarcate unul dupa altul.Baietii de 12-13-14 ani lucram in rand cu barbatii in putere.
Capalit malaiul, ceapa, castravetii, morcovii, curechiul,-manual tot.Smuls inul manual.
By p, februarie 15, 2010 @ 11:07 pm

O zona de dealuri, undeva in Ardeal, anii 70- 80.Nu aveai dreptul sa ai cal ca membru c.a.p.Un cal bun cu un shtraif nou (un car cu roti de cauciuc) era cam 17.000 de lei.Majoritatea aveau care cu roti cu obada de lemn si cu sina metalica.Am cumparat cal si straif dintr-un sat necooperativizat de munte dar pe alt nume.

Aveam 15 ari in folosinta (1500 mp) alocati pentru gradina de zarzavaturi.De pe restul pamantului in lucru (functie de cate brate luai) 1/3 ramanea, 2/3 era luat.Cat impozit ar fi asta?
Inginerul agronom de la noi a ajuns ulterior ceva sef pe la Agentia Domeniilor Statului in perioada guvernarii C.D.R. si apoi s-a impuscat (era vanator) dupa o deceptie in dragoste.
Munci: taiat, legat, sapat, stropit, capalit (prasit) via c.a.p.-ului.Manual.
Arat-majoritatea cu vitele sau in cel mai bun caz cu caii conductorilor c.a.p.
Fan (asta era principala munca)-manual.>Cosit, imprastiat brazdele, inturnat pe o parte si pe alta, corit, strans in purculeti.Daca ploua peste purculeti, se lua cu furca si se imprastia din nou pe tarina, se intorcea se usca, corea, se strangea din nou in purculeti.Incarcat, descarcat carele cu fan-manual.Zeci de care pe zi.Aveam norma la C.A.P. si in ziua cand se baga fanul (nu aveai dreptul sa aduci fanul cand vrei) lucram pe jireada (sire lungi in care se stoca fanul).Se adunau zeci de care la rand care trebuiau descarcate unul dupa altul.Baietii de 12-13-14 ani lucram in rand cu barbatii in putere.
Capalit malaiul, ceapa, castravetii, morcovii, curechiul,-manual tot.Smuls inul manual.

Graul.Graul imi aprindea imaginatia.Inainte de C.A.P. ai mei nu avusesera mult pamant.Vreo 6 hectare, doi cai si hamuri noi din piele de la Reghin.Si semanau grau.Imi povesteau despre graul care-l faceau, galben ca aurul.Cand terminau de recoltat faceau cununa.Era un ritual, nu l-am cunoscut decat din povesti.Cununa.
Si acuma, cu c.a.p.-ul nu aveam voie sa semanam grau.

Aveam norma la magazia de cereale a c.a.p.-ului.Veneau combinele si descarcau graul.Galben ca aurul.Trebuia uscat, ca se aprindea.Il imprastiam cu lopetile pe un platou betonat.Formam un strat de grau prin care umblam cu picioarele goale si-l intorceam cu lopata.Dupa aia il intorceam pe cealalta parte.Seara il acopeream cu folie sa nu-l prade pasarile.Dimineata dadeam folia aburita de la capat (graul ala respira) si o luam de la capat cu lopatatul.Dupa ce-l uscam il dadeam prin selector.

Graul ala.Interzis sa fie semanat.Marturisesc ca am furat.N-am furat altceva de la c.a.p. decat grau.Nu mult.Il furam in cizmele de cauciuc.Vara, iarna purtam cizme de cauciuc cu tureacul pe gambe.
Seara cand plecam de la lopatat graul turnam cativa pumni de grau in carambii cizmelor de cauciuc.Nu incapea mult.Ajungeam acasa si goleam cizmele pana la ultimul bob.Adunam cam o juma de sac de iuta intr-o vara.Grau curat.Interzis muritorilor.
By Constantin Gheorghe, februarie 15, 2010 @ 11:09 pm

Păi îţi dau o lungă listă de produse pe care nu le mai fabricăm. Şi ce, ţi le dă cineva pe gratis? Şi apoi, ce faci cu forţa de muncă disponibilizată? Ce sectoare o pot absorbi? Bine, nu moare nimeni de foame. Dar în afară de mâncare nu sunt şi alte nevoi? De unde bani pentru ele? Facem din România un soi de stat african eşuat, cu ochii după avioanele cu hrană de la ONU?
By Extra3OO, februarie 15, 2010 @ 11:13 pm

“Abuzurile au fost în anii 40-50. După aia lucrurile s-au schimbat.”

