Duce reducerea cheltuielilor publice la recesiune? Lecţia oferită de sfârşitul WW II
Toată lumea este preocupată de disponibilizarea bugetarilor, disponibilizare ca va rămâne mai mult la stadiul de discuţie, cred, pentru motive pe care nu le enumăr acum. Altceva vreau să discut azi. Anume convingerea unora că disponibilizarea a 100 000 de oameni va duce la creşterea şomajului, la reducerea cererii agregate şi la agravarea recesiunii (în consecinţă, chiar a situaţiei bugetare). Aceasta este poziţia tipic keynesiană.
S-ar putea să mai continue recesiunea în România, nu neg. La modul cum abordează guvernul problema restrângerii cheltuielilor publice (anapoda, aşa cum am explicat mai devreme) nu m-ar mira. Un lucru trebuie să fie însă clar: reducerea cheltuielilor publice nu duce în sine la recesiune, nu bagă economia în criză. Dacă România va rămâne în criză va fi în ciuda, nu din cauza reducerii cheltuielilor publice.
Astăzi nu vreau să ofer o explicaţie teoretică. Întâmplător, am recitit un articol extraordinar scris de doi buni istorici şi economişti, despre evoluţia economiei americane după încheierea celui de-al doilea război mondial. Merită rezumat – cuvintele autorilor italicizate:
Până la sfârşitul lui 1946 procesul de reconversie se terminase. Aproape 7 milioane de persoane au părăsit forţele armate, iar cheltuielile guvernamentale au scăzut cu 90%… Bugetul federal a trecut de la un deficit de 20% din PNB la un surplus (de 5%). Politica monetară a devenit mai restrictivă (ritmul de creştere al masei monetare s-a redus la jumătate faţă de cel înregistrat în perioada războiului)
Dacă ţara a trecut de la o politică fiscală expansionistă radicală la una contracţionistă în mai puţin de un an şi dacă a încetinit substanţial expansiunea monetară, a cunoscut ea oare ceea ce paradigma keynesiană sugera că se va întâmpla şi ceea ce practic toţi economiştii au prezis? Nu. Rata şomajului a ajuns la 4%… peste cea de 2% înregistrată în 1945… dar sub media anilor prosperi 1920 sau chiar 1950.
Penibilul absolut al explicaţiilor keynesiene a fost atins atunci când keynesienii şi-au schimbat discursul, văzând că recesiunea mult aşteptată nu mai vine.
Business Week prezisese că rata şomajului va atinge 14%, iar la sfârşitul lui 1945 economiştii încă se aşteptau să atingă 10% în primăvara lui 1946.
La un an de la sfârşitul războiului s-a văzut clar că predicţiile pesimiste au fost infirmate total. În consecinţă, economiştii s-au grăbit să vină cu o nouă interpretare a evenimentelor care să fie consistentă cu teologia keynesiană. Prosperitatea de după război a fost atribuită creşterii cererii (cui altcuiva?!)… Robert Gordon, unul dintre cei mai importanţi specialişti în problema ciclurilor economice a scris:
„Chiar şi cu declinul cheltuielilor guvernamentale, cererea agregată a rămas suficientă pentru a menţine angajarea deplină a forţei de muncă”.
Iar Alvin Hansen (mare caracter keynesian, care în 1943 scria că după ce războiul se va încheia guvernul nu poate să lase, aşa, economia de capul ei; nu poate să disponibilizeze armata, să oprească brusc fabricile de muniţie şi construcţia de nave) a spus:
„Naţiunea a ieşit din război plină de active monetare şi de economii, dar disperată după bunuri de folosinţă îndelungată, locuinţe şi echipament industrial. Aceasta a constituit fundaţia pentru vasta prosperitate de după război.”
Deci, cum o dai cum o învârţi, tot cererea agregată e responsabilă! Dar să revenim. Exemplul istoric discutat arată cum o contracţie bugetară fabuloasă, de 25% din PIB într-un an de zile, nu a dus la contracţie similară a economiei. Ceea ce keynesienii nu puteau să creadă – la fel cum în anii 1970 nu au putut să creadă stagflaţia, dar asta e, life is a beach sometimes).
