Logica economica

Daniel Dăianu: de la “eşecul pieţei” la eşecul dezbaterii civilizate

Vineri am participat la prima întâlnire dintr-o serie de dezbateri organizate de Societatea Română de Economie (SOREC), intitulată Liberalism – Etatism. Această întâlnire l-a avut ca actor principal pe Daniel Dăianu. Nu vreau să mă refer în detaliu asupra prelegerii în sine, am criticat ideile autorului în cartea mea şi în diverse articole pe acest blog, de exemplu aici şi aici.

În discursul său, Daniel Dăianu a reiterat o serie de argumente care îl califică drept un liberal în sensul american al termenului. Retorica şi gestica autorului au contrastat puternic cu atitudinea liberală de toleranţă, iar “open-mindedness“-ul dovedit în timpul sesiunii de Q&A a fost complet incompatibil cu filozofia open-society pe care o promovează verbal. Ca fapt divers, am remarcat că în timpul speech-ului – axat, cum era de aşteptat, pe problematica crizei actuale – ori de câte ori se referea la eşecul pieţei domnul Dăianu se apropia excesiv de microfon ridicând tonul; în schimb, când amintea erorile guvernelor manifesta o clară tendinţă de a se îndepărta de pupitru şi de a micşora volumul vocal. Nimic nu prevestea însă ce a urmat.

În faţa criticilor (formulate cu întreaga consideraţie cuvenită) care i-au fost aduse de câţiva participanţi la dezbatere, profesori la ASE şi Universitatea Româno-Americană, Daniel Dăianu a reacţionat vehement, audienţa fiind şocată de atacurile la persoană care se succedau cu viteza maximă permisă de debitul verbal al autorului, de intoleranţa faţă de cei care exprimau păreri contrare. (Exact genul de atitudine de care dau dovadă şi criticii mei anonimi, de altfel. Încep să cred că critica „fundamentalismului pieţei”, a „prizonieratului în modele abstracte”, în fine, promovarea „pragmatismului” se face cu înjurături!) Încă o dată s-a dovedit că diversitatea de idei este bine-venită doar atât timp cât părerile celui care o agită nu sunt contrazise!

Revenind la textul supus discuţiei, nu vreau să creadă cineva că mă despart total de ce susţine Daniel Dăianu. De exemplu, sunt de acord cu următoarele afirmaţii:
• Libertatea economică nu este sinonimă cu lipsa reglementării
• Avem nevoie de un compas moral
• Nu toate inovaţiile financiare sunt bune
Mă despart însă de Daniel Dăianu atunci când vine vorba să stabilim provenienţa regulilor, cine să ofere compasul moral, respectiv cine să decidă care inovaţii sunt rele.

Există în textul său următoarea frază:
„Aşa cum traficul rutier are nevoie de reguli şi semafoare pentru a proteja vieţile oamenilor, tot aşa economia de piaţă are nevoie de reglementări care să limiteze pagubele colaterale şi să sporească producţia de bunuri publice.”
Îmi permit să corectez declaraţia de mai sus. Comparaţia corectă este următoarea:
„Aşa cum traficul are nevoie de reguli şi semafoare, tot aşa acţiunile economice neîngrădite trebuie să fie încadrate în reguli.”

Când se referă la circulaţia rutieră, domnul Dăianu are în vedere faptul că în absenţa indicatoarelor şi a semafoarelor oamenii ar fi liberi să circule pe unde vor, cum vor, ceea ce ar fi evident un haos. La fel ar sta lucrurile dacă, în general, fiecare ar avea libertatea de a pune mâna pe resurse prin orice mijloace. În fond, circulaţia haotică nu este decât un caz particular de acţiune discreţionară neîngrădită – după modelul „fac ce vreau”. Iar circulaţia semaforizată nu este decât un caz particular de exercitare a libertăţii de acţiune (circulaţie) în cadrul unor reguli.

Economia de piaţă nu înseamnă dobândirea de resurse prin orice mijloace. Ea presupune libertatea de acţiune a indivizilor în cadrul drepturilor de proprietate. Respectarea drepturilor de proprietate privată este regula esenţială care trebuie respectată pentru ca interacţiunea indivizilor să se numească „piaţă”. De aceea, critica pieţei ar trebui să înceapă din acest punct. Toate criticile care pun accent pe “anarhismul” pieţei eşuează în a înţelege „ordinea” pieţei. Din păcate pentru contestatari, din fericire pentru tinerii discipoli ai economiei, o bibliotecă întreagă (ca şi common sense-ul invocat de Daniel Dăianu) susţin cele spuse de mine.