Corect. Nu mai nici un motiv sa fie abuzuri, doar bunica’tu ajunsese sef de CAP. Daca nu ar fi fost el “cel care imparte painea” uite ca abuzurile ar fi continuat. Esti sigur ca vrei sa stii dosarul lui bunica’tu? L-ai cautat macar?

Inteleg ca tu din 68 ai fost trimis la oras (deh, de la coada vacii direct centru – vila “nationalizata”, ce sa mai), insa esti sigur ca la tara toti erau fericiti?

Simti cumva vro obligatie morala fata de cei pe care i-ai trimis la canal (ca tu si bunica’tu sa ajungeti la Bucuresti) sau astea nu mai conteaza, crezi ca au fost chiar asa demult?

Vai ce suturi in Bot o sa-ti iei. Nici nu stii..
By Constantin Gheorghe, februarie 15, 2010 @ 11:18 pm

P, peste tot în lume via este mare consumatoare de muncă manuală. Poate aveaţi suprafaţă mică, dar unele lucrări erau mecanizate, inclusiv stropitul. Dar pentru asta via trebuie formată într-un anume fel. Şi tot manual se culege, peste tot în lume. Cu maşinile de flagelat se culeg numai struguri de vinificaţie gen “Dealurile Chimiei”. Vrei vin de calitate? Faci totul manual. Costă. Dar şi produsul final costă. Şi apropo: cam cât grâu scoteau de pe 6 hectare? Media României interbelice era de vreo mie de kilograme. Şase tone? Nu cred, se culegea manual, se batoza, cel mult, dacă nu se bătea, manual. Cât pierdeau la asta? Scoteau 4 tone? Şi cât luau pe ele? Le ajungeau banii şi grâul un an?
By machiavellian, februarie 15, 2010 @ 11:21 pm

Constantin, desi zici ca esti nemarxist, se pare ca inca ai ramasite din perioada de aur. Si le mai si combini cu un bucolism parca desprins din Publius Vergilius Naso.

1) Auzi, agricultura bio care scoate la hectar profit mult mai mare decat cea de scara trebuie sa fie… bucolica (din pacate la tine bucolismul e doar nostalgic). Stii, omul ala trebuie sa smulga cu manutele lui buruiana, nu sa arunce cu antidaunatori cu kilul. Si un om sau o familie nu se poate ocupa de nu stiu cate hectare. Si de ce naiba trebuie ca o tara sa fie neaparat independenta agrar? Din melci si shampinioane hranesti toata familia, si daca lucreaza numai unul.

2) De unde ai scos cifra de 200-500? Ai luat in calcul precipitatii, tip de sol (salinitate, pH, poluanti ca nitrat/nitriti, samd), ce s-a cultivat inainte acolo, etc, etc, etc?

3) Capital social nu inseamna numai zootehnisti si medici. Prea ti-au ramas in cap raportarile glorioase la hectar. Capital social inseamna si increderea taranului in vecin, si asta a distrus comunismul. La fel, a distrus legatura lui simbiotica cu pamantul (asta ca sa urle si conservatorul din mine), lunadu-i-l si programandu-l prin zootehnisti si alti ingineri agricoli. Si daca tot era vorba de incredere, cum vrei sa se asocieze oamenii daca nu mai au incredere unii in altii? A, stiu raspunsul: cu inexorabila forta a taxelor!