Recesiunea nu e cauzată de reducerea sectorului public, ci de mărimea şi influenţa nefastă a acestuia! Problema în România este că nu vom avea reducerea sectorului public, dereglementare, liberalizare, aşa cum s-a întâmplat în 1945 în SUA (după cum explicam în articolul precedent, să nu confundăm reducerea statului cu disponibilizarea bugetarilor). Ce vom avea în România, dacă intenţiile guvernamentale mult-trâmbiţate vor fi puse în practică, va fi păstrarea poverii statului şi creşterea şomajului.
Despre economişti, Istorie economica, Nevoia de reforme | Bogdan Glăvan | 
aprilie 20, 2010 7:52 pm
38 comentarii
Other Links to this Post
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URI
Subscribe
By mobutu, aprilie 20, 2010 @ 8:46 pm
life’s a bitch
By Constantin Gheorghe, aprilie 20, 2010 @ 8:53 pm
Iar simplifici, pentru a-ţi promova obsesiile. Crezi că ăia sunt tâmpiţi, numai tu eşti deştept? Poate au dreptate. Poate că americanii au revenit la consumul de bunuri şi servicii “civile”. Poate celor demobilizaţi li s-au plătit nişte prime, poate s-au plătit dobânzile la împrumuturile de război. Poate exista o cerere de bunuri şi servicii pentru reconstrucţia Europei. Şi de unde ştii tu că primul lucru pe care l-au făcut americanii în 1945(apropo, japonezii au capitulat la sfârşitul lui august)a fost dereglementarea? Sistemul de reglementare introdus de New Deal a început să fie demontat de Reagan, cam la 35 de ani de momentul pe care îl crezi tu. În 1945 preşedinte era Truman, un democrat, urmaş al lui Roosevelt.
Prietene, nu te face de râs, doar pentru a dovedi că ai dreptate. N-ai. Oricum nu întotdeauna. Explicaţiile simple sunt de cele mai multe ori proaste, în cel mai bun caz rizibile.
By ionut, aprilie 20, 2010 @ 9:28 pm
Gheorghe
“Explicaţiile simple sunt de cele mai multe ori proaste, în cel mai bun caz rizibile.”
???
Tu esti exemplu perfect de masa de manevra, care va esua trist cu o pensie de cateva sute de lei. Pai la banii astia tu n-ai (si nici n-ai avut vreodata) nici o sansa sa devii liberal, adica in cazul tau (si al lui MIA dealtfel) socialismul e perfect explicabil…
By tudor, aprilie 20, 2010 @ 10:53 pm
E cu siguranta ultima oara cand imi mai arunc ochii peste comentarii. Mi se pare ingrozitor de trist ca oamenii se pot adresa unii altora in felul in care o faceti voi, mai ales intr-o disputa de idei fara nicio conotatie personala.
“Iar simplifici, pentru a-ţi promova obsesiile. Crezi că ăia sunt tâmpiţi, numai tu eşti deştept?”
“Tu esti exemplu perfect de masa de manevra, care va esua trist cu o pensie de cateva sute de lei. Pai la banii astia tu n-ai (si nici n-ai avut vreodata) nici o sansa sa devii liberal”
Cred ca ar trebui sa va simtiti jenati.
By Daniel, aprilie 20, 2010 @ 10:55 pm
Mai Costica Gheorghita, hai lasa prostiile si mai bine zi-ne ce frumos era in tineretile tale socialiste.
Nu te mai supara atata pe tinerii astia impertinenti care nu inteleg frumusetea luptei de clasa.
By Logosfera, aprilie 20, 2010 @ 11:36 pm
E ca si cum cineva arunca in aer o moneda si striga “Ban eu castig, pajura tu pierzi”. De ce “ideile” keynesiene au, in acest caz, titlul de “teorie”? Teoria trebuie ca, macar la nivel teoretic, sa poate fi infirmata.
