Logica economica

Nu ştiaţi? Terorismul şi cutremurele fac bine la PIB

Experţii J.P. Morgan au anunţat ieri că economia chiliană îşi poate accelera creşterea anul acesta, după cutremurul devastator de săptămâna trecută. „Produsul Intern Brut poate creşte cu 5,5% în 2010, mai mult decât cifra de 5% precizată în prognoza anterioară, din cauza efortului de reconstrucţie după cutremurul din 27 feburarie.” Vă vine să credeţi? Cutremurele au şi partea lor pozitivă pentru societate, de care nu ştiam.

Dacă nu credeţi, poate vă convinge Paul Krugman, care a spus după atacurile teroriste de la 11 septembrie că prăbuşirea turnurilor gemene poate da un imbold economiei americane. Spunea Krugman: „principalul factor din spatele recesiunii economice a fost reducerea investiţiilor. Acum, brusc, avem nevoie de noi clădiri de birouri… reconstrucţia va impulsiona măcar puţin cheltuielile mediului privat.”

Dacă tot nu credeţi, înseamnă că sunteţi pe calea cea bună! Datorită aserţiunii de mai sus Krugman a ajuns de râsul lumii – gafa sa este listată în Wikipedia. Iar analiştii de la J.P. Morgan nu sunt decât palizi imitatori ai marelui economist american.

Eroarea comisă de cei citaţi mai sus a fost identificată şi demolată magistral în secolul al XIX-lea de către economistul francez F. Bastiat în “Sofisme economice”. Celor doritori de o lectură în limba română le recomand Economia într-o lecţie a lui H. Hazlitt, care oferă o reeditare modernă a explicaţiei lui Bastiat. Pe scurt, teza keynesiană din titlul acestui articol poate fi criticată prin reducere la absurd. Să presupunem că este adevărată. Să presupunem că prăbuşirea unui avion peste o clădire, respectiv un cutremur serios sunt evenimente benefice pentru economie. Atunci, înseamnă că prăbuşirea a două avioane, respectiv două cutremure sunt şi mai bune. De ce nu, distrugerea tuturor blocurilor prin bombardament aerian sau cutremure este cu atât mai binevenită! Vă daţi seama ce efort de reconstrucţie ar fi necesar dacă toate cursele aeriene din SUA s-ar prăbuşi peste oraşele americane? Sau dacă Chile ar mai suporta încă 10 cutremure de anvergura celui recent, în diferite oraşe din ţară? Ar fi minunat. Investiţiile nu ar fi doar gâdilate, ci stimulate serios, iar PIB-ul ar creşte până la cer.

Evident, este un sofism. Nici terorismul nici cutremurele nu sunt bune pentru economie. Sunt dăunătoare, pentru că distrug baza de capital a societăţii, resurse pe care indivizii le-au acumulat în timp şi care susţin nivelul de viaţă actual. La limită, distrugerea întregului stoc de capital ar duce înapoi omenirea în era primitivă. PIB? Care PIB?

Despre economişti | Bogdan Glăvan | martie 3, 2010 4:16 pm

22 comentarii

By Extra3OO, martie 3, 2010 @ 4:48 pm

Pai ar mai avea dupa aceea guvernantii motive sa tipareasca bani aiurea, sa infiinteze comisii (*MIA) si sa acorde tot felul de licitatii dedicate? Nu prea..