4) Hehe, sa ne autosustinem prin agricultura. Acum sustii un nationalism de tip protectionist, dar hai sa-ti zic ceva: tocmai ca sauditii si francezii vor cumpara pamantul care va fi ieftin fiindca multi vor incerca sa-l vanda si ei o sa aiba bani.

Bogdan, zici ca

“In opinia mea, i-as lasa pe occidentali sa subventioneze cat vor, eventual sa subventioneze tot pretul si sa ne dea mancare gratis. Sa vezi atunci ce intra agricultura romanaeasca in faliment! Dar ar fi rau? Este absurd! Ar fi super-bine, sa mananci pe gratis”

Dar aici apare dublul tais si perversiunea subventionarii. Pe de o parte si noi platim sa subventionam rosiile din Olanda, deoarece acum cotizam si noi la UE. Pe de cealalta, mai platim suplimentar si costurile de transport. Strict pragmatic si strict pe cazul asta deoarece nu sunt nici eu fan al interventiei birocratice, nu ti se pare ca ne-ar avantaja subventii cel putin egale la noi?
By Tudor Cristea, februarie 15, 2010 @ 11:37 pm

Problema generala este coruptia agriculturii prin sistemul de subventii. Ceea ce spune Glavan poate ca are sens in ipoteza ca poti sa controlezi afacerea atit in amonte cit si in aval. In general insa-i foarte dificil sa mentii o retea de distributie si desfacere eficienta si fara intreruperi daca ai ca baza doar microferme (desi am astfel de afaceri, insa puternic nisate). Practica asta a pus pe butuci multe ferme in toata Europa.
By Constantin Gheorghe, februarie 15, 2010 @ 11:43 pm

Machiavellian, ai văzut în viaţa ta o vacă altminteri decât în poză? Ai trăit vreo zi la ţară? Ce încredere între ţărani? Ce legătură cu pământul? Cum a avut prima ocazie să fugă din sat, ţăranul a fugit. Sunt de lângă Piteşti. Satul ăla s-a dezvoltat în momentul în care ţăranii au început să lucreze la Combinatul Petrochimic. Întâi la construcţie, apoi la producţie. Atunci au început şi electrificarea, şi asfaltarea, şi apa curentă, şi canalizarea. De ce ar fi regretat uliţele noroioase? Chinul căratului apei de la kilometri? Cu găleata pe cap, desculţi prin praf? Tu ştii ce însemna să nu poţi spăla sau să nu te poţi spăla, că nu ai cum căra apa? Ce tot bateţi câmpii cu raiul de la sate, pe care l-a distrus comunismul?
By p, februarie 15, 2010 @ 11:44 pm

@ C. Gheorghe

Cand traia l-am intebat odata pe bunicu meu cum a fost in perioada marii crize.Mi-a zis ˝mai baiete, aveam tot ce ne trebuie, numai bani nu aveam˝.
L-am mai intrebat odata, dar cand a fost mai bine ? inainte de comunisti, in timpul comunismului sau dupa 89.?Mi-a zis ˝mai baiete, pentru taran niciodata n-a fost usor si nici bine˝.

A murit la 84 de ani intr-o iarna.Locuia singur, era seara, venea de la grajd unde mulsese vaca.Avea o vaca, un cal, vreo 10 oi, ceva gaini, un caine si apropos, o pensie de nimic.In curte era gheata, a alunecat, a cazut, a dat cu capul si probabil a lesinat.Cand s-a trezit era deja inghetat si n-a mai putut sa se ridice.A strigat dar nu l-a auzit nimeni.A stat acolo in zapada aproape 4 ore la -6 grade (m-am interesat la statia meteo cat a fost temperatura in noaptea aia).
L-a gasit dupa o vreme un vecin care venea de la carciuma si care a vazut de departe ca lumina in casa inca nu era stinsa la ora aia tarzie.
A mai rezistat 10 zile.

