Inginerii au pus la punct interzicerea soarelui. Pentru ce?
Geo-inginerii au pus la punct tehnologia aruncării în atmosferă a unei cantităţi mari de particule pentru a reducere temperatura Pământului. Ei susţin că simularea erupţiilor vulcanice ar reprezenta o metodă de 100 de ori mai ieftină de rezolvare a problemei încălzirii globale decât măsurile politice adoptate în prezent.
Ceea ce mă face să mă mă gândesc la două lucruri:
1) oare această descoperire nu dovedeşte (pentru a n-a oară) că, de fapt, scopul urmărit de politicile environmentaliste nu este câtuşi de puţin “salvarea planetei”?
2) oare această descoperire nu va fi folosită rapid de stat pentru a ne oferi alte “binefaceri”?
Cred că această întrebare merită însoţită de un fragment din Aventurile lui Jonathan Gullible (cap. 5) – o carte senzaţională pentru liceeni sau tinerii studenţi care vor să scape de sofismele economice care ne înconjoară:
Abia intrat în oraş, Jonathan întâlni o femeie care ţinea un document lung, stând aşezată în spatele unei mese acoperită cu mici medalioane. “Vă rog frumos,” ceru femeia, privindu-l insistent şi sărind să-i prindă un medalion pe buzunarul cămăşii uzate. “Nu vreţi să semnaţi şi dvs. petiţia mea?”
“Chiar aici, sub ultimul nume. O să ajutaţi mulţi oameni cu treaba asta.”
“Pentru ce e petiţia?” întrebă Jonathan.
Ea bătu din palme ca şi cum se pregătea să cânte ceva. “Aceasta este o petiţie pentru protejarea locurilor de muncă şi a industriei. Sunteţi în favoarea locurilor de muncă şi a industriei, nu-i aşa?” pledă ea.
“Consiliul Lorzilor protejează locurile noastre de muncă şi industria locală faţă de produsele care vin din afara insulei. Dacă suficient de mulţi oameni îmi vor semna petiţia, Lorzii au promis că vor face tot ce le stă în putere să interzică produsele străine care îmi lovesc activitatea.”
“Şi cu ce vă ocupaţi?” întrebă Jonathan.
Femeia declară cu mândrie, “Reprezint producătorii de lumânări şi haine. Această petiţie cere interzicerea soarelui.”
“A soarelui?” bâigui Jonathan. “Cum, ăă, de ce să fie interzis soarele?”
Femeia îl măsură pe Jonathan şi spuse pe un ton de apărare, “Ştiu că pare puţin cam drastic, dar nu vedeţi – soarele îi loveşte pe producătorii de lumânări şi de haine. Desigur vă daţi seama că soarele este o sursă foarte ieftină de lumină şi căldură străină. Păi, lucrul ăsta pur şi simplu nu poate fi tolerat!”
“Dar lumina şi căldura de la soare sunt pe gratis,” protestă Jonathan.
Femeia păru jignită de remarca lui şi se văită, “Tocmai asta e problema, nu vedeţi?” Luând un carneţel, încercă să scrie câteva notiţe pentru el. “După estimările mele, disponibilitatea extrem de ieftină a acestor elemente străine reduce locurile de muncă şi salariile potenţiale cu cel puţin 50% în industriile pe care le reprezint. Un impozit mare pe ferestre, sau poate pur şi simplu interzicerea totală, ar trebui să îmbunătăţească foarte mult situaţia.”
Diverse | Bogdan Glăvan | 
aprilie 23, 2010 2:31 pm
66 comentarii
Other Links to this Post
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URI
Subscribe
By Alex Nicolin, aprilie 23, 2010 @ 2:59 pm
Indivizii astia nu au niciun drept sa se numeasca “ingineri”, pentru ca promovand ideile lor cretine, nu fac decat sa faca profesia de ras.
Probabil in imbecilitatea si ignoranta lor, nu realizeaza faptul ca, odata cu eliberarea de aerosoli – in principal SO2 (si nu de cenusa) in atmosfera prin eruptii vulcanice se mai emit si importante cantitati de CO2, halogeni si chiar metale grele. Cenusa are o durata de suspensie de cateva luni, in timp ce aeorosolii – de cativa ani. Odata cu precipitarea acestora, clima revine la normal. Ceea ce au uitat insa sa mentioneze imbecilii respectivi este ca SO2+H2O->H2SO3 si respectiv SO3+H20->H2SO4 – adica se for produce ploi acide odata ce aerosolii se vor precipita in troposfera. In consecinta le recomand o plimbare prin ploaie, eventual in pielea goala.
Un alt exemplu al prostiei lor este insasi conceptul de “stimularea” a eruptiilor vulcanice. Probabil ca ei cred ca aceasta “stimulare” functioneaza ca un fel de TARP – dai o gaura de cativa Km in pamant si iese lava. Sau o fi vorba de “zgamairea” vreunui vulcan stins cu lopatica de plastic
Sincer sa fiu, nu cred ca astfel de indivizi au vreo pregatire tehnica sau stiintifica, pentru ca daca ar fi debitat asemenea aberatii, nu si-ar fi luat examenele in vecii vecilor la vreo universitate serioasa. Ipoteza mea e ca au fost cel mai probabil colegi de facultate cu economistii care promoveaza modele socialiste
By Flavian, aprilie 23, 2010 @ 3:40 pm
Dragut, fragmentul e super…
By czc, aprilie 23, 2010 @ 4:11 pm
Bineinteles ca nu este vorba de “salvarea planetei”, ci de pastrarea pe termen lung a locurilor caldute de munca pe care unii si le-au construit pe baza “incalzirii globale”.
Iar politicul, oportunist ca intotdeauna, a preluat ideea, ca da bine la unii votanti si, in plus, poate justifica o multime de initiative altfel greu de acceptat de catre alegatori.
Suntem foarte aproape de momentul in care cine va incerca sa discute din alt punct de vedere subiectul va fi aratat cu degetul ca “negationist” si “revizionist”.
By Marian, aprilie 23, 2010 @ 4:43 pm
Vad ca ai o atractie nebuna catre Straw Man
By AristotelCostel, aprilie 23, 2010 @ 4:59 pm
1. E jucăreală hâncuniană îndreptată împotriva forţelor subcrustale sau, mă rog,
solare… cu efectele precizate de Alex Nicolin.
2. A pleda în favoarea nereducerii emisiilor de gaze cu efect de seră include la pachet, de exemplu, comportarea iresponsabilă a… Chinei&Indiei faţă de mediu, societate umană&şit
… sau “normalitatea” gestului ciobanului român de la oraş care-şi adăposteşte deşeurile menajere în intimitatea… pustietăţilor… de-aiurea. 
By AristotelCostel, aprilie 23, 2010 @ 5:00 pm
1. E jucăreală hâncuiana îndreptată împotriva forţelor subcrustale sau, mă rog,
solare… cu efectele precizate de Alex Nicolin.
2. A pleda în favoarea nereducerii emisiilor de gaze cu efect de seră include la pachet, de exemplu, comportarea iresponsabilă a… Chinei&Indiei faţă de mediu, societate umană&şit
… sau “normalitatea” gestului ciobanului român de la oraş care-şi adăposteşte deşeurile menajere în intimitatea… pustietăţilor… de-aiurea. 
By Extra3OO, aprilie 23, 2010 @ 8:10 pm
Bogdan, uite aici protectionism: “How to move the Sun”.
Primul din Univers!!
By Extra3OO, aprilie 23, 2010 @ 9:03 pm
How to move the SUN
By p, aprilie 23, 2010 @ 9:19 pm
@Bogdan Glavan
˝2) oare această descoperire nu va fi folosită rapid de stat pentru a ne oferi alte “binefaceri”?
˝Cred că această întrebare merită însoţită de un fragment din Aventurile lui Jonathan Gullible ˝
Fragmentul ales nu are legatura cu intrebarea pe care o pui.
Femeia care vrea sa interzica soarele nu este reprezentanta statului ci a unor industrii private.
˝Reprezint producătorii de lumânări şi haine˝ spune ea.
Textul este reprezentativ pentru a ilustra incapacitatea de a concepe o resursa publica.
Caldura si lumina soarelui (ca si culoarea rosie, ca si notele muzicale samd) sunt resurse publice.
Public nu este de stat.Nu este nici privat.E un concept care era incomprehensibil in barbaricum.
Textul ales nu ilustreaza altceva decat tendinta de anulare sau luare in stapanire a unei resurse publice in beneficiu privat.
Sa interzici soarele ca sa-ti vinzi lumanarile.E logic.Monetizarea unei resurse publice (lumina zilei, altfel neprofitabila).
By Alex Nicolin, aprilie 23, 2010 @ 10:52 pm
Energia solara, eoliana, mareica, termala, aerul, apa ploilor, a marilor si oceanelor, spatiul cosmic si aerian, spectrul radio – toate sunt resurse publice, pentru ca nu se poate concepe niciun mod prin care accesul la ele sa poata fi restrictionat in mod eficient. Aceste resurse nu pot fi afectate de raritate, dar cantitatea (ploaie, energie solara/eoliana) sau calitatea (celelalte) lor poate fi afectata de locatia ultilizatorului diverse procese naturale sau antropice.
Cu alte cuvinte, ele nu pot face obiectul unor tranzactii comerciale, pentru ca accesul la ele este posibil pentru toata lumea. In consecinta, nu exista conceptul de raritate cu privire la acestea, deci nu pot fi marfuri.
Ceea ce este insa necesar este un proces de arbitraj, care sa impiedice utilizarea abuziva, care afecteaza dreptul de utilizare al celorlalti a unora dintre aceste resurse – poluarea (aerul, apa, sau chiar spatiul cosmic apropiat) si saturarea (spectrul radio). Acest arbitraj trebuie sa fie in mod necesar unul deschis, democratic, in virtutea dreptului natural al fiecaruia.
In consecinta, aceste resurse pot fi administrate doar de catre organizatii care sunt direct subordonate procesului democratic – agentii de stat sau internationale. Bineinteles, si in acest context abuzurile sunt posibile, insa spre deosebire de organizatiile private, cel putin in mod teoretic, toti cetatenii isi pot exercita influenta asupra procesului decizional.
Proprietatea privata asupra vantului sau soarelui este un concept absurd, cum am aratat mai sus. Ideea poate parea neconforma cu dogma libertariana, insa uneori dogma trebuie sa lase locul logicii si bunului simt.
By Alex Nicolin, aprilie 23, 2010 @ 11:11 pm
Incercarea de a modifica in mod deliberat conditiile climatice, fie prin “stimularea” vulcanilor, sau emisia unor gaze toxice* produse prin procese industriale este o incalcare flagranta a drepturilor celolalti locuitori ai Pamantului.
*CO2 nu este un gaz toxic, ci materia prima esentiala pentru viata pe Pamant. Fenomenul incalzirii globale, a carui dependenta de concentratia de CO2 din atmosfera este trambitata pe toate canalele de (dez)informare, este in fapt unul mult mai complex. Influente mult mai importante le au activitatea solara si ciclurile Milankovich.
In plus, incalzirea globala nu este in niciun caz ceva apocaliptic, mai ales in contextul in care, de cateva miliane de ani, Pamantul se afla intr-o era glaciara in care Holocenul (epoca cea mai recenta) este doar un scurt interludiu. Din potriva, cresterea concentratiei CO2 si a temperaturii globale au un efect pozitiv asupra bogatiei bioseferei. Deasemenea, emisiile de CO2 nu sunt un proces deliberat, ci unul secundar producerii energiei prin arderea combustibililor fosili. Restrictionarea emisiilor, impunerea de taxe sau constituirea unei piete a “drepturilor” este abuziva si neavenita, pentru ca CO2 nu este un agent poluant, dupa cum ma spus anterior. Astfel de masuri au cu totul alt scop – crearea unei noi scuze pentru taxarea excesiva de catre stat si, complementar, a unei noi surse de venit pentru diversi “baieti destepti”, bine conectati la puterea politca.
By borat, aprilie 24, 2010 @ 7:03 am
cred ca, in cazuri ca cel de fata, o contributie mult mai mare decat grupul de cercetatori are un grup de ziaristi, care extrag si ei ce pare mai ciudat din publicatiile stiintifice si reproduc in ziare adresate publicului larg spre delectarea cititorului. prilej pentru noi, comentatorii anonimi de pe forum, sa tragem concluzii evidente gen cat de prosti sunt oamenii de stiinta si sa le mai dam si lectii de chimie… take it easy, boys
By Mona, aprilie 24, 2010 @ 7:38 am
@p “Textul este reprezentativ pentru a ilustra incapacitatea de a concepe o resursa publica.”
Nu cred ca are nimic de-a face cu ideea de public/privat, reciteste ultimul paragraf. Textul lui Bastiat http://bastiat.org/en/petition.html mi se pare ca face mai clara “morala” povestii.
By Alex Nicolin, aprilie 24, 2010 @ 8:25 am
@Borat
Sunt de acord cu faptul ca presa tinde sa exagereze si sa prezinte numai aspectele senzationale ale unor proiecte stiintifice, insa nici oamenii de stiinta care ies la rampa nu sunt de cele mai multe ori printre cei mai reprezentativi, si cei mai bine pregatiti. De multe ori nici nu este vorba de oameni de stiinta veritabili, ci tot de semidocti carora li se pare ca au descoperit apa calda.
Unii oameni de stiinta, in ciuda faptului ca sunt extrem de bine pregatiti, cauta sa isi faca publicitate enuntand idei absurde, care insa au priza la “bobor”, pentru a-si face publicitate si a atrage mai multe fonduri necesare cercetarilor. Multi dintre cei mai ferventi sustinatori ai teoriei incalzirii globale antropogene o sustin tocmai din acest motiv, neezitand sa falsifice metoda stiintifica de dragul avantajelor materiale.
Un alt exemplu este cel al fizicienilor care au dat in judecata CERN, pentru a impiedica pornirea acceleratorului de particule, sub pretextul ca ar putea distruge Pamantul.
Chiar crezi ca astfel de oameni nu isi dau seama ca spun minciuni (in care nici ei nu cred)? Ei au devenit astfel politicieni, si au incetat sa mai fie oameni de stiinta, tocmai pentru ca in timpurile noastre conexiunile politice sunt mai importante decat probitatea morala sau competenta stiintifica in obtinerea fondurilor de la buget. Acesta este inca un argument impotriva finantarii cercetarilor stiintifice din bugetul de stat, si in favoarea finantarii private. Un investitor/donator privat va fi interesat de rezultate reale, nu de argumente in sprijinul unor idei politice.
By Extra3OO, aprilie 24, 2010 @ 9:44 am
P, asta e o discutie mai veche dintre mine si Bogdan, care a ramas oarecum in aer (care din punctul meu de vedere NU este resursa publica). Totul costa pe lumea asta, inclusiv lumina. Da, te nasti cu dreptul tau sub Soare, insa trebuie sa il castigi – unii au mai mult, altii mai putin. Unele apartamente sunt cu balcon spre sud, altele spre nord.
In plus, “frumusetea e in ochii privitorului”, ca un teren cu potential eolian sa produca ceva trebuie intai sa fie AL MEU. Pentru ca altfel, daca il las, mi-e frica, ca vine altul, si mi-l ridica.
By borat, aprilie 24, 2010 @ 10:09 am
@ alex
asta zic si eu. povestile din presa despre ce au mai descoperit “un grup de cercetatori” sunt mici articole de divertisment, cum e si horoscopul zinic sau punblicity stunts ale vreunora. mi se pare ca le-am luat prea in serios de data asta.
By p, aprilie 24, 2010 @ 1:59 pm
@ Mona
˝Nu cred ca are nimic de-a face cu ideea de public/privat, reciteste ultimul paragraf˝
Au de-a face cu confuzia dintre public si privat.O resursa publica nu este in proprietate privata nici a statului nici a persoanei.Am dat mai multe exemple de resurse publice.
Exempli gratia.Totusi, se pare ca persista confuzia.Libertarienii sunt concentrati exclusiv asupra resurselor tangibile si se pare ca au dificultati de a percepe resursele simbolice.
O sa dau un alt exemplu:limbajul.
Limbajul este o resursa publica.Simbolica.Oricine poate alege din fondul lexical cuvinte si oricine poate sa le combine in orice fel.
Un romancier, un poet, un gazetar, un economist de pilda prin aranjarea inteligibila a cuvintelor (si a ideilor subsecvente), vanzandu-si produsul finit pot monetiza aceasta resursa publica.
Insa materia prima, cuvintele, provin din fondul lexical.Care este public.Apartine tuturor si nimanui.Oricine poate lua de acolo cuvinte si teoretic oricine poate creea si introduce acolo noi cuvinte.
In limba engleza dictionarul de sinonime se numeste ˝thesaurus˝.Nu intamplator.Descrie de fapt o resursa publica tezaurizata.
Deci cui apartine limbajul? Extra300 ar spune ca totul costa pe lumea asta, deci limbajul trebuie sa apartina cuiva.Cineva trebuie sa aiba drepturi de proprietate si eventual sa-l ia in monopol natural.
Pe vechi, au existat organizatii religioase care au practicat monopoluri naturale asupra limbajului.
Pe nou, nu altfel au gandit ideologii sovietici, sacerdoti tot ai unei religii, dar laice de data asta.
In perioada stalinista s-a purtat o controversa ascutita ca lupta de clasa intre lingvistii sovietici.Tovarasii au perceput corect ca limbajul este o resursa.Si cum toate mijloacele de productie trebuiau sa treaca in proprietatea clasei muncitoare, s-au concentrat sa demonstreze ca limbajul are caracter de clasa.
In final insusi tatucul popoarelor, lumina lumii, Stalin in persoana a intervenit in disputa lingvistilor sovietici decretand ca totusi, limbajul nu are caracter de clasa.
Asta a fost teoretic.Pentru ca in practica stim cu totii ca limbajul a fost luat in proprietate si nimeni nu a mai fost liber sa utilizeze aceasta resursa publica – limbajul – decat platind un tribut ideologic pentru aproape orice produs lexical.
Revenind la lumina si la aer.Alex Nicolin a punctat bine cand a spus ca nu pot fi marfuri pentru ca nu sunt marcate de raritate.
Ca sa transformi aerul in marfa nu este necesar ca acesta sa devina mai rar.
Este suficient sa schimbi perceptia oamenilor, facandu-i sa creada ca acesta este din ce in ce mai rar.Perceptiile modeleaza.
By p, aprilie 24, 2010 @ 2:38 pm
Sper ca am exemplificat in precedentul post faptul ca a fost posibil ca atat organizatii private (religioase dar nu conteaza) cat si un stat ( cel sovietic) au exercitat monopoluri naturale asupra unei resurse publice (limbajul).
Cine nu crede poate incerca si in prezent sa exploateze resursa publica a limbajului in locuri in care organizatii private (talibanii sau alte organizatii radicale de pilda) sau statul (Coreea de Nord de pilda) detin monopol natural asupra exprimarii.
In doma libertariana ar veni ca monopolul privat asupra limbajului este mai bun pentru ca mai profitabil decat monopolul de stat.
Revenind la textele citate de Bogdan Glavan si de Mona din care reiese cum o organizatie privata incearca sa instaureze un monopol natural asupra unei resurse publice.
Textele sunt inspirate de fapt de o realitate istorica:existenta taxei pe ferestre.
Aceasta taxa a fost perceputa de fapt ca o taxa pe lumina (vezi conceptul de daylight robbery), desi ratiunea ei era de a taxa cumva veniturile intr-o epoca in care acestea nu puteau fi prea bine evidentiate.
Si atunci s-a ales solutia corelarii numarului ferestrelor cu veniturile prezumate.
http://en.wikipedia.org/wiki/Window_tax
Aceasta taxa, printre altele, a marcat istoria arhitecturii si a lasat urme vizibile pana in ziua de astazi pe fatadele unor cladiri istorice.
Este vorba despre ferestrele oarbe.Ferestre zidite, marcate prin nise, ancadramente si stucaturi pe fatadele unor cladiri istorice.
Existenta acestor ferestre oarbe a fost determinata pe de o parte de ratiuni economice (minimizarea numarului de ferestre vitrate) si pe de alta parte de ratiuni estetice (pastrarea criteriului de simetrie in fatada).
La intersectia acestor doua constrangeri s-a gasit solutia ferestrelor oarbe.
Similara a fost taxa pe fumarit (numarul cosurilor de fum).
Desi se taxau tot niste venituri prezumate in corelare cu confortul termic afisat, au fost percepute de catre cei impozitati ca taxe pe aer.
By Bogdan Glavan, aprilie 24, 2010 @ 7:52 pm
@P:
Femeia din poveste este reprezentata unor industrii private… privilegiate de stat, asa da! Ca doar statul poate stanjeni concurenta prin bariere legale.
By p, aprilie 24, 2010 @ 9:10 pm
@ B. Glavan
˝Femeia din poveste este reprezentata unor industrii private… privilegiate de stat, asa da!˝
Ba nu.Reprezinta niste industrii private care cer de la stat mai mult decat niste privilegii.Si anume cer monopolul asupra unei resurse publice.Lumina.
Una este ca statul sa privilegieze niste industrii si alta este sa cedeze in monopol privat o resursa care este de fapt publica.
A privilegia o industrie este vag, poate insemna multe lucruri.Pe cand un monopol natural este cat se poate de concret.
Dar nu cumva tu insuti sustineai ca un monopol privat este de dorit ?
˝Ca doar statul poate stanjeni concurenta prin bariere legale.˝
Asa, si? Tot statul este cel care poate asigura concurenta prin mijloace legale.
Daca citesti putina istorie -o urare binevenita oricui – o sa descoperi ca si in lipsa statului concurenta poate fi stanjenita.Prin mijloace ilegale.Vorba vine, pentru ca acolo unde nu exista lege nu se poate vorbi despre ilegalitate.Concurenta economica poate fi stanjenita de exemplu prin violenta.Pura si simpla.Sau prin violenta sublimata.
Explica-mi si mie, dom profesor.Daca totul se reduce la transarea realitatii economice, sociale, politice sau culturale dupa contururile nete ale dreptului de proprietate privata, in a cui proprietate privata ar trebui sa ajunga limbajul ca resursa ?
By Mona, aprilie 25, 2010 @ 1:45 am
@p
Raman la parerea mea ca singurul motiv pentru care Bastiat a folosit soarele in povestioara sa este pentru a sublinia cat mai bine absurditatile la care se poate ajunge cand vorbim despre subventii, taxe vamale etc.
“in a cui proprietate privata ar trebui sa ajunga limbajul ca resursa ?”
Limbajul nu poate fi considerat resursa. Este la fel de absurd cu a considera limbajul trupului resursa:)
In plus, nu cred ca putem vorbi despre ceva ca resursa atata vreme cat nu putem vorbi despre drepturi de proprietate asupra acelui ceva.
As fi curioasa ce intelegi tu prin resursa.
By borat, aprilie 25, 2010 @ 7:45 am
@ bogdan si altii
influenta soarta partidei si favoriza o echipa sau alta, lucru care se si intampla din cand in cand. la nivel national si international exista grupuri de presiune care influenteaza diverse decizii FIFA in functie de interesele lor. si acum intrebarea – daca FIFA ar disparea si s-ar renunta definitiv la arbitri (ar merge toti sa ia masa la restaurant, vorba ta) ar fi jocul de fotbal mai bun, mai performant sau mai interesant? ma rog, mai interesant probabil ca ar fi, dupa cum s-a vazut la noi in divizia D unde galeria i-a luat pe oaspeti la bataie.
am o intrebare legata de problema statului si va propun o paralela intre economie si jocul de fotbal. sa zicem ca FIFA este in rolul statuluii, si isi exercita puterea prin regulamente, federatii si arbitri. pe teren, un arbitru poate in mod “arbitrar”
By Extra3OO, aprilie 25, 2010 @ 10:52 am
Cred ca sunt in spam (de la wirelessul de hotel).
By ionut, aprilie 25, 2010 @ 10:53 am
@borat
Pe tine, sau pe mine, sau pe bogdan, nu ne obliga nimeni sa platim taxe si impozite la FIFA.
Paralela cu rolul statului si efectele interventiei acestuia poate fi facuta cu fotbalul de dinainte de 1989, cand echipele “departamentale” steaua, dinamo, rapid, aveau mari avantaje fata de restul echipelor care nici nu puteau sa comenteze. Ca, de exemplu, militarii care “donau” (benevol desigur) o parte din solda clubului steaua.
Mai aveti un pic si-o sa faceti o paralela intre un club privat si stat
@p
Faci confuzie intre monopolul privat si cel natural,si,in plus, ai si o intelegere destul de curioasa a ceea ce inseamna resursa
By borat, aprilie 25, 2010 @ 11:54 am
daca vrei sa joci fotbal serios, esti obligat sa cotizezi la o federatie sau alta, echivalent al taxelor si impozitelor. federati te poate exclude din competitii, iti poate anula rezultatele, suspenda stadionul etc. normal ca nu te obliga nimeni daca nu esti fotbalist, dar asta e beside the point, e o comparatie nu o identitate. crezi ca ar fi mai bine fara FIFA? incerc doar sa vad pana unde merg ideile voaste liberale (sau “leberale” cum sunea cineva
)
By Alex Nicolin, aprilie 25, 2010 @ 12:46 pm
“Similara a fost taxa pe fumarit (numarul cosurilor de fum).
Desi se taxau tot niste venituri prezumate in corelare cu confortul termic afisat, au fost percepute de catre cei impozitati ca taxe pe aer.”
Eu vad o mare asemanare intre taxa pe fumarit din evul mediu si taxa pe carbon propusa in prezent. In primul rand este o taxa ascunsa pusa pe dezvoltarea economica, prin impozitarea prepondrenta a activitatilor industriale care au un consum ridicat de enerfie. In mod grosier, nivelul de productie al unui proces industrial(sau agricol) este strans legat de cantitatea de energie consumata, si implicit de cantitatea de CO2 eliberata in atmosfera.
O asemenea taxa impoziteaza nu profitul, ci direct productia (su cifra de afaceri). In plus, prin fixarea de limite arbitrare (pe criterii politice si nu economice) pentru fiecare tara, unele tari (cele in curs de dezvoltare) vor fi dezavantajate prin limitarea emisiilor la nivele care le plafoneaza sau le incetineste considerabil ritmul de dezvoltare economica. Astfel de masuri au in mod clar un rol protectionist pentru tarile dezvoltate, care vor inabusi in acest mod concurenta pentru propriile produse din partea celor fabricate in tarile in curs de dezvoltare.
Aceasta taxa mai poate avea un alt deosebit de daunator, si anume orientarea catre surse de energie putin eficiente (EROEI<=5). Pentru exploatarea acestor surse, e consuma de multe ori multa energie produsa prin arderea combustibililor fosili. Avand in vedere faptul ca eficienta sistemului energetic scade prin aplicarea acestor solutii, pentru generarea unei cantitati egale de energie, se va consuma mai multa energie, deci vor creste emisiile de carbon, determinand o crestere proportionala a taxelor.
Aceste taxe, si "creditele de carbon" aferente, nu pot sa duca decat la distorsionarea mediului economic, prin redistribuirea resurselor de la domeniile productive la cele neproductive, prin taxare preferentiala si subventionare. Avand in vedere ca politicul (si nu stiintificul) are o influenta covarsitoare in stabilirea caracterului "verde" al unei tehnologii, vor aparea in mod sigur categoriile privilegiate de actori economici – "baietii destepti" din energie (varianta mori de vant) si speculatorii pietei de credite de carbon (probabil tot marile banci aflate in relatii preferentiale cu statul). In schimb toti ceilalti vor avea de pierdut, prin faptul ca nu se vor putea dezvolta, si vor plati mai mult pentru aceleasi produse/resurse.
By Mona, aprilie 25, 2010 @ 12:46 pm
@borat
“daca vrei sa joci fotbal serios, esti obligat sa cotizezi la o federatie sau alta, echivalent al taxelor si impozitelor.”
DACA VREI!! Singur ai spus-o.
By ionut, aprilie 25, 2010 @ 12:56 pm
@borat
FIFA se ocupa DOAR de fotbal, si, in plus, exista si alte asociatii, cum ar fi UEFA.
In cazul statului, fraza se transforma in: daca vrei sa existi, esti obligat sa cotizezi
(borat, LIBER inseamna posibilitatea de a alege).
By ionut, aprilie 25, 2010 @ 1:30 pm
@Alex Nicolin
Taxa pe carbon e “aerit”…
By Alex Nicolin, aprilie 25, 2010 @ 2:06 pm
@Ionut
“Taxa pe carbon e “aerit”…”
Ba e pe “fumarit” (inclusiv vulcanic) si chiar pe “putrezit” si respirat, pentru ca CO2 este eliberat prin oxidarea materialelor bogate in carbon, fie prin ardere, fie prin descompunerea lenta a materiei biologice moarte, sau prin respiratia si (pardon de expresie) flatulatia animalelor. Ca o paranteza, umanitatea, prin arderea combustibililor fosili si lucrari agricole, precum si rumegatoarele domestice, sunt responsabile de mai putin de 0.5% din emisiile de carbon la nivel global. De restul sunt “vinovate”…frunzele moarte si vulcanii
Luand in calcul aceste aspecte, nu ar fi justa instituirea unei “Taxe pe Vulcan”? Auzind de o asemenea idee, englezii si olandezii si-ar freca mainile de bucurie, pentru ca vor putea in sfarsit sa isi recupereze banii de la islandezi. Zilele astea am auzit un banc foarte haios pe aceasta tema:
Britain: “What is this crap you’re sending over?”
Iceland: “Well, it’s what you asked for isn’t it?”
Britain: “We said CASH, not ASH, you morons !”
By p, aprilie 25, 2010 @ 2:10 pm
@ mona
˝As fi curioasa ce intelegi tu prin resursa˝
Ceea ce spune DEX-ul:˝Rezervă sau sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificare într-o împrejurare dată˝
Corespunde limbajul definitiei resursei?
Diferitele tipuri de limbaj, verbal, nonverbal, limbajul matematic, limbajul chimiei, limbajul artei, limbajul muzicii sunt sau nu ˝surse de mijloace susceptibile de a fi valorificate˝?
Poate un compozitor sa foloseasca limbajul mizicii pentru a compune si a obtine venituri din vanzarea compozitiei?
Poate un pictor sau un sculptor sa foloseasca limbajul artelor plastice pentru a creea si a obtine venituri din vanzarea compozitiei?
Poate un inginer sa foloseasca limbajul matematicii pentru a concepe o creatie tehnica pe care s-o valorifice?
Poate un chimist sa foloseasca limbajul chimiei pentru a sintetiza un nou compus pe care sa-l valorifice?
Poate un fizician sa ia din tezaurul public al legilor generale ale fizicii o relatie in limbaj specific si s-o foloseasca pentru a concepe un nou instrument de cercetare pe care sa-l valorifice?
In fine, mai aproape de acceptia comuna:Poate de pilda un gazetar, un prozator, un poet, un blogger sa foloseasca limbajul pentru a obtine venituri?
˝Este la fel de absurd cu a considera limbajul trupului resursa:)˝
Ia sa vedem.Poate fi limbajul trupului ˝o sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificare într-o împrejurare dată ˝? Sau nu?
Cand cineva foloseste sursa de mijloace a limbajului trupului intr-o imprejurare cum ar fi aceea prilejuita de un interviu soldat cu o angajare nu contribuie asta la valorificarea calitatilor aceluia masurate prin veniturile sale ulterioare?
Cand un conferentiar sau un trainer foloseste sursa de mijloace a limbajului trupului pentru a transmite auditoriului ceea ce urmareste nu este aceasta o valorificare superioara a cunostintelor sale?
Auditoriul va fi multumit, cota de piata a retorului va creste cu o reflectare proportionala in veniturile sale.Nu e asta o valorificare?
In final, putin frivol, cand o femeie uzeaza in exercitiul seductiei de sursa de mijloace a limbajului trupului nu cumva o face si pentru a-si valorifica ceea ce are de valorificat ?
˝In plus, nu cred ca putem vorbi despre ceva ca resursa atata vreme cat nu putem vorbi despre drepturi de proprietate asupra acelui ceva.˝
Aceasta este una din mantrele libertarienilor.Pur si simplu nu au in setul mental conceptul de resursa publica.Este una din trasaturile a barbariei din toate timpurile, inclusiv cele prezente.
Rinocerizarea, distrugerea si pulverizarea resursei si a spatiului public de invazia rinocerilor.
Asta merge intotdeauna in paralel cu distrugerea si pulverizarea spatiului si a resursei private.
Cine are drepturile de proprietate asupra materilor prime care sunt cuvintele, notele muzicale, culorile spectrului vizibil ?
Cine are drepturile de proprietate asupra a operatiilor de adunare, scadere, inmultire sau impartire? Nu sunt aceste operatii matematice ˝o sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificare într-o împrejurare dată˝ ?
˝Limbajul nu poate fi considerat resursa. ˝
Mai explicit decat am demonstrat contrariul nu cred ca sunt in stare s-o fac.
Ramane de raspuns la intrebarea daca pe parcursul istoriei mai indepartate sau mai apropiate asupra acestor resurse publice sau exercitat sau nu drepturi de proprietate.
Adica a fost vreodata restrictionata sau interzisa folosirea unor cuvinte sau idei exprimate in cuvinte?
A fost vreodata restrictionata sau interzisa compunerea notelor muzicale intr-o anumita forma sau reprezentarea unui anumit tip de muzica?
A fost vreodata restrictionata sau interzisa purtarea hainelor de culoare rosie de catre muritorii de rand?
A fost vreodata limbajul artei restrictionat ?
A fost vreodata limbajul matematicii restrictionat? A fost vreodata cibernetica declarata ˝pseudo-stiinta˝ si interzisa?
Daca toate acestea si multe altele s-au intamplat vreodata a fost pentru ca asupra acestor resurse publice s-au exercitat drepturi de proprietate.
Dar oare s-au intamplat toate acestea vreodata? Mai stie cineva?
Libertatea de exprimare este o resursa publica.
In mod ironic, aplicarea in practica a fanteziilor monomaniacale ale libertarienilor ar duce la pulverizarea si distrugerea printre multe altele si a libertatii de exprimare.
By p, aprilie 25, 2010 @ 2:37 pm
@Alex Nicolin
Ai subliniat corect importanta atributului de raritate.
Pentru a transforma o resursa publica in marfa exista mai multe cai.
Una ar fi schimbarea perceptiei asupra raritatii acestei resurse.
Alta cale ar fi limitarea accesului la aceasta resursa.
Transpus in cazul specific al resursei publice a limbajului asta s-ar obtine prin limitarea accesului la ducatia care permite exploatarea acelei resurse.
Iau un caz extrem.
Ce s-ar intampla de pilda in urma limitarii numarului celor care invata sa exploateze operatiile matematice?.
Care este in ziua de astazi pretul unei banale operatii de adunare? 0,00.Nu exista o piata pentru asa ceva.Asta pentru ca exista prea multi oameni care stiu sa adune.
In cazul in care in toata lumea ar exista numai cativa oameni care sa stie sa efectueze o adunare aceasta operatie ar deveni extrem de profitabila.(lucrul acesta s-a intamplat deja in istorie dar de dragul demonstratiei ne facem ca nu stim)
Cunostinta despre cum se face o adunare, adica limbajul specific nu se epuizeaza prin exploatare.Poti sa utilizezi la infinit cunostintele despre cum se face o adunare fara ca acestea sa se uzeze sau epuizeze vreodata.
Iar prin restrictionarea accesului la educatie iata cum o resursa nemarcata de raritate, pentru