Logica economica

Ce s-a întâmplat cu viteza de circulaţie a banilor în 2009?

Multă lume vorbeşte despre scăderea vitezei de circulaţie a banilor, un fenomen asociat de obicei cu crizele – moment în care toată lumea vrea să fie cât mai lichidă. Despre ce este vorba?

Viteza de circulaţie a banilor este o modalitate matematică de a reprezenta cererea de bani. Cererea de bani exprimă preferinţa oamenilor pentru lichiditate (cât din venit îl păstrează cash şi cât îl cheltuie) În moment de criză, când incertitudinea creşte, este normal ca cererea de bani să crească. Creşterea cererii de bani arată că indivizii îşi încetinesc ritmul tranzacţiilor, adică viteza banilor scade.

Fenomenul invers se întâmplă în timp de inflaţie puternică. Atunci cererea de bani scade – dacă păstrezi banii ca atare comiţi o eroare, fiindcă ei îşi pierd valoarea. Astfel, e bine ca după ce îţi primeşti salariul să-l cheltuieşti cât mai repede. Practic, viteza banilor creşte.

Dacă dorim să ne referim la viteza banilor, trebuie să vorbim despre ecuaţia schimburilor. Nu sunt un expert în “cantitativismul” economiei contemporane, dar încerc să vă supun atenţiei următoarele: viteza banilor nu poate fi determinată independent, ci doar din ecuaţia schimburilor:

M x V = P x Q,
unde M e masa monetară, V e viteza banilor, P e nivelul preturilor iar Q nivelul producţiei.

Exprimată în dinamică, ecuaţia cantitativă a banilor ne spune urmatoarele:
variatia M + variatia V = variatia P + variatia Q

Hai să punem cifrele la treabă şi să vedem ce iese. M1 a scăzut cu 13%; Preţurile (deflatorul PIB) au crescut cu 4% – aproximare personală pe baza datelor statistice oferite de BNR; PIB a scăzut cu 7%. Deci:

-13 + V = 4 – 7

De unde rezultă că V este 10, atenţie PLUS 10!

Deci, aparent viteza banilor în România a crescut în 2009, nu a scăzut! Conform statisticilor. Ceea ce este oarecum plauzibil fiindcă, să nu uităm, avem inflaţie în timp de recesiune! Când M1 scade trebuie să avem deflaţie toată ziua, nu inflaţie. Dar noi avem inflaţie. Asta arată că de fapt oamenii nu tezaurizeaza lei.

Dacă vi se pare anormal, am identificat rapid trei explicaţii posibile:
• arieratele (cu rol de pseudo-monedă) au crescut masiv, iar băncile închid ochii în faţa datoriilor neplatite; de arieratele asociate cu bugetul de stat nu mai vorbesc
• PIB real a scăzut mai mult decât în statistici
• Populaţia tezaurizează într-adevăr, însă nu lei ci valută! O parte din economie (mai ales cea subterană) este de facto euroizată. Astfel, viteza banilor scade într-adevăr, dar nu despre moneda naţională este vorba!

Politică monetară | Bogdan Glăvan | februarie 24, 2010 2:42 pm

41 comentarii

By Extra3OO, februarie 24, 2010 @ 2:55 pm

Eu in locul lui Isarescu as lega Leul de Dolarul NeoZeelandez si cu asta basta.

Europa sta mult mai prost ca noi.
By borat, februarie 24, 2010 @ 3:16 pm

pentru clarificare

“M x V = P x Q,
unde M e masa monetară, V e viteza banilor, P e nivelul preturilor iar Q nivelul producţiei.

Exprimată în dinamică, ecuaţia cantitativă a banilor ne spune urmatoarele:
variatia M + variatia V = variatia P + variatia Q”

sa zicem ca avem MV = PQ la momentul initial
si M1V1 =P1Q1 mai tarziu

spui cumva ca (M1-M) + (V1 -V) = (P1 – P) + (Q1 – Q)? sau imi scapa mie ceva pe aici?
By Dan Selaru, februarie 24, 2010 @ 3:20 pm

Sunt variatii mici si face derivata, parerea mea, si ia numai primul termen. Ca si eu ma intrebam cum a scos dracia aia.
By Dan Selaru, februarie 24, 2010 @ 3:21 pm

Dar nici atunci nu-i bine. Necesitez explicatii.
By borat, februarie 24, 2010 @ 3:27 pm

sa zicem M1 = M*a
V1 = V*b
P1 = P*c
Q1 = Q*d

daca MV = PQ si M1V1 = P1Q1 rezulta logic, carevasazica ca ab = cd

deci alea trebuie inmultite, nu adunate

ca sa nu va mai tin in suspans, mie imi da ca V a crescut cu aprox 2%, verificati si voi
By borat, februarie 24, 2010 @ 3:43 pm

normal ca am gresit la calcul

a = 0.87 (masa monetara a scazut cu 13%)
b trebuie sa-l calculam
c = 1.04 (preturile au crescut cu 4%)
d = 0.93 (pib-ul a scazut cu 7%, in termeni reali sa presupunem)

deci b = 1.111 carevasazica a crescut cu 11.1% viteza.
By p, februarie 24, 2010 @ 3:45 pm

+11.172%.Algebra de scoala generala.
By p, februarie 24, 2010 @ 3:48 pm

Durere, frate.
By Bogdan Glavan, februarie 24, 2010 @ 3:56 pm

Multumesc pentru ajutor, v-am zis ca nu sunt expert in astfel de chestiuni.
Uitati aici:
http://www.econlib.org/library/Enc/Inflation.html

Se precizeaza ca
“The equation holds exactly for continuously compounded growth rates. For year-over-year rates it is an approximation.”

Oricum, sa inteleg sa concluzia ramane in vigoare, nu? Poate ma ajutati si cu explicatiile posibile ale acestui aparent paradox.
By Dan Selaru, februarie 24, 2010 @ 3:57 pm

v1=v0+dv si tot asa pentru fiecare variabila, deci trebuie sa stim v0, p0, q0 si m0. Noi stim doar dv si restul de diferente. Dar fata de ce facem socoteala. Aceasta-i cestiunea.
By Dan Selaru, februarie 24, 2010 @ 3:59 pm

Care erau valorile fata de care au loc variatiile?
By mircea, februarie 24, 2010 @ 4:01 pm

Toate cele 3 ‘cunoscute’ ale ecuatiei sunt fabricate artificial, de unde si viteza rezultata e aiurea.

Eu sunt curios de ce iei in calcul M1 in loc de M2 sau M3 care vad ca au crescut ?
Cred ca mai degraba inflatia vine din asta.
Apoi, inflatia raportata este din monitorizarea pretului la rosii si castraveti, si nu a tuturor preturilor din economie (de ex preturile activelor au scazut mult, overall poate chiar avem deflatie)
By MIA, februarie 24, 2010 @ 4:01 pm

Probabil viteza de circulatie a leilor sa fi crescut, dar cita vreme tranzactiile cu adevarat importante se fac/se faceau in euro … s-ar putea asta sa fie explicatia paradoxului.
By p, februarie 24, 2010 @ 4:04 pm

E o concluzie buna fondata pe un calcul gresit.
By borat, februarie 24, 2010 @ 4:07 pm

mi-am adus aminte, e o mica schema, se foloseste si la derivative. cand raportul a/b este aproape de 1, atunci ln(a/b) este numaric aproape de (a-b)/b. daca relatiel MV = PQ ii aplici logaritm, devine adunare si de acolo si relatia cu pricina. dar e doar o aproximatie
By borat, februarie 24, 2010 @ 4:13 pm

daca vreti sa lamurim si continuously compounded growth rates, se rezolva cu placere incet incet si ajungem si la black scholes.
By Tudor Cristea, februarie 24, 2010 @ 4:43 pm

A*B = X*Y
lnA + lnB = lnX + lnY
dA/A+dB/B = dX/X + dY/Y
i.e. (daca d(…) ~ delta(…))
%A+%B = %X + %Y
Care da rata de variatie.
By Dan Selaru, februarie 24, 2010 @ 4:53 pm

Aha
By Alex Nicolin, februarie 24, 2010 @ 5:04 pm

O singura intrebare am si eu – a masurat vreodata cineva cat de precise sunt aceste modelari matematice (simpliste) atunci cand au fost aplicate datelor economice reale (nemasluite)?

Poate fi “viteza de circulatie a banilor” o masura valida a cererii de bani, sau mai degraba a variatiei adesteia in timp?
By p, februarie 24, 2010 @ 5:07 pm

Sau altfel:
la momentul t0:
MxV=PxQ
la momentul t1:
M(1+m)x V(1+v)=P(1+p)xQ(1+q)
m,v,p,q-ratele corespunzatoare fiecarui parametru, cu semn algebric

=> (1+m)x(1+v)=(1+p)x(1+q)
=> 1+m+v+mv=1+p+q+pq

Pentru variatii cvasi-nule ale ratelor=> mv si pg se aproximeaza cu 0.
=> m+v=p+q

Relatia aproximeaza variatii cvasinule (nu si cvasi-instantanee).
Cu cat variatiile ratelor sunt mai mari, cu atat mai mare este eroarea.
By analitix, februarie 24, 2010 @ 5:17 pm

viteza de rotatie a banilor luand in calcul variatia M1 este putin irelevanta la nivel macroeconomic
zic eu…
By Tudor Cristea, februarie 24, 2010 @ 5:18 pm

Alex,

Nu sint; exista efecte de ordine superioare care nu sint luate in considerare. Asa se explica, e.g., intirzierile care apar de cind se aplica stimulentul pina cind vezi crescind apetitul de consum, etc.
Legea produsului este ca isi legea de stare a gazelor PV = nRT, cu R constanta universala a gazelor. Asa ceva poate fi tratat ca valid in conditii destul de tari, i.e. variatii cvasi-statice (doua medii statistice intorc acelasi rezultat, la limita).
In cel mai bun caz asa ceva poate fi considerat ca valid in cazul in care produsele reprezinta deja medii temporale.
By Bogdan Glavan, februarie 24, 2010 @ 5:19 pm

@Mircea:
Tocmai pentru o imagine cat mai buna am luat in calcul deflatorul PIB, nu IPC. Ca ceva tot ramane pe afara, asta e, vina statisticii!
In alta ordine de idei, M1 mi se pare cel mai relevant indicator. Depozitele la termen nu sunt bani, prin urmare M2 nu exprima masa monetara.
By vala, februarie 24, 2010 @ 5:19 pm

@ Bogdan

multumesc

sunt tentat sa-ti adresez mai multe intrebari dar ma limitez la una deocamdata: de ce ai folosit in formula M1 .. si nu toata masa monetara ? … rezultatul ar putea fi cu totul altul …

opinia mea este ca viteza de circulatie a banilor a scazut … ba mai mult a scazut suficient de mult ca sa fie principala cauza a deflatiei, in niciuncaz scaderea M1 …
By vala, februarie 24, 2010 @ 5:26 pm

@ Bogdan

abea acum am vazut comentariul lui Mircea si raspunsul tau … imi mentin opinia ca folosirea lui M1 nu este relevanta … si ca evident ca si M2 e masa monetara …

o sa aprob maine un plafon de scontare de 4 mil ron … si care va influenta atat viteza de circulatie a banilor cat si masa monetara ( evident ca intr-o proportie nesemnificativa dar vorbim de un principiu )…
By Bogdan Glavan, februarie 24, 2010 @ 5:26 pm

Vala, tocmai am raspuns, ce e aia “toata masa monetara”? Masa monetara este cantitatea mijloacelor de schimb, adica de bani.
“Agregatele” astea statistice nu fac decat sa induca in eroare lumea, vorbind despre masa monetara in sens larg, masa monetara in sens restrans, bla, bla. Nu are sens sa facem filozofie, de si daca vrei, facem – si Hayek vorbea de “moneyness”, nu neaparat de “money”, dar in fond ideea e simpla: bani sunt lichiditatea perfecta, adica numerarul si conturile curente (f. apropiate de numerar).

Daca nu avem perspectiva asta, atunci si arieratele sunt “bani”, asa cum am zis in text, dar gandind in felul asta nu facem decat sa eludam problema si sa ne invartim in jurul cozii.
By Bogdan Glavan, februarie 24, 2010 @ 5:28 pm

Colac peste pupaza, din cate imi amintesc, mainstream-ul nici macar nu vorbeste despre viteza banilor la general, ci despre viteza agregatelor monetare. Adica una e viteza lui M1, alta e viteza lui M2…
In felul asta masuram viteze diferite, adica nu facem decat sa intram in ceata.
By czc, februarie 24, 2010 @ 6:19 pm

Ar trebui luate in calcul si:

1/ Evolutia preturilor la imobiliare, care nu cred ca este inclusa in inflatie,

2/ Deficitul comercial, care a facut in anii trecuti ca volumul de bunuri de pe piata sa creasca mult mai rapid decat PIB-ul.
By Extra3OO, februarie 24, 2010 @ 8:03 pm

Cred ca e putin mai complicat de atat.

Lichiditatea perfecta este doar asa, la modul ideal (fara frecare – ca’n fizica). In viata reala cred ca Isarescu sta cu o “galeata de apa” si tot toarna unde e nevoie / cand e nevoie.

In unele zone “vascozitatea” e mai mica, in altele e mai mare, unii s-au trezit cu bucatica lor de economie “inghetata” (vezi cererea pe imobiliare => prima casa), inghet ce s-a extins imediat si in altele (turism, electrocasnice carrefour -80%), implicit bancile au trantit usa unor afaceri ce “pareau” ok.

Colac peste pupaza Isarescu s-a trezit si cu 2 3 speculatori de afara (oct-nov 2008) ce vroiau sa curete ce mai misca prin conturi – insa de bine de rau a reusit sa-i tina in frau.

Insa, viteza de circulatie a banilor s-a modificat dramatic, s-a blocat in unele parti si paradoxal s-a deblocat in altele (de nevoie/disperare – vezi energie verde). Oricat ar incerca guvernul sa “reporneasca” niste domenii eu cred ca e complet inutil – pana nu vedem niste falimente serioase degeaba.

Cantitatea de apa (bani – M1+M2+M3+M4) oricum nu mai conteaza deoarece cursul este semiflotant, nu e liber. In plus fiecare banca isi alege singura ce sa crediteze si cand. Banii trimisi/veniti de afara iarasi nu sunt o constanta ba mai mult, nu pot fi estimati aproape deloc – extrem de mult e la negru. Adaugati si faptul ca prin martie 2009 unii de afara erau extrem de disperati, si primul lucru facut a fost sa suga tot ce era pe piata aici, pentru a sustine bancile mama. Motiv pentru care Isarescu dadea indicatii unora “sa nu se impuste in picior”.

E simplist sa privim masa monetara din RO ca un sistem inchis ce respecta doar cateva ecuatii, in realitate cred ca e mult mai complicat de atat. Cheia cred ca se afla in a face diferenta intre domeniile care misca si cele care nu mai misca, si DE CE.

Exact astea sunt acum dilemele principale in orice birou de analiza risc, indiferent ca vorbim de BNR, BCR sau Unicredit. Din punctul meu de vedere toti sunt pe camp, oricum. Merg si ei cu valul, n-au directie, n-au strategie si nici viziune, nu prea stiu nimic mai exact.

Singura lor problema e sa acopere cat mai repede orice mizerie, orice intarziere de plati salarii sau gauri bugetare. Iar pe termen lung sa scape ei cumva, printr-un miracol.

Well, ghinion.
By ionut, februarie 24, 2010 @ 8:22 pm

Mda, datele statistice sunt eronate, de aici si rezultatul, oarecum curios (vivat isarescu isarescu cu tot cu cursu’ lui sustinut. Da, lumea a trecut demult si de facto la euro).
Sunt dea aceeasi parere cu extra, discutia asta e oarecum inutila, situatia e maro!!!
By ionut, februarie 24, 2010 @ 8:40 pm

Uite stire care confirma ce spuneam, ca situatia e din ce in ce mai maro:

zf.ro/zf-24/bernan…u-mult-timp-5616052/

Eu am o intrebare: pe bernanke il consiliaza cineva sa para idiot, sau asa e el?
Ma doare capu’!
By Ovidiu, februarie 24, 2010 @ 10:14 pm

Fost presedinte de banca:

“Încercările de a demonstra că aceasta ar omorî iniţiativa de a munci, de a înăbuşi libertatea indivizilor, de a discrimina o minoritate de către majoritate şi altele asemenea sunt, dacă nu pur şi simplu minciuni, manevre necinstite promovate în primul rând de cei care controlează resursele financiare mondiale şi naţionale, dar şi de cei care obţin venituri fără o legătură temeinică cu eforturile, capacităţile lor reale şi efective şi cu răspunderea lor în faţa societăţii. ”

Aticol disponibil la bursa.ro/on-line/s…8;articol=76381.html
By Paun Cristian, februarie 24, 2010 @ 10:25 pm

Calculul nu stă în picioare având în vedere faptul că ai folosit inflaţia aşa cum este ea definită şi calculată de banca centrală. Probabil că dacă ai fi luat în calcul şi scăderea preţului tuturor acţiunilor din bursă (deflaţie totală în acest caz) deja calculul ar fi fost dat peste cap.
By sorin_f, februarie 25, 2010 @ 8:36 am

@Ovidiu
Ce sustine fostul presedinte de banca? Ca nu ma pot decide …

Din articol
“impozitarea progresiva este singura alternativa viabila de construire a sistemelor fis-cale nationale, deoarece numai ea, evident nu singura, se poate opune unui dezmat mondial al celor care au “la degetul mic” resursele si …”

Inteleg
- fie ca indivizii ce actioneaza la nivel national se simt mai putin “norocosi” decat acei “indivizi ce actioneaza la nivel planetar” si ceva taxe nationale in plus nu ar strica

- fie, toti indivizii astia “care controleaza resursele financiare mondiale si nationale” (asa niste “oameni-dumnezei”) ar fi de acord ca peste tot in lume sa se introduca taxare progresiva cu dedicatie pentru ei – doar asa pentru a corecta “inechitatile în privinta vietii în lume”

Asta ca sa nu intram in detalii cu ce inseamna “raspunderea lor în fata societatii”, “câstiguri nefiresti de mari” si altele.

PS Scuze pentru off-topic
By Mihai Marcu, februarie 25, 2010 @ 9:07 am

as fi zis mai degraba ca pib-ul poate aproxima p x q.

imo, deflatorul pib a fost negativ in 2009 (adica indicele general al preturilor) in timp ce inflatia a fost pozitiva, dar nu e reprezentativa pentru pib, continand doar bunurile de consum; scaderea preturilor activelor se reflecta in pib dar nu si in inflatie.
By Bogdan Glavan, februarie 25, 2010 @ 9:17 am

@Mihai Marcu:
De ce spui ca deflatorul a fost negativ in 2008?
Conform BNR, nici IPP nu a fost negativ, eu am facut by and large o medie si am pus cifra 4.

@CZC:
deficitul comercial e luat in calculul PIB

@Cristian Paun:
De acord, cotatiile bursiere nu intra in calcul, dar cat reprezinta bursa?!

Ca o parere finala, cred ca economia subterana si euroizarea sunt de vina. Asa ne putem face o imagine mai clara si despre dimensiunea lor!
By Extra3OO, februarie 25, 2010 @ 9:30 am

“economia subterana..”

Extrem de mult!! Si nu neaparat evaziunea fiscala din pib-ub nostru cat faptul ca Romania este un “cap de pod”, “o punte in relatiile cu Rusia” (vezi Bush 2001 cand a fost facuta trecerea).

Pe vremuri erau cativa, Carlos, Viktor Bout samd, acum sunt de cateva mii de ori mai multi (sumele au crescut pe masura). Cum va explicati traficul de femei/copii, droguri, arme, medicamente!!, pana si hainele “de firma” sau parfumuri sunt aproape in totalitate in mana lor. Sumele sunt uriase, desi nu par la prima vedere.

Dupa mine acesta e motivul principal pentru care lovitura din 2008 nu s-a simtit atat de puternic la noi (desi nu aveam nici guvern si nici un strop de finantare).
By czc, februarie 25, 2010 @ 10:12 am

@Bogdan Glavan: deficitul comercial nu este luat decat aparent in calcul in evaluarea PIB. Formula de calcul a PIB este: CF (consum final) + FBC (formarea bruta de capital) + E (exporturi) – I (importuri).
Este drept ca E-I = deficit comercial, dar:
CF provine din productia interna si din importuri, ca si FCB, deci in final PIB = CF din productia interna + FCB din intern + E, ceea ce mi se pare ca are sens.
Poate gresesc, dar cam asta am inteles eu.
By Lucian Davidescu, februarie 25, 2010 @ 12:59 pm

PIB nominal in 2009 a crescut cu vreo 3 mld, la 505. Deci deflatorul a supracompensat scaderea PIB, deci probabil e undeva la 8%.

Calculul vitezei se poate face separat pe M1 respectiv M3. In cazul lui 2009, ele au evident sensuri contrare.
By Alex Nicolin, februarie 26, 2010 @ 4:42 pm

evz.ro/articole/de…utorul-lui-Dumnezeu/
By Alex Nicolin, februarie 26, 2010 @ 4:43 pm

Isarescu are pile la Cel-de-Sus: evz.ro/articole/de…utorul-lui-Dumnezeu/