Despre economişti | Bogdan Glăvan | februarie 21, 2010 9:54 am

29 comentarii

By Dan Selaru, februarie 21, 2010 @ 10:14 am

Deci, te-a injurat DD?
By ionut, februarie 21, 2010 @ 10:51 am

Cin’ te pune sa te duci la “dezbateri” tinute de securisti expirati care se cred experti? Foarte bine ca “v-ati luat-o” de la tovarasu’ daianu, poate va lamuriti pana la urma cu cine aveti de-a face…
Eu unul va puneam sa si platiti bilet la “spectacol”:))
By MIA, februarie 21, 2010 @ 10:52 am

>Economia de piaţă nu înseamnă dobândirea de resurse prin orice mijloace.

Nu – dar e teama că va degenera în aşa ceva.
La fel cum există teama că socialismul sau redistribuirea va degenera în atribuirea de raţii alimentare calculate pentru fiecare ca în armată.

Şi câtă vreme folosiţi din plin a doua modalitate de împingere la extrem nu aveţi cum să o contraţi logic pe prima decît aşa … pe motivaţii ce ţin de “credinţă” …
By ionut, februarie 21, 2010 @ 11:24 am

“Economia de piaţă nu înseamnă dobândirea de resurse prin orice mijloace.”

MIA asta e un truism, nu-s de ce atata agitatie pe seama lui. Daca stabilesti clar drepturile de proprietate, nu exista nici o teama, sau e doar inchipuita in capu’ unora ca tine (asistati).
By Ovidiu, februarie 21, 2010 @ 11:34 am

Ei bine, domnule doctor, nu am întâlnit până acum oameni de stânga politicoși și civilizați. Pur și simplu. Celor care ar putea fi, politețea și civilizația le repugnă din motive ideologice. Stânga nu rimează cu civilizația și cu politețea ci cu decivilizarea și grobianismul. De la dl. Marx la doamna Geoană (http://www.youtube.com/watch?v=xCtBxxXHAD4) nu s-au schimbat prea multe din punctul ăsta de vedere. Bine e că domnul Dăianu nu poate pune încă mâna pe pistol.
By Constantin Gheorghe, februarie 21, 2010 @ 11:46 am

Păi, dacă acţiunile economice neîngrădite(defineşte “neîngrădirea”!) sunt încadrate de reguli, care va să zică că(sic!) sunt îngrădite! E absurd ce spui tu. Orice regulă este o îngrădire, îţi anulează sau îţi limitează un grad de libertate.
Doi: în logica democraţiei, nu poţi discrimina între proprietatea privată şi proprietatea publică. În sistemul vostru de gândire, nu există decât proprietate privată. Orice model construit pe această premiză falsă este fals. Tu mergi mai departe şi admiţi că nerespectarea drepturilor de proprietate în domeniul public e legitimă, de vreme ce consideri regulă esenţială doar respectarea proprietăţii private. Păi şi ăia care au jefuit bunurile publice au gândit fix ca tine!
Iar chestia cu biblioteca aia care-ţi susţine poziţia, am o întrebare: economia reală şi ce se întâmplă în ea o susţin? Că dacă nu, biblioteca aia o poţi folosi pe post de cur papir!
By MIA, februarie 21, 2010 @ 11:50 am

>Daca stabilesti clar drepturile de proprietate{…}

“Pe foaie” sunt foarte uşor de stabilit şi delimitat. În realitate e ceva mai greu …
By Logosfera, februarie 21, 2010 @ 11:57 am

@Ovidiu
Daca dreptul dlui. Daianu de a pune mana pe pistol inseamna si dreptul meu de a pune mana pe pistol eu sper ca dl. Daianu sa-l primeasca.
Totusi cei ca Daianu au acces la pistol, nu direct ci prin intermediul politiei si armatei. Domnul Daianu, momentan, doar se abtine sa apese pe tragaci.
By Camil Stoenescu, februarie 21, 2010 @ 12:57 pm

sunt de acord că libertatea economică nu înseamnă anarhie și că un minim de reglementări este necesar. aș întreba doar cine impune respectarea drepturilor de proprietate, când unii indivizi/agenți economici nu „joacă” cinstit (din varii motive – de la lăcomie, la lipsa moralității sau a raționalității). fiecare individ în parte, pentru el, sau o ”suprastructură” (nu i-aș spune stat) ocupată doar cu acest rol de paznic?
By Dan Selaru, februarie 21, 2010 @ 1:36 pm