Dar sa-mi spui dumneata C. Gheorghe de ce un om cu un topor mi-a despicat intr-o zi toti prunii din livada?
Eu am gandit ca a fost reflexul comunist de a modela pe toti in jos in loc sa se ridice fiecare in sus.
By Constantin Gheorghe, februarie 15, 2010 @ 11:47 pm

Sau poate a fost omul nou, capitalist, pe care-l doare fix în cur de semenul său, iar modul lui de a spune că există e să facă rău.
By p, februarie 16, 2010 @ 12:00 am

@ C. Gheorghe
Ai vazut filmul ala, Soviet story? Ce parere ai de industrializarea raului?
By Extra3OO, februarie 16, 2010 @ 12:55 am

Gheorghe, “omul nou”, “capitalist” ARE RESPECT PENTRU PROPRIETATEA PRIVATA.

Si in plus are o deosebita placere sa sparga teasta unor socialisti ca tine care de ciuda, vor sa fure prune din gradina lui. E CLAR?

Hai, vino cu subventiile la mine, explica-mi in detaliu cum vrei tu sa impozitezi, sa platesc CAS, pensii unor criminali samd. Te astept cu drag.
By p, februarie 16, 2010 @ 9:14 am

@Tudor Cristea
˝Problema generala este coruptia agriculturii prin sistemul de subventii. Ceea ce spune Glavan poate ca are sens in ipoteza ca poti sa controlezi afacerea atit in amonte cit si in aval˝

Sa dau un exemplu din lumea reala.Povestesc cu unu, proiectant de drumuri.Si-mi spune ca din ce in ce mai mult se foloseste pentru stabilizarea si inierbarea taluzurilor de drum un geotextil ecologic.Asta nu e altceva decat o tesatura mai rara din iuta.Se pune pe taluzuri si se presara seminte de iarba care creste in ochiurile panzei de canepa, aceasta ramanand sa se descompuna in timp.Trendul nu e romanesc, solutia tehnica se foloseste din ce in ce mai mult in toata lumea.Moda ecologica a creeat o piata in continua crestere pentru industria canepii.

Bun.Acest geotextil ecologic (panza de iuta) se importa, ca nu se produce la noi.De ce?
Odata pentru ca in Romania s-a interzis cultura canepii sub motivatia combaterii culturilor de droguri! Dar canepa ce se cultiva in Romania e cu totul altceva decat canepa indiana.Nu poate fi folosita la extragerea de substante halucinogene.Canepa, ca si alte plante tehnice, este una dintre cele mai rentabile culturi.

Al doilea motiv este ca nu mai exista in tara o industrie care sa preia si sa prelucreze materia prima.Pe vremea comunistilor existau 7 topitorii de in si canepa.Din cate stiu eu, nu mai exista nici una.Tot atunci Romania era pe primul loc la productia de canepa in Europa si pe locul 4 in lume.Statistica e reala, nu-i trucata.

Intrebarea este daca statul ar trebui sau nu sa formuleze politici integrate din amonte pana in aval care sa stimuleze un avantaj competitiv al agentilor economici romani pe aceasta piata in plina expansiune globala.
Se pot formula politici agricole, industriale si de servicii aplicabile simultan? Este oportun?
By ionut, februarie 16, 2010 @ 9:24 am

p

“Se pot formula politici agricole, industriale si de servicii aplicabile simultan? Este oportun?”

NU! Ar fi pur si simplu anti-economic! Ceea ce propui tu, nu mai e economie, e onanie. Iar argumentul ca o practica “si altii”, de fapt majoritatea celorlalti, nu schimba valoarea de adevar a propozitiei anterioare.
By p, februarie 16, 2010 @ 9:40 am

@ ionut
˝NU! Ar fi pur si simplu anti-economic!˝

Economia nu-i o stiinta exacta.Dar cand mai si esueaza in dogma, atunci sa vezi.Si s-a vazut.
Comunistii aveau alta replica la chestiunile din realitate care le contraziceau dogma: nu-i partinic.