@Constantin Gheorge
Atunci cand cineva care a spus “Piata nu produce nimic” intreaba pe autorul blogului “Crezi ca tu esti destept si aia sunt tampiti?” ma bufneste rasul. Inainte sa facem apel la autoritate sau la majoritate sa ne aducem aminte de zilele imemoriale cand dizidenti anti-comunistii erau cei putini.
Cat despre “Explicaţiile simple sunt de cele mai multe ori proaste, în cel mai bun caz rizibile.”, ei bine, briciul lui Occam ti-a cam adus tot ce-ti bucura trupul si spiritul: internet, medicamente, mancare, automobile, discovery channel sau otv. Daca n-ar fi tragic ca nu stii nici macar atat, ar fi chiar rizibil.
By ionut, aprilie 20, 2010 @ 11:38 pm
@tudor
Lui gheorghe e absolutamente necesar sa-i vorbesti pe limba lui, si nu te iluziona, ma abtin cat pot in cazul respectivului. In plus n-am inteles de ce e “oribil” comentariul meu, cineva care crede numai in explicatii deosebit de complicate, crede ca numai alea sunt bune chiar e “masa perfecta de manevra”.
Cat despre pensie personajul e fost consilier al lui ion iliescu, deci esecul ii apartine in intregime si, precum spuneam, e perfect justificat in cazul lui.
In al 3-lea rand e pacat si contraproductiv sa fii “ingrozitor de trist”
By Lucian Davidescu, aprilie 21, 2010 @ 2:05 am
@Conştiinţa unui idiot de stânga
Se vede treaba că părinţii tăi din tâmpit şi idiot nu te-au scos, de mic. Ţi-au rămas adânc înfipte în vocabular.
Oameni de toată isprava, îi înţeleg
By rares, aprilie 21, 2010 @ 2:17 am
un articol amuzant despre potentialele beneficii economice aduse de eruptia vulcanica
pbs.org/nbr/blog/2…the_sooty_windo.html
By claude, aprilie 21, 2010 @ 3:54 am
@Lucian Davidescu: Intre a va lauda pentru articolele scrise pe money.ro si a va injura pentru vorbele adresate lui Constantin Gheorghe (cu ale carui comentarii nu sint de acord) aleg sa va dispretuiesc interventia la aceasta ultima postare a domnului Glavan.
By Logosfera, aprilie 21, 2010 @ 6:07 am
@claude
Atat timp cat idiotii nu sunt aratati pe strada cu degetul nu vor intelege cat de ridicoli sunt. Afirmatia pe care a facut-o socialistul de serviciu CG “Piata nu produce nimic” ar fi trebuit sa fi fie suficienta incat sa plece cu coada intre picioare intr-o pestera sa mediteze timp de 1 an de zile. Din pacate, a devenit din ce in ce mai vocal, una din perlele recente fiind “m-am saturat sa vorbesc cu tampiti”.
A spune lucrurilor pe nume n-ar trebui sa starneasca dispretul nimanui mai ales ca tara asta a fost adusa unde este de tot felul de liberali de stanga ipocriti care-i acuza pe unii ca se cred mai destepti decat altii in timp ce sustin necesitatea interventiei statului, care se bazeaza pe convingerea ca unii (birocratia statului) sunt mai desteapti decat restul (agentii economici).
By sorin_f, aprilie 21, 2010 @ 6:30 am
“convingerea ca unii (birocratia statului) sunt mai desteapti decat restul (agentii economici)”
Eu o vad ceva de genul ca prefera sa plateasca pe cineva care arbitrar si obligatoriu decide pentru ei (inclusiv ca trebuie sa plateasca in continuare).
By Bogdan Glavan, aprilie 21, 2010 @ 9:28 am
@Mobutu:
Asta poti sa spui tu, eu am reformulat putin (life is a beach) ca altfel ajung in ton cu Constantin Gheorghe!