Normal ca e nasol.
By aaa, martie 3, 2010 @ 4:51 pm

daaa, e grea economia asta…
acelasi exemplu il mai dadea cineva: daca spargi un geam creezi de munca deci… sa spargem geamuri. he he he
By Andrei, martie 3, 2010 @ 5:09 pm

E la fel si in cazul celor care sustin ca ar fi nevoie de un razboi ( mondial eventual ) pentru a putea iesi din criza. Ar fi foarte simplu: impartim statul X in doua parti si pornim un razboi civil. Sa vezi atunci crestere economica!!!
By ionut, martie 3, 2010 @ 5:53 pm

“GDP growth” e praf in ochi, perdea de fum (merge de minune la keyneseisti gen MIA)
Pe de alta parte, smecheri baietii de la JP Morgan, cine credeti voi ca va reconstrui cu “dedicatie” chile, a?
By Stefan A., martie 3, 2010 @ 8:30 pm

1- se creaza locuri de munca
2- se construieste infrastructura , locuinte , la cele mai noi norme anticutremur.
3- automat creste si cererea de bunuri de consum.
4- clasa politica poate devenii “simpatica”.
5 – ramine problema : de unde banii necesari?
Daca nu ai posibilitatea sa tiparesti valuta , “salvarea” se cheama FMI. Adica noi datorii ! Solutie minunata !
In loc de 20 de miliarde de $ din ograda FMI , guvernul trebuia sa ceara guvernului USA(ca avem parteneriat “strategic”) sa detoneze o arma H in Romania . (costa mult mai putin )
Efectele erau benefice , ceva mai putini pensionati si “pomanagii”, anularea tuturor limitelor UE pentru deficit, noi locuri de munca , etc .
Daca aceiasi “solutie” (de putere mult mai redusa) ar exploda sub Casa Poporului cind parlamentul , senatul si guvernul sint in sedinta plenara , am intra in istorie ca prima natiune fericita in urma unui atac nuclear !
By Paun Cristian, martie 3, 2010 @ 9:49 pm

În toată porcăria asta krugmaniană de creştere economică prin investiţii publice se uită următorul lucru: dacă investiţiile publice presupun importuri masive (să zicem tehnologia pentru construcţia sau refacerea infrastructurii, materiile prime etc.) creşterea PIB dispare: PIB = C + I + G + X – M

Din câte se poate vedea dacă creşte G dar creşte şi M (de multe ori mai mult decât G în momentul iniţial pentru că investiţia în echipamente, materii prime se va recupera pe parcurs) unde avem creştere de PIB?
By MIA, martie 4, 2010 @ 12:14 am

Creşterea PIB nu dispare – dar e mai mică ( afectată de inclinatia catre import ).
By borat, martie 4, 2010 @ 6:33 am

poate chiar creste pib-ul. ajungem tot la “limitele contabilitatii”. sunt sigur ca s-au spart multe geamuri la cutremur, dar alea intra la ceva gen “pierderi exceptionale” si nu sunt puse la socoteala in statisticile “importante”.
By Cristi B., martie 4, 2010 @ 7:08 am

Nu sint de acord cu aceasta logica. Daca beau un pahar de vin, e bine (asa zice si doctorul). Daca beau multe pahare, nu mai e bine. Deci, conform logicii tale, nici sa beau un pahar de vin nu e bine.
By borat, martie 4, 2010 @ 7:24 am

@ cristi b
you have a point. in limbaj matematic, argumentul lui bogdan se bazeaza faptul neargumentat ca relatia dintre volumul distrugerilor si efectele economice este monotona. si eu cred ca este. in cazul parabolei cu geamul spart, daca se sparg doua geamuri in loc de unul, geamgiul are si mai mult de lucru, castiga mai multi bani de pe urma lui brutarul etc. nu toate functiile sunt monotone, cum e exemplul tau cu vinul, dar nu cred ca e relevant aici.
By MIA, martie 4, 2010 @ 8:03 am

Nu cred că e monotonă funcţia decât de anumite intervale.
În fine … chiar şi geamurile merită sparte uneori dacă sunt înlocuite cu termopane . Sau dacă o creştere bruscă a cererii conduce la aplicarea de către fabricanţi a unor noi metode de producţie, mai eficiente, care – după momentul în care se înlocuiesc cele sparte – să permită în continuare o utilizare mai bună a resurselor, ceea ce în condiţiile absenţei unui astfel de “şoc” nu ar fi avut probabil loc.