Citeam discutia privitoare la intrebarea capitala daca piata poate sau nu gresi.Termenii in care se poarta discutia asta imi aduc aminte de extraordinarele energii pe care le-a mobilizat in epoca intrebarea daca partidul poate sau nu gresi.
Raspunsul final formulat de varfurile comuniste – raspuns determinat in buna masura si de instinctul de conservare – a fost ca desi partidul nu greseste este mai bine sa gresesti cu partidul decat sa gresesti impotriva lui.
Asa si cu piata definita ca un black box.Nu poate gresi da e mai bine sa gresesti in piata decat impotriva ei.
Gandirea dogmatica e universala.Comunismul a fost o particularitate locala.
By Extra3OO, februarie 16, 2010 @ 10:01 am

P, pai ar trebui sa “pui banii pe masa” si sa faci singur o plantatie de canepa. Sau de in. Degeaba va veni Gheorghe cu toporul sa-ti despice firul in patru (de ciuda, dintr-un exces de “moralitate” sau whatever), acolo o sa-i vina mai greu.

La partea cu “piata” nu sunt de acord. Eu am preferat intotdeauna sa fiu IN AFARA ei, si desi a fost mult mai greu (deh, n-am avut parte de subventii, ce sa-ti spun), uite ca acum pot sa stau pe picioarele mele fara nici o problema, ba chiar incep sa prind si avant. Nu eu am fost cel “gresit”, de fapt lumea era cu fundul in sus.

A fost nevoie de o palma dupa cap si un sut in fund ca sa-si revina – si va mai primi destule pana sa inteleaga care e directia.

Directie pe care unii o stiu de sute de ani, directie ce vine NATURAL oricui are onestitatea intelectuala de a recunoaste greselile istoriei si de a nu ramane indiferent.

Din punctul meu e o OBLIGATIE MORALA sa fii impotriva ei cand vezi ca o ia razna. Chiar daca stii sigur ca ai de “suferit”. De ce? Pentru ca intr-un final TOTUL SE PLATESTE si nu prea e ok sa ai “datorii”.
By machiavellian, februarie 16, 2010 @ 10:22 am

Constantin,

1) Am vazut vaci numai la gradina zoologica. Ti-am mai spus ceva despre onestitatea intelectuala, in repetate randuri, iar daca umbli cu sofisme ieftine e clar ca scopul tau este doar sa convingi fara a avea neaparat dreptate. Exista si cunoastere mediata, nu numai directa. Daca tu nu ai trait in interbelic, ce ne tot faci trimiteri la o carte? E logic?

2) Eu nu stiu despre ce lume paralela vorbesti, dar ardeleanul de tare multa vreme are fantana in propria ograda, deci nici vorba de apa la sute de kilometri. N-am vazut casa de la tara fara fantana. Cand bunicii mei s-au mutat la oras prin 55 sau 60 si-au facut fantana, inca o mai au in curte. Si cu toata alimentatia (ardelenii sunt faimosi pentru grasimi ridicate, iar colesterolul la 240 e considerat “valoare normala” in zona) si cu faptul ca taranii “nu se spala” la fel ca orasenii traiau bine peste 80. Bunicu-meu a rezistat la 5 infarcturi dar l-au omorat in spital fiindca i-au ratat operatia de bypass. Ia zi, cati oraseni “spalati” si cu tone de asistenta sociala ajung la 80 de ani si mai si rezista la 5 atacuri de cord?
By Peter, februarie 16, 2010 @ 10:24 am

Tot respectul pentru problema ridicata de dl. profesor Glavan. Dupa parerea mea, problema ar trebui tratata diferentiat, din mai multe puncte de vedere: economicul este numai o singura componenta, dar intervin celelalte: ingineria agricola adevarata, dar si problema agricola vazuta d.p.d.v. sociologic (via prunii despicati). Nu in ultimul rand, tratata separat problema subventionarii (vrem, nu vrem, facem parte dintr-un circuit economic mai mult sau mai putin global). Poate ca fiecare “felie” are plusuri si minusuri. Noi, cei care ne dam cu parerea, nu prea am lucrat o bucata de pamant sau nu prea avem studii de specialitate in materie (si pentru mine e valabil, cu exceptiile rezultate din comentariile de mai sus), suntem toti oraseni. Dar cred ca am putea contribui macar pe unele din “feliile” enumerate. Ar mai trebui un “sef de proiect” care sa faca coordonarea (nu am scris la «mishto», chiar asta cred).
By Extra3OO, februarie 16, 2010 @ 10:46 am

Peter, gresesti. Eu sunt un simplu taran de fapt, pe camp, cu vaca. Aer curat, liniste, verdeata. E mult mai frumos ca in zgomotul si poluarea de Bucuresti.

