Logica economica

Cine s-a născut azi?(9) – Carl Menger

În ziua de 23 februarie 1840 s-a născut economistul Carl Menger. Alături de William Jevons şi Leon Walras, dar lucrând independent de aceştia, este considerat întemeietorul curentului „marginalist” în economie. Adică părintele ştiinţei economice moderne. Contribuţiile sale sunt fundamentale:
• A distrus teoria valorii-muncă, arătând că valoarea se datorează capacităţii bunurilor de a satisface anumite nevoi umane. Astfel, munca este valoroasă tocmai fiindcă participă la realizarea bunurilor dorite de consumatori – contraopinenţii afirmau teza inversă, că bunurile sunt valoroase fiindcă sunt produse prin muncă!
• Cu acest prilej a impus principiul imputaţiei – valoarea resurselor este determinată de cererea pentru ele care, la rândul său, este determinată de cererea pentru bunurile de rang inferior; de exemplu, preţul lemnului depinde de cererea pentru lemn, care se bazează pe cererea pentru bărci şi, în ultimă instanţă, pe cererea pentru peşte. Reformulând, valoarea factorilor de producţie derivă din valoarea produselor finale, adică din cererea pentru bunurile de consum – de aceea principiul mai este cunoscut şi ca cel al „cererii derivate”. Astfel, Menger a eliberat ştiinţa economică de una din cele mai grave deficienţe, care a afectat munca economiştilor clasici (Adam Smith, David Ricardo plus marxiştii)
• A descoperit legea utilităţii marginale (de aici numele curentului de gândire), rezolvând celebrul paradox „apă-diamante” (de ce sunt diamantele mai valoroase ca apa, când de fapt nu sunt atât de utile omului?) Menger a arătat că întrebarea este prost formulată, pentru că nu bunul în sine (apa) are valoare, ci cantităţi determinate din acesta. În plus, spre deosebire de Jevons, şi-a bazat demonstraţia pe teoria subiectivă a valorii, arătând că este lipsit de sens să calculăm utilitatea agregată a „ceva”. Nu putem spune câtă utilitate „totală” are cantitatea de cărbune existentă, nici nu putem spune dacă sporirea ei altfel decât prin schimburi voluntare duce la creşterea utilităţii „agregate” a societăţii.
• Pe baza teoriei subiective a demonstrat că piaţa este întotdeauna benefică participanţilor, pentru că într-o tranzacţie fiecare renunţă la ce crede că este mai puţin important decât ce primeşte în schimb.
• A furnizat pentru prima oară o explicaţie logică pentru originea şi evoluţia banilor. Banii apar spontan, din iniţiativa privată, adică din dorinţa oamenilor de a evita dificultăţile barterului. Mai întâi anumite bunuri încep să fie utilizate ca mijloace de schimb; în timp, printr-un proces de selecţie, din toate aceste bunuri se impun doar câteva, deosebit de potrivite pentru funcţia de intermediere; mijlocul de schimb care se generalizează devine „monedă”. Explicaţia lui Menger a pulverizat astfel principala explicaţie concurentă, conform căreia moneda a fost introdusă printr-un „contract social”, eventual de către stat – explicaţie falsă empiric şi ilogică.

„Principii de economie” este o carte superbă, iar contribuţiile lui Menger sunt atât de vaste şi numeroase încât un rezumat nu poate decât să dilueze importanţa operei. Must reading.

Cine s-a născut azi | Bogdan Glăvan | februarie 23, 2010 9:32 am

18 comentarii

By pastarnac, februarie 23, 2010 @ 11:03 am

A fost evreu, ca si Mises, Ayn Rand, Friedman? E frapant cati ganditori economici a dat natia asta, de la libertarieni la socialisti.
en.wikipedia.org/w…of_Jewish_economists
By ionut, februarie 23, 2010 @ 11:18 am

Da, foarte bun link-ul care permite citirea cartii in engleza, de obicei traducerile suferind la capitolul exactitate.
MIA asta-i o carte special pentru tine, desi sunt convins ca in viziunea ta “menger e doar un marginal”.
Cine citeste si intelege corect cartea asta, nu mai poate fi “etatist” decat din rea-vointa, interes sau prostie…
By aspen, februarie 23, 2010 @ 12:00 pm

Si mama ta a fost evreu prostule!