@Constantin Gheorghe:
Eu nu am cum sa ma fac de ras fiindca mai citesc cate ceva. De ras se fac cei care vorbesc fara sa se auda. Tu aduci in discutie niste motive pentru cresterea economica de dupa razboi. Le mai sustine cineva sau asa, ca non-economist, te-ai gandit ca merita debitate?
Dar poate ca ai dreptate. Poate ca ai mereu dreptate. Dar nu e frumos, sublim, magnific, ca economistii keynesieni din epoca nu au avut geniul tau? Asta am si vrut sa pun in evidenta, faptul ca ex post se pot inventa o multime de motive pentru revenirea economica (adevarate?), dar ex ante nimeni nu credea in ele. Asta spune tot despre perspicacitatea economistilor keynesieni.
By Razvan, aprilie 21, 2010 @ 9:46 am
Pentru ca iar v-ati lansat la discutii interminabile bazate pe doctrine utopice (atat libertarienii cat si socialistii uita ca nici una dintre doctrinele lor nu are posibilitatea sa existe deoarece ambele au probleme fundamentale mari), va las sa vedeti un filmulet foarte fun si un pic partinitor!
thedailyshow.com/w…-syndrome-pt–1
Exista si partea a doua, la fel de fun!
Spun ca e partinitor pentru ca prezinta lucrurile ca sa fie vandabile, nu ca sa fie adevarate… ca si don’ Glavan de altfel:)):)):))
By Razvan, aprilie 21, 2010 @ 9:52 am
si ca sa nu va suparati pe mine… si partea a doua a filmuletului… la fel de interesanta!
thedailyshow.com/w…-syndrome-pt–2
By claude, aprilie 21, 2010 @ 9:57 am
@logosfera: hai sa ne uitam impreuna la afirmatia domnului Glavan:”Anume convingerea unora că disponibilizarea a 100 000 de oameni va duce la creşterea şomajului…”. Nu trebuie sa fii economist sa vezi ca ceva e putred acolo. Bineinteles ca intr-o prima faza disponibilizarea a 100.000 de oameni duce automat la cresterea somajului. Ca pe termen lung poate avea efecte benefice e alta poveste. Nu crezi ca formularea e cel putin nefericita? Inclin sa cred ca formulari de genul asta incita la reactii mai ‘neprincipiale’… Imagineaza-ti ca cineva se opreste din citit dupa fraza aia.
By p, aprilie 21, 2010 @ 10:23 am
@ Constantin Gheorghe
Papasha, e adevarat ce spune ionut ca ai fost consilierul lui Ion Ilici Iliescu?
By MIA, aprilie 21, 2010 @ 11:09 am
>Spun ca e partinitor pentru ca prezinta lucrurile ca sa fie vandabile, nu ca sa fie adevarate… ca si don’ Glavan de altfel{…}
Misto si adecvata formulare !
By ionut, aprilie 21, 2010 @ 1:29 pm
@Logosfera
“Din pacate, a devenit din ce in ce mai vocal, una din perlele recente fiind “m-am saturat sa vorbesc cu tampiti”.”
Nu e din pacate, e din fericire, a ales singur sa ni se dezvaluie in toata “splendoarea” lui…
By Lucian Davidescu, aprilie 21, 2010 @ 2:29 pm
@claude
Ți-am răspuns pe e-mail
By mobutu, aprilie 21, 2010 @ 2:49 pm
Felicitari amandurora pentru dezbaterea de azi de la money channel!
By Bogdan Glavan, aprilie 21, 2010 @ 3:32 pm
@Razvan:
Eu nu prezint lucrurile ca sa fie vandabile, ca atunci ma duceam prin sate si imparteam galeti. Eu prezint lucrurile asa cum le inteleg. Imi aleg subiectele, e adevarat, nu pot vorbi despre orice oricum.
Ce ar trebui sa inteleaga toata lumea, e ca recursul la invective nu valorizeaza argumentul prezentat. Unii le folosesc sistematic, asa inteleg ei sa critice ideile celorlalti.