Care Bucuresti iarasi, daca e sa-l privim atent e un sat mai intins asa, un sector agricol plin de bugetari. Dau si ei la sapa in fiecare zi. E greu.
By p, februarie 16, 2010 @ 11:10 am

@Extra 300

Nu greseste.Probabil esti tanar si plin de avant.Nu-i rau.Dar violenta nu rezolva nimic.Canalizeaza-ti altfel energiile.Invata, asculta.
Discutam.Nu suntem dusmani.Razboiul civil s-a terminat.Sau ar fi trebuit sa se termine.
Comunismul a reusit de minune un lucru.A capitalizat resentimentul .Sa nu cumva sa faci acelasi lucru.
Este loc pentru toti .Ascultam.Invatam.Discutam.Cand este cazul tacem.Creem capital social.
By Misu, februarie 16, 2010 @ 11:23 am

nu cred ca e vorba de agricultura in impozitarea suprafetelor de teren nelucrate…e vorba de acumularea terenurilor agricole la cine trebuie…

daca taranii isi vor vinde terenurile agricole pentru ca nu mai au bani de platit ratele la lcd si bmw si in plus nu vor avea bani de platit impozitul pentru terenul pe care l-au pus in conservare pentru ca ieseau bani mult mai bine din culesul capsunilor in ue, atunci, dupa achizitionarea acestor terenuri de catre cine stiu eu, statul va sari cu subventiile si vom vedea cum creste sectorul agricol, tot in privat, dar 5 agricultori vor face 80% din productia ro
By Extra3OO, februarie 16, 2010 @ 11:40 am

Stiu ce vrei sa spui insa din punctul meu de vedere “padurea inca nu a ars”. Copacii batrani inca iau aproape tot soarele celor tineri, chestie care mie nu-mi convine deloc.

Nu suntem dusmani (corect – nu avem nici o relatie contractuala mai bine zis ), insa liberalii autentici au fost SOLITARI dintotdeauna (Tutea), putin le-a pasat lor de “capitalul social”. Cel “individual” e mult mai important, singurul de fapt.

Ca si cardul de credit, dealtfel – tot pe o singura persoana e si el.

..

Cat despre violenta, repet argumentul dat in alta parte (nu stiu daca ai citit): cand un copil pune mana pe o plita incisa SE ARDE din prima. Daca nu l-ar durea (si inca TARE) nu ar invata nimic.

Tacerea (in acest caz) poate provoaca mult mai multa suferinta. Tu crezi ca daca suntem “prieteni” se rezolva ceva? Crezi ca ar fi mai bine?
By ionut, februarie 16, 2010 @ 1:28 pm

@p

Scuza-ma, da’ nu cred ca ai inteles:

oricare ar fi ea “politica economica” aplicata de “stat” e anti-economica, statul insusi e anti-economic. Si cine a sustinut ca piata e infailibila? Eu spun ca e singura justa tocmai pentru faptul ca-i pedepsete pe cei care gresesc!
By fiom.wordpress.com, februarie 17, 2010 @ 11:35 am

Vlădescu este un liberal de rasă pură, unul dintre cei mai buni în acest sens pe care o să-i vedeţi aici şi cu mult mai inteligent decât alte specii târâtoare de pe pământul românesc. Asta nu înseamnă că pot fi de acord cu ideile lui, ba cât de puţin.