Ce legatura are ca a fost evreu idiotule?
By pastarnac, februarie 23, 2010 @ 1:32 pm

@aspen, nu am putut trece cu vederea comentariul tau elegant si plin de rafinament.

Nu am intentionat sa spun nimic peiorativ. Ma miram pur si simplu. E fascinant sa vezi ca aceasta natie exceleaza mult peste medie si nu doar in economie. Ca o curiozitate, cam 40% dintre castigatorii premiului Nobel pentru Economie au fost/sunt evrei. Si nu cred ca le-au luat pe ochi frumosi, ci pe merit. Au ceva care ii face sa exceleze, indiferent de domeniul in care activeaza. E ceva de admirat si apreciat, si nu spun sunt ironic cand spun asta.

P.S. De unde o cunosti pe mama? Din cate stiu nu e evreica, iar eu nu sunt taiat imprejur
By Alex Nicolin, februarie 23, 2010 @ 3:18 pm

@Pastarnac

Nu am gasit nicaieri faptul ca Menger ar fi fost evreu – familia sa avea radacini germane si cehe. In plus, data de nastere era data ca fiind 28.02.1840, nu 23.02.
By Bogdan Glavan, februarie 23, 2010 @ 4:02 pm

Menger s-a nascut pe 23 februarie, nu 28 asa cum spune Wikipedia. Am data de la American Economic Association si am verificat in Britannica.

Menger nu a fost evreu. Au existat speculatii in acest sens despre Hayek, dar asa cum el insusi spune, nu a fost evreu.

Mises a fost evreu. Evident, toate aceste lucruri nu au nicio importanta.
By Bogdan Glavan, februarie 23, 2010 @ 4:10 pm

Ca fapt divers, Walter Block – unul dintre cei mai mari libertarieni contemporani, cu care am intretinut de-a lungul anilor o relatie profesionala deosebita (am editat chiar si o carte cu lucrarile lui, Building Blocks for Liberty, disponibila in limba romana, o recomad cu multa caldura:
http://mises.ro/511/
este evreu.

Interesant este ca Block il listeaza pe Hayek in categoria economistilor evrei (p. 326):
walterblock.com/wp…-capitalism-2004.pdf

M-ati facut curios, cred ca o sa-l intreb in legatura cu Hayek!
By MIA, februarie 23, 2010 @ 4:55 pm

Probabil chestia cu cautatul de bunici evrei sau ceva de genul asta la personalitati care nu s-au considerat nici o clipa ca atare e un fel de “reflex in oglinda” a fanatismului cu care nazistii intocmeau genealogiile celor considerati “periculosi” pentru a depista daca nu cumva sunt au ba evrei.

Dincolo de asta unele afirmatii sunt amuzante :

>MIA asta-i o carte special pentru tine{…}

De ce ?
Oricum Menger e mai potrivit sa fie catalogat drept “subiectivist” decit “marginalist” pentru ca de-asta il adora asa de tare economistii “scolii austriece”.

Oricum – am o curiozitate legata de o afirmatie din articol :

>Explicaţia lui Menger a pulverizat astfel principala explicaţie concurentă, conform căreia moneda a fost introdusă printr-un „contract social”, eventual de către stat{…}

Menger nu a revenit ulterior asupra teoriei sale initiale ( dupa ce s-a retras “de la catedra” ) si a admis ca de fapt rolul statului in stabilirea monedei e unul extrem de important, daca nu chiar decisiv ?
By Bogdan Glavan, februarie 23, 2010 @ 7:30 pm

Referinte pt. afirmatia de mai sus? Sau e o alta “petarda”?
By MIA, februarie 23, 2010 @ 7:48 pm

Petarde sunt afirmaţiile aşa … aproape iresponsabil de categorice precum cele din articol pe aspecte care sunt ( în mare ) cel puţin discutabile/în dispută – multe din ele fiind controversate, într-o formă sau alta, de la începuturile ştiinţei economice.

Un articol referitor la ce am spus :

wiwi.uni-frankfurt…ium/ws0708/ikeda.pdf

Sunt curios dacă e considerat suficient ca referinţă sau va fi minimalizat ( în ciuda citatelor multiple conţinute ).
By Bogdan Glavan, februarie 23, 2010 @ 8:05 pm

Deci sunt “petarde”, multumesc!