Justitia, rule of law, noi asta n-avem. Nu confunda anarhia cu liberalismul, vorba cartii despre care vorbeam, legiferarea trebuie sa fie in favoarea concurentei nu impotriva ei.
By ionut, februarie 21, 2010 @ 2:46 pm

@camil stoenescu

Cum cine? Judecatorul…
By Camil Stoenescu, februarie 21, 2010 @ 2:54 pm

@ ionut, asa ma gandeam si eu. platit de cine?…
By borat, februarie 21, 2010 @ 3:07 pm

trist spectacol, daca asa o fi fost, din mai multe puncte de vedere.
By Dan Selaru, februarie 21, 2010 @ 3:38 pm

Camil, ce-ai zice de comunitate? Ales prin vot. Daca are studiile necesare.
By camil, februarie 21, 2010 @ 3:58 pm

aș zice go for it, ca în unele state americane. dar la cum se desfășoară la noi alegerile mă tem că n-ar fi ceva mai mult decât un concurs de popularitate și/sau mituire a electoratului
By Ovidiu, februarie 21, 2010 @ 4:15 pm

Ei bine, cred că ar trebui să revenim la instituția juraților. Avantajul este posibilitatea invalidării legilor – http://en.wikipedia.org/wiki/Jury_nullification – prin refuzul juraților de a condamna potrivit unor legi strâmbe sau în contradicție cu moralitatea comunității din care fac parte (de exemplu în perioada interbelică jurații refuzau condamnarea soțului ucigaș în cazul unui adulter). Cu alte cuvinte, statul, politicienii, etc va avea mai puține instrumente de influiențare a vieții oamenilor.
By Dan Selaru, februarie 21, 2010 @ 4:16 pm

Tu crezi ca s-ar vota ca la politicieni? Cand te judeci cu cineva vrei dreptate. Aici e mult mai dur.
By Dan Selaru, februarie 21, 2010 @ 4:17 pm

Scuze, Ovidiu are dreptate. Asta e completare.
By camil, februarie 21, 2010 @ 4:26 pm

da. e mai greu să corupi 12 oameni aleși random, și care nu sunt abrutizați de rutină și zeci de dosare precum judecătorii de la noi
By Extra3OO, februarie 21, 2010 @ 4:30 pm

Eu ma simt chiar ok cand cand ma injura niste securisti, consider asta drept un compliment.

Si da, corect. Ca sa vorbesti pe limba unui stangist trebuie sa te “ridici” la nivelul lui. Adica sa-i futi un cap in gura, din prima, in loc de buna ziua. Doar asa ii castigi respectul.
By Extra3OO, februarie 21, 2010 @ 4:42 pm

In Olanda s-a renuntat la semafoare. Pentru mai multe detalii privind liberalismul autentic (adica EU vs niste maimute socialiste) bagati un ochi aici.
By Ivanasciuc, februarie 21, 2010 @ 6:36 pm

o da traficul ca si economia are nevoie de reguli si semafoare. Numai sa nu fie pus un PRIORITATE in loc de STOP si hop dezastrul ( o crizuca )
By Stefan A., februarie 21, 2010 @ 10:27 pm

romanialibera.ro/o…uri-alternative.html
Parerea unui alt partecipant la dezbatere.
Cine este depozitarul adevarului ?
By MIA, februarie 22, 2010 @ 8:23 am

>Ei bine, cred că ar trebui să revenim la instituția juraților.

Este o posibilitate – dar cu multe riscuri la rândul ei. Problema mare la un astfel de sistem ( dincolo de faptul că ar duce la o cotitură cam ciudată de la tradiţia “continentală” la cea “anglo-saxonă” ) este legată de procesul de selecţie a juraţilor. De ex. e destul de uşor de imaginat în condiţiile actuale din România că – în condiţiile în care majoritatea populaţiei active este oricum ocupată cu slujbele şi cvasi-misenrupistă, de nu-şi curăţă nici măcar aleile dintre blocuri dacă e să o luăm aşa – marea majoritate a juraţilor vor ajunge să fie pensionari, tinerei sau persoane fără ocupaţie.
Adică să nu prea aibă un profil prea de “incoruptibili” …
By Ovidiu, februarie 22, 2010 @ 8:52 am

Nu, cel puțin în Canada nu este așa. Se poate întâmpla oricui, jurații sunt selectați aleator. Trași la sorți. Iar refuzul de a participa la proces ca jurat este o infracțiune.
By Ovidiu, februarie 22, 2010 @ 8:58 am

Jurații există și în Quebec (provincie în Canada), singura regiune a Americii de Nord cu un sistem legal inspirat din tradiția franceză (complet diferit de ce se întâmplă în restul Canadei și SUA).