Vlădescu e politician, unul de o inteligenţă sclipitoare. Omul are avere şi interese la diferite firme, are legături în societatea adevăraţilor liberali(oameni cu averi mari), şi ştie că nu va face în veci şi pururi o politică de stânga, ba mai degrabă o va dinamita cu grijă.

Ştie că singura cale de proteja averile mari e să pună presiune pe micii proprietari(electoratul) propunând un sistem de impozitare uniform(la valoarea reală), ceea ce este în pura tradiţie liberală. În acelaşi timp arată că cel mai probabil nu va fi aşa dar va fi impozit pe averile mari,tocmai pentru a-şi justifica propunearea.

Între timp burghezii noştri care au o brumă de avere făcută de bine de rău, mai cu un contract de la stat mai cu sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor, se scandalizează la auzul unei astfel de propuneri şi vor termina prin a se pune crucis oricărei încercări de impozitare, exact ceea ce Vlădescu aşteaptă.

În ceea ce priveşte producţie pe suprafaţe mari, acesta nu este o politică românească e una europeană. În practică până acum am opus rezistenţă unei astfel de reforme şi am ajuns să cumpărăm alimente CU BANI ÎMPRUMUTAŢI de peste hotare. Nu am murit de foame, intradevăr dar ne-am împovărat binişor pentru câţiva zeci de ani, şi dacă nu vom face nimic în această direcţie ne vom împovăra în continuare.

Urmarea acestei împovărări va fi în continuare o subtaxare a investiţilor străine, o supra taxarea a celor româneşti, deregularea pieţei măsură care avantajează capitalul străin iar nu pe cel românesc lipsit de putere şi menţinerea unei pieţe de muncă ieftină. Un sclav domnule Glăvan este hrânit atâta timp cât este folositor, altfel este lăsat să piară!
By p, februarie 17, 2010 @ 4:24 pm

@ ionut
˝oricare ar fi ea “politica economica” aplicata de “stat” e anti-economica, statul insusi e anti-economic.˝

Deci chiar cand statul aplica o politica de neinterventie aceasta politica nu e buna.Din cauza caa e formulata de stat, deci e antieconomica.Cam astea sunt genul de rationamente care se pot dezvolta pe logica ta.

˝Si cine a sustinut ca piata e infailibila? ˝

Frapeaza si simplul fapt ca aceeasi intrebare poate sa fie formulata identic de doua doctrine aparent opuse.Intre ˝piata poate gresi˝ si ˝partidul poate gresi˝ nu este nici o diferenta conceptuala.Aceeasi reprezentare masificata asupra unei masinarii de dat solutii.
Cum se poate ajunge la asemenea intrebari?

Comunismul a inlocuit piata cu partidul (cu litere mari).Partidul era o masinarie implacabila.Mecanismele din interiorul partidului, perfect ermetice impotriva oricaror ingerinte nepartinice generau forta motoare a intregii societati umane.Nu putea gresi intrucat era expresia mecanica a unor forte de masa.Era si o poezie de expresie panteista, Partidul e in toate.Pana la urma partidul era rezolvatorul universal a tuturor problemelor din Univers.Asta era teoria.
Unii vad piata cam in acelasi fel.

˝Eu spun ca e singura justa tocmai pentru faptul ca-i pedepsete pe cei care gresesc!˝

Iarasi frapant.Probabil ca nu ai trait in vremurile alea.˝Just˝ era un cuvant foarte utilizat in discursul partinic.
Piata nu e justa pentru ca justitia nu se face in piata.
Piata nu pedepseste pe cei ce gresesc pentru ca pedeapsa si greseala sunt concepte etice, morale, religioase, legale, oricum dar numai economice nu.
A, daca dorim ca piata sa inlocuiasca dreptul comercial, civil si penal trebuie sa fixam ca atare si asemenea obiective.Trebuie de asemenea sa redefinim conceptul de stat de drept.