By Bogdan Glavan, aprilie 21, 2010 @ 3:44 pm
@Claude:
Atunci cand ma duc si le tin curs studentilor de anul I explic mult mai in detaliu problemele abordate. Aici nu am timp si nici nu cred ca e cazul.
Pe de alta parte, in domeniul blogurilor concurenta e mult mai transparenta. Nu iti convine ce sau cum explic, te duci in alta parte.
Imi mentin afirmatia. La fel cum as putea spune oricand ca:
1. progresul tehnic nu duce la somaj
2. cresterea masei monetare duce la cresterea preturilor etc.
By MIA, aprilie 21, 2010 @ 3:54 pm
>Ce ar trebui sa inteleaga toata lumea, e ca recursul la invective nu valorizeaza argumentul prezentat.
Absolut acelasi lucru e valabil si pentru tehnica de “invectivare a termenilor neutri” ( dar folositi/asociati “taberei” adverse sau pretins adverse ) – asa ca de ce atita vaicareala ?
By Popescu F, aprilie 21, 2010 @ 7:06 pm
Ce nu se intelege din pacate este ca majorarea cererii agregate (cresterea M, cresterea G) nu rezolva problemele structurale ale unei tari, ci mai degraba intarzie ajustarea structurala. Este ceea ce s-a intamplat cu Germania, Franta, Belgia… dupa socurile petroliere. Au majorat G cu 15 puncte procentuale in perioada 1970-2000, cheltuielile sociale s-au dublat, insa ritmurile de crestere au incetinit.
Un exemplu care sustine abordarea din acest articol este cel al Irlandei care a redus G in perioada 1987-1995 cu 14 puncte procentuale (ca pondere in PIB) iar economia a crescut cu 10%, fata de 3-4 % anterior acestei masuri.
Totusi, ca si in cazul razboiului, cresterea nu s-a datorat reducerii cheltuielilor statului, ci imbunatatirii calitatii mediului de afaceri. La fel, in cazul Irlandei statul a redus taxele odata cu cheltuielile publice, incurajand investitiile si generand surplusuri bugetare si reducerea datoriei publice de la 113% PIB in 1987 la 25% in 2007.
PACAT CA ULTIMELE BASTIOANE LIBERALE DIN EUROPA AU DEVENIT UNELE PRO-KEYNESISTE. Marea Britanie si Irlanda sunt economiile care au intervenit cel mai mult pentru stimularea relansarii economice, fiind tarile in care datoria publica va creste in ritmul cel mai ridicat.
IN IRLANDA, COMISIA EUROPEANA PROGNOZEAZA CA DATORIA PUBLICA (% PIB) VA AJUNGE LA 98% IN 2011 DE LA 25% IN 2007!!!! Asta da performanta….
By MIA, aprilie 22, 2010 @ 8:10 am
>Totusi, ca si in cazul razboiului, cresterea nu s-a datorat reducerii cheltuielilor statului, ci imbunatatirii calitatii mediului de afaceri.
Bingo !
Afirmatia initiala/din articol ( pe care dl. Glavan pare dispus sa o sustina “oricind” ) e pur si simplu o non-afirmatie in practica. Desi ea e transformata asa … intr-un fel de “lozinca mobilizatoare” …
By ionut, aprilie 22, 2010 @ 10:28 am
@MIA
Hm! Mai draga! Pai reducerea reala a cheltuielilor statului (practic a dimensiunii acestuia) se face intr-un singur fel: prin imbunatatirea calitatii mediului de afaceri.Si “viteversa”.
Asta m-am chinuit sa va explic si n-ati inteles “neam” (tie si lui czc in principal)in raspunsurile de la postul lui Bogdan din 19 aprilie “Cati bugetari ar trebui concediati?”
By MIA, aprilie 22, 2010 @ 11:05 am
>Pai reducerea reala a cheltuielilor statului (practic a dimensiunii acestuia) se face intr-un singur fel: prin imbunatatirea calitatii mediului de afaceri.