Locuiam în Montreal atunci când i s-a întâmplat unei amice să fie selectate ca jurat. Nu a fost plăcut (crimă, detalii sinistre) dar a trebuit să o facă.
By Shadow, februarie 22, 2010 @ 3:06 pm

@Dle Glavan

“Economia de piaţă nu înseamnă dobândirea de resurse prin orice mijloace. ”

Asta e ridicola. Prin orice mijloace inseamna “mijloace legale” si “permise” sau nedepistate si “nereglementate” de catre lege. Motivatia, motorul de progres pe asta se bazeaza.

Trebuie definita “piata” asa cum trebuie definita “proprietatea”. Pt ca pana si dvs folositi “impropriu” proprietatea ca fiind doar cea “privata”.

Apoi trebuie definita institutia care reglementeaza care in mod normal nu ar trebui sa fie “jucator” pe piata. Cum este statul. Apoi trebuie definit “jucatorul”. Jucator ce trebuie sa fie “egal” cu ceilalti jucatori dpdv al regulilor pe piata. Nu asa cum este statul care are “reguli speciale”.

Intradevar regulile rutiere pot fi date ca exemplu simplu al functionarii unei economii de piata. Pana la un punct.

Un profesor de economie in Franta dadea exemplul “economiei de piata” si a “capitalismului” ca fiind intersectia de la Etoile, de la Arcul de Triumf din Paris. Fara reguli deosebite se auto regleaza. Permite debitul cel mare de masini din lume. Asta nu exclude nici politia rutiera prezenta dar neinterventionista si nici reglearea debitului prin semafoare pe bulevardele care dau in aceasta intersectie.
Si mai exista o regula. Orice “accident auto” in aceasta intersectie imparte vina 50%-50% intre producator si accidentat. Nu e prea “just” poate. Dar e o regula general aplicata care te face sa fi de doua ori mai atent.
By p, februarie 22, 2010 @ 7:04 pm

Triviala mutarea dezbaterii economice in intersectie.De unde si agresivitatea manifestata de preopinenti.Zici intersectie in Romania? De obicei zici agresivitate.
Clacsoane, bate de baseball, pistoale, capete in gura, pumni, este evident de ce s-au gandit toti la asta.Se sparie gandul.
Cand cobori argumentul in intersectie ai asociat automat o reactie agresiva.Pavlovian si trivial.

Dar sa continuam in aceeasi nota: libertate absoluta in intersectie inseamna ca pe-acolo sa treaca toate tipurile de participanti la trafic si toate tipurile de vehicule (si terestre si aeriene), intr-o concurenta perfecta.Indiferent de gabarit (sa nu neglijam niciodata efectul de scara .
Prin intersectia perfecta cu autoreglaj ar trebui sa treaca simultan pietoni sprinteni, persoane cu dizabilitati in scaune cu rotile, brancardieri purtand bolnavi pe targa, biciclete, autoturisme, camioane si trailere, tancuri si mari utilaje terasiere.

Toate astea ar circula fara nici o limitare de viteza (nici in sus nici in jos) si fara nici o limitare de directie (nici in sus, nici in jos).
In consecinta ar trebui ca simultan in intersectie sa se desfasoare si traficul aerian.
Sa decoleze si sa aterizeze in acelasi timp si avioane (printre care si Extra300 cu avionul sau de pe avatar).Iar avioanele ar trebui sa imbarce sau sa debarce pasagerii direct din/in trafic.
In acelasi timp n-ar trebui sa existe participanti la trafic privilegiati (pompierii, ambulanta, politia).
Asta ar fi intersectia perfecta.
By Extra3OO, februarie 23, 2010 @ 8:13 am

Pai cam asta e si directia. In 20 de ani masinile vor avea procesoare care vor “negocia” aproape instantaneu cu celelalte masini locul lor in trafic, ruta optima, prioritatea samd. Se merge pe swarm theory si comunicatii wireless, pe o “plata” facuta unora pentru a face loc – respectiv prioritati in functie de situatia respectiva, urgente etc.

(care prioritati pot fi si ele aproximate prin costuri – asigurari de incendiu etc – nu uita acest aspect)

Intr-un final se poate ajunge exact la ce ai zis, visul unora de a avea o masina care poate decola fiind si prin 60.