Ha, ha, nimeni nu s-a facut mai mult de ras decat tine pe acest blog! Tot ce contine articolul meu sunt lucruri dincolo de disputele doctrinare, niciun economist serios nu le contesta, sunt de Wikipedia domnule expert! Dar cultura dvs economica este sublima…

Sublima si incercarea de a contrazice unul din aceste lucruri cu citarea unui anonim!

Gata, suficient, mai vorbim dupa ce studiezi un manual de istorie a gandirii economice, orice manual, la libera alegere.
By Bogdan Glavan, februarie 23, 2010 @ 8:57 pm

Aha, desigur, cum ma asteptam! Am citit articolul indicat si nici macar acest autor obscur nu sustine ca Menger a zis vreodata ca moneda este o creatie a statului. Normal, de ce ma mir? Promit solemn ca nu mai mai las prostit si nu mai citesc niciodata referintele pe care tu insuti nu le-ai citit si care nici macar nu iti sustin pretentiile.
By MIA, februarie 24, 2010 @ 7:16 am

Alooo … domnu’ doctor in economie … e greu să fiţi bărbat şi să admiteţi că aţi dat-o în bară, nu ? Şi mai un pic şi o daţi în miştouri penale de nervi …

>{…}Menger a zis vreodata ca moneda este o creatie a statului.

Nici eu nu am spus aşa ceva, asta e afirmaţia dvs.
Nu – a zis că statul a avut un rol important în standardizarea şi prevenirea fraudelor din domeniul monetar, ceea ce e exact ce am spus :

>{…}a admis ca de fapt rolul statului in stabilirea monedei e unul extrem de important, daca nu chiar decisiv ?

Discuţia e oricum absolut irelevantă deoarece de fapt poziţia lui Menger, pe care încerc să o explicitez aici ( deoarece explicaţia sa e destul de frecvent întâlnită şi citată deşi nu aşa … părtinitor ca aici ) nu e una care să fi dorit să fundamenteze “anarhismul monetar” ci e mai degrabă legate de aspectele istorice şi tezele principale ar fi următoarele :
1. oamenii au realizat ( oarecum spontan ) că au nevoie de ceva intermediar pentru a efectua schimburile economice în locul trocului;
2. au ales ( tot spontan ) aurul şi alte mijloace preţioase ca metodă de plată potenţială;
3. pentru a uşura schimburile şi a oferi încrederea necesară statele/domnitorii au preluat sarcina – apărută după cum am spus, ca urmare a unor decizii spontane individuale – de a bate monedă la un standard, gramaj bine stabilit.

Punct. Asta e tot – şi e o teorie/mecanism care pare susţinut destul de bine de dovezi istorice/arheologice/numismatice etc. – dar care nu spune nimic şi nici nu lasă să se ghicească ce va urma în continuare ( de ex. nu e clar cum încadrăm/dezvoltăm pentru “banii electronici” în schema de mai sus ). Că de la/pe teoria asta – la câteva decenii – unii speră să-şi găsească justificări la propriile teorii cu “emitere privată de monedă” … asta e de fapt problema lor …
By MIA, februarie 24, 2010 @ 8:55 am

>Deci sunt “petarde”, multumesc!

Da – sunt “petarde” datorita faptului ca sunt prezentate niste afirmatii valide intr-un context tendentios.
Sau na … creeaza asa “oameni de paie” irelevanti in fond datorita modului caricatural de prezentare.

De ex. :

>Pe baza teoriei subiective a demonstrat că piaţa este întotdeauna benefică participanţilor, pentru că într-o tranzacţie fiecare renunţă la ce crede că este mai puţin important decât ce primeşte în schimb.

fara a fi incorecta aceasta afirmatie e una virtual irelevanta la modul cum e prezentata. Faptul ca tranzactiile pe o piata libera, oarecum “ideala”, sunt facute in scopul de a spori satisfactia ambelor parti ( tranzactii “win-win” ) e foarte probabil sa nu lamureasca de fapt deloc situatia de ansamblu – e problema infinitatii starilor de “echilibru/optim paretian” pe care am precizat-o intr-un mesaj mai vechi. Inclusiv intr-un mediu in care cei doi participanti la o tranzactie stiu ca vor plati ( indirect eventual ) ceva celui de-al treilea, fie el si statul, astfel de “optimizari” pot avea loc fara probleme.