Experienta exista.Partidul comunist facea si asta:pedepsea just pe cei ce gresesc.Partidul nu facea justitie.Partidul era insasi justitia.Era piata suprema.Era totul.
By Bogdan Glavan, februarie 17, 2010 @ 5:07 pm

@P:
Total gresit. Intre mijloacele politice (impozitare) si mijloacele economice (cooperare voluntara) e o uriasa diferenta, asa ca nu poti sa spui ca “partidul” si piata sunt acelasi lucru.

Intre “piata poate gresi” si partidul poate gresi” e o diferenta la fel de mare. Prima este un truism, a doua este o ironie! Normal ca piata poate gresi pt. ca piata inseamna actiunile umane, iar oamenii pot gresi. Pe de alta parte, partidul doar din intamplate poate sa nu greseasca, pentru ca este lipsit de mijloacele de a nimeri sistematic alocarea optima a resurselor (am vorbit in articolul despre calcul economic). Deci, piata poate gresi, dar nu sistematic, asta e marea diferenta.
By p, februarie 17, 2010 @ 5:41 pm

@Bogdan Glavan
Nu am spus ca partidul si piata sunt acelasi lucru.
Ci ca in perceptiile adeptilor a doua curente aparent opuse, intre piata vazuta ca masinarie prelucratoare si repartizatoare unica a tuturor resurselor dintr-un sistem si partid conceput in aceiasi termeni exista o identitate conceptuala.
Pentru ca resursele nu sunt numai economice.Sunt si resurse simbolice.Resursa de drept, de exemplu.

Lamuriti-ma va rog care e relevanta termenilor de vina si pedeapsa (eventual ˝juste) in logica economica?
Cum se cuantifica acestea in interactiunile dintre agentii economici al caror scop este profitul?
Dreptul civil si comercial au vreo relevanta?
Statul de drept este viabil?
By p, februarie 17, 2010 @ 6:28 pm

@Bogdan Glavan
Nu am spus ca partidul si piata sunt acelasi lucru.
Ci ca in perceptiile adeptilor a doua curente aparent opuse, intre piata vazuta ca masinarie prelucratoare si repartizatoare unica a tuturor resurselor dintr-un sistem si partid conceput in aceiasi termeni exista o identitate conceptuala.
Pentru ca resursele nu sunt numai economice.Exista si resurse simbolice.Resursa de drept, de exemplu.

Lamuriti-ma va rog care e relevanta termenilor de vina si pedeapsa (eventual ˝juste) in logica economica?
Cum se cuantifica acestea in interactiunile dintre agentii economici al caror scop este profitul?
Dreptul civil si comercial au vreo relevanta?
Statul de drept este viabil?
By MIA, februarie 17, 2010 @ 7:16 pm

Problema mare cu agricultura “bio” ( cu adevărat “bio” – că ce face ţăranul român actual pe parcelele lui de subzistenţă numai termenul ăsta nu-l merită în majoritatea cazurilor, în ciuda legendelor ) e că nu prea … şi-o poate permite consumatorul “mediu”.
By Bogdan Glavan, februarie 17, 2010 @ 8:35 pm

Nu prea inteleg intrebarile si va rog sa ma scuzati ca nu voi mai urmari comentariile la acest articol. Voi spune totusi un lucru.

Daca prin “stat de drept” intelegeti domnia legii, atunci da, este perfect viabil.
Daca prin “stat de drept” intelegeti stat pur si simplu, atunci si asta e viabil, deoarece conditiile necesare pentru disparitia statului pot sa nu se intruneasca niciodata! Vedeti asadar ca nu fac parte din categoria celor care predica “sfarsitul istoriei”!
By ionut, februarie 19, 2010 @ 3:47 pm

@Bogdan Glavan

“Daca prin “stat de drept” intelegeti domnia legii, atunci da, este perfect viabil.”

Stai sa nu inteleaga omul gresit. Intai stabileste clar limitele proprietatii si LEGEA deriva firesc si natural, fara “inventiile” in domeniu ale statului. Dupa care putem face referiri *de fapt cu asta trebuie sa incepem)la domnia legii…

Other Links to this Post

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URI

Lasă un comentariu

WordPress Themes