???
Asta e din ciclul “corelatii din copac” ?
Exprimarea e oricum lamentabila si incoerenta – banuiesc ca intentia e de fapt exprimarea a ceva de genul : “daca statul reduce povara fiscala pe care trebuie sa o impuna pentru cheltuieli marite acesta e un factor ( dar nicidecum singurul
) pentru un mediu de afaceri mai favorabil” – care e insa cu totul altceva.
Cam greu cu astfel de “explicatii” se pare …
By ionut, aprilie 22, 2010 @ 12:11 pm
@MIA
Stimabile, iar te faci niznai!
In afara de reducerea poverii fiscale ia in calcul si reducerea birocratiei. Adica in afara de reducerea valorii taxelor si a impozitelor, trebuie scazut, concomitent, si numarul acestora, la cateva daca se poate! Asta, si nimic altceva, inseamna “mediu de afaceri mai favorabil”. Vrei sa-ti desenez, sau cum?
Altfel degeaba vine basescu si-i ordona lui boc: scadeti cheltuielile bugetare si numarul de bugetari! Asta zice “da, sa traiti”, da’ nu se intampla nimic in realitate! Pai nici n-are cum, asta-i doar praf in ochi, din moment ce pe de-o parte asa cum stau lucrurile acum, exista, de facto, un deficit de bugetari, iar pe cealalta parte vine vladescu (ieri parca) si declara senin “trebuie sa largim baza de impozitare”.
By MIA, aprilie 22, 2010 @ 2:56 pm
Problema reala nu e atit reducerea numerica a birocratilor, cit mai ales eficientizarea birocratiei.
Nu-s unul si acelasi lucru desi confuzii exista …
By MIA, aprilie 22, 2010 @ 3:59 pm
Nu neaparat reducerea numerica a birocratilor trebuie sa fie scopul ( sau in fine … mijlocul prin care se ofera un “mediu favorabil” ) ci eficientizarea birocratiei.
Cele doua sunt destul de vag corelate – desi confuzia e constanta …
By ionut, aprilie 22, 2010 @ 4:28 pm
@MIA
Daca nu cumva esti dislexic (ceea ce te-ar salva oarecum, si nici n-ar fi mare nenorocire, toti avem, mai mult sau mai putin, accente dislexice) esti deja penibil: adica eu spun “cerul e albastru” la care tu raspunzi senin “fugi bai d’aici, esti prost, cerul e, din contra… albastru!”
Scopul e “imbunatatirea mediului de afaceri” care inseamna reducerea numarului si a cuantumurilor taxelor si impozitelor cu rezultat direct reducerea dimensiunilor statului. Asta e reforma reala.
Altfel, “eficientizeaza” tu 500 de taxe…
By Marian, aprilie 22, 2010 @ 11:59 pm
Cum sa intrii in recesiune cand te opresti sa bagi bani intr-o gaura neagra (adica razboiul)?
Intrii in recesiune cand intrii in austeritate bugetara in momentul in care banii cheltuiti de guvern nu sint tocati fara efect (adica razboi, coruptie, etc).
Keynesianismul nu promoveaza deloc ideea tocatului frunzei la caini!
By Alex Nicolin, aprilie 23, 2010 @ 12:04 am
Imbunatatirea mediului de afaceri presupune mai multe masuri printre care cele mai importante sunt:
1)scaderea cheltuielilor statului si implicit a poverii fiscale asupra firmelor, angajatilor acestora si consumatorilor de produse si servicii;
2)oferirea unui cadru legslativ si institutional favorabil – legi mai putin restrictive si birocratie (si implicit coruptei) mai redusa;
3)cresterea gradului de securitate a persoanelor si proprietatilor pe teritoriul statului respectiv – a se vedea de ce putini aleg sa investeasca in Rusia;
La finalul razboiului, cel putin conditiile (1) si (3) au fost indeplinite, prin scaderea cheltuielilor militare si respectiv disparitia (cel putin temporara) amenintarilor directe.
Administratia Truman, desi democrata, continea mult mia putini “new-deal-ers” decat cele ale lui Roosevelt, iar o parte dintre politicile promovate de acestia au incetat, ducand la scaderea efectiva a controlului statului in economie. In consecinta si conditia (2) este indeplinita.
La acesti factori se adauga si sporul de productivitate adus economiei prin demobilizarea personalului militar, in esenta neproductiv.
Un alt factor demn de luat in calcul este inlocuirea femeilor care munceau in fabrici de catre barbatii intorsi de pe front. Ele nu au intrat in somaj, ci au redevenit casnice. Abia la sfarsitul anilor ’60 femeile vor reincepe sa intre masiv pe piata muncii.
By ionut, aprilie 23, 2010 @ 12:25 am
@Marian
“Keynesianismul nu promoveaza deloc ideea tocatului frunzei la caini!”
Fa un efort si mai citeste-l odata pe keynes (de data asta “in diagonala”). Exact asta promveaza…
By ionut, aprilie 23, 2010 @ 12:36 am
@Marian
“The General Theory of Employment, Interest and Money”
la:
cas.umkc.edu/ECON/…yment%2520(1936).pdf
By Extra3OO, aprilie 23, 2010 @ 1:41 am
Baieti, recunosc sincer ca sunt cel mai mare tampit din cati cunosc, si nu numai ca va dau voie dar chiar va rog sa ma aratati cu degetul pe strada oricand. Stiti de ce? Pentru eu mi-am batut capul cam cel mai mult din voi cu astfel de socialisti de serviciu, inca din preistorie (adica inainte de bloguri). Intr-un fel, ce facem noi aici e cam ce facea Newton cand se intreba de ce cad merele – cum adica de ce cad, merele cad si cu asta basta. Numai “tampitii” se intreaba de ce cad merele..
..
(vezi Gheorghe, asa se face)
PS: nu uitati ca atunci cand “unii” erau colectivizati cu arcanul, tatal lui Gheorghe: “impartea painea in sat”. Viata la tara era foarte frumoasa, ca dovada ca imediat dupa aceea gheorghita a ajuns direct la oras, adica in centru, intr-o vila nationalizata. Deh, e propitar..
…
Revenind la subiect, enunt (inca) o teorema: STATUL, in orice decizie de cheltuire a banului public, se comporta CA IN RAZBOI. Pentru ca el ESTE IN RAZBOI, cu logica, cu bunul simt, cu ORICE cetatean, in general.
Adica e chiar normal ca orice reducere a cheltuielilor DUPA RAZBOI sa NU duca la recesiune – ba chiar din contra. E ca si cum ai spune ca daca maine NU mai fabrici aiurea 50 de avioane si bombe si eroi martiri adica victime (ce vor fi inlocuite periodic an de an), uite ca e POSIBIL sa ai o oarecare imbunatarire a conditiilor de trai.
Pai e evident ca e asa – simplul fapt ca nu se mai pierde timp si energie cu fabricarea unor bombe (ce oricum vor exploda inutil) ar trebui sa fie o ECONOMIE, pentru ca reduci din RISIPA.
(a nu se confunda cu pacifismul)
Ba chiar plusez: de vro 20 de ani incoace, aproape orice putere NU mai cauta sa se inarmeze mai mult ca ca cealalata (celelalte), ci OBLIGA pe ceilalti sa O APERE DE EA INSASI, adica de sinucidere. E ca si cum v-as cere ajutorul tuturor pentru ca eu am descoperit o bomba care are posibilitatea de a rupe tot globul in mii de bucati, adica inclusiv “pe voi”. Prin urmare TREBUIE sa ma ajutati, or else..
Adica se merge pe o logica exact pe dos.
By MIA, aprilie 23, 2010 @ 8:34 am
@ionut
Ti-a raspuns @Alex.