Si ca sa fie mai clar ce vreau sa zic : mai mult ca sigur ca nici macar Marx ( nomine odiosa … ) nu ar avea probleme sa admita ca o situatie in care un muncitor se angajeaza pe un salariu apropiat de limita subzistentei e pentru el mai buna decit una in care moare de foame pe drumuri – ceea ce arata ca afirmatia din articol este, dupa cum am zis, finalmente irelevanta in vreun scop “ideologic”.
By MIA, februarie 24, 2010 @ 9:23 am

Doar ca mentiune : contributia majora si consistenta a lui C. Menger este (re)transformarea economiei politice intr-o stiinta “tare” in sensul kuhnian al termenului.
Probabil datorita faptului ca preopinentii sai in disputa nu au fost “socialistii” ci reprezentantii “scolii germane” acest aspect nu a fost mentionat nici macar in treacat.

O alta afirmatie/premisa a sa – care tine de minimalizarea rolului analizei si modelarii matematice a proceselor economice e insa cel putin “discutabila”, desi aceasta orientare a sa e probabil cea care a facut ca el sa aiba un articol consacrat in dauna celorlalti “marginalisti”.
By Alex Nicolin, februarie 24, 2010 @ 4:57 pm

@MIA

“3. pentru a uşura schimburile şi a oferi încrederea necesară statele/domnitorii au preluat sarcina – apărută după cum am spus, ca urmare a unor decizii spontane individuale – de a bate monedă la un standard, gramaj bine stabilit.”

Gramajul si concentratia de metal pretios erau stabilit in mod evident de catre stat/rege/domnitor, impreuna cu o valoare arbitara impusa cetatenilor, dar se pare ca celor din urma nu prea le-a convenit situatia.

“e problema infinitatii starilor de ‘echilibru/optim paretian’”
Piata nu exista int-o situatie de echilibru static. Nu numai ca nu exista nivele discrete de echilibru, dar acestea se modifica de-a lungul timpului datorita actiunilor intreprinse de jucatori. Statul nu poate planifica pentru ca nu poate cunoaste ce decizii vor lua jucatorii in viitor, corelatia cu actiunile din trecut, chiar si in situatii similare fiind destul de slaba. Deasemenea rezultatele observatiei ideale (omnisiciente) ar deveni irelevante datorita timpului necesar pentru observare, procesare si planificare.
Observatia poate deasemenea afecta efectul experimentului, pentru ca “actorii” sunt afectati de incertitudinea asupra actiunilor intreprinse de stat.

“un muncitor se angajeaza pe un salariu apropiat de limita subzistentei”

Salariul muncitorului este determinat in mare masura de productivitatea muncii sale. Limita subzistentei este ceva subiectiv. De exemplu muncitorului american ii trebuie casa, masina si televizor cu plasma ca sa “subziste” in timp ce chinezul se multumeste cu un bob de orez. Insa muncitorul american isi permite toate acestea pentru ca productivitatea muncii sale este mai reidicata datorita pregatirii, tehnologiei si mecanismului economic superior.
By MIA, februarie 25, 2010 @ 7:53 am

>Gramajul si concentratia de metal pretios erau stabilit in mod evident de catre stat/rege/domnitor, impreuna cu o valoare arbitara impusa cetatenilor, dar se pare ca celor din urma nu prea le-a convenit situatia

Huh … deci pentru a invalida demonstraţia generală a lui Menger apelăm la un caz particular ?

>Salariul muncitorului este determinat in mare masura de productivitatea muncii sale

Asta e mai degrabă o poziţie apropiată de cea a “clasicilor” – şi deşi e valabil şi asta salariile sunt determinate şi de nivelul general/de ramură al salariilor din ţara cu pricina.
În fine – ce spui acolo e irelevant relativ la ce am spus.
By Bogdan T, martie 2, 2010 @ 10:33 am

In ultimul capitol al “Principiilor economiei”, Menger arata foarte clar ca moneda a aparut printr-un proces evolutiv de tip “ordine spontana”.

Am auzit un zvon conform caruia cartea va fi publicata, anul aceasta, in limba romana.