Problema e că nu se poate şti la momentul spargerii geamurilor dacă o astfel de inovaţie va avea loc sau nu …
By borat, martie 4, 2010 @ 8:38 am

MIA, unde si la ce etaj stai, ca vreau sa te rezolv cu geamurile cand vin in romania
By Bogdan Glavan, martie 4, 2010 @ 8:53 am

@Cristi B:
Nu logica mea este eronata, ci comparatia ta este nepotrivita! Daca nu e bine sa spargem toate blocurile odata, macar cate unul pe saptamana, ce zici?!

Eroare consta in faptul ca in comparatia ta, consumul unui pahar de vin pe zi face bine la sanatate, in vreme ce nici macar distrugerea UNUI bloc nu face bine economiei! Distrugerea capitalului inseamna exact asta: distrugerea capitalului: ca e picatura cu picatura sau tot odata nu prea mai are importanta.
By MIA, martie 4, 2010 @ 9:26 am

Sunt schimbate relativ recent cind m-am mutat plus ca in Romania a fost asa … un fel de mini-boom in domeniul asta al termopanelor pina anul trecut, astfel ca nu ne incadram in nici unul din cazuri.
By Lucian Davidescu, martie 4, 2010 @ 12:00 pm

Exemplul cu paharul cu vin este rezonabil, schimband ce e de schimbat.
Daca distrugerea poate fi recuperata doar din resursele aflate “in amortire”, efectul poztiv in dinamica PIB exista.
Corect, nu si in standardul de viata: E doar o realocare: este asigurata supravietuirea unui sector, poate cu pretul disparitiei altuia.
Daca distrugerea e atat de mare incat sa necesite resurse nou-noute pentru reconstructie, efectul in PIB e negativ.
Sigur ca nimeni nu poate stabili dinainte unde e pragul dintre cele doua situatii. Eu unul, nici nu-mi propun
By borat, martie 4, 2010 @ 12:11 pm

lucian, scoate de la banca cate o mie de dolari lunar si da-le foc, ca sa mai trzesti resursele aflate in amortire o sa devii mult mai productiv.
By Bogdan Glavan, martie 4, 2010 @ 4:00 pm

@Lucian:
“Amortirea” e din interes! Nu e intamplatoare. Nu exista iddle resources. Exista doar resurse care sunt conservate pentru ca nicio ALTA utilizare nu este mai eficienta.

Somerii care nu isi cauta loc de munca sunt iddle? Da’ de unde! Mai prin rural, unde somajul e mai ridicat, nu vine nimeni sa coseasca si sa ridice fanul GRATIS! De ce? Simplu, fiindca nu renteaza, omul se multumeste cu ajutorul de somaj. Deci e iddle sau nu?
By Bogdan Glavan, martie 4, 2010 @ 4:01 pm

@Borat:
Ultimele comentarii te fac cam… reactionar asa, nu stiu ce sa zic!
By borat, martie 4, 2010 @ 5:10 pm

vai, e doar o impresie…
By Lucian Davidescu, martie 4, 2010 @ 5:39 pm

@borat
Pai pentru mine clar e o paguba, n-a zis nimeni altceva.
Dar pentru economie s-ar putea sa fie bine: m-apuc de spalat vase ca sa-i pun la loc. Cat pot.

@Bogdan
Nu e idle, pana cand incidentul creeaza o nevoie noua. Atunci devine idle, dupa care se pune pe treaba. Contabil, asta poa sa insemne crestere PIB.
De oportunitate, sigur ca e mai bine sa consumi resurse pentru capital nou decat ca sa-l pui la loc pe ala vechi.
By machiavellian, martie 5, 2010 @ 9:23 am

O parabola simpla si clara si multi nu vor s-o inteleaga… Si interventionistii de buzunar zic ca altii sunt dogmatici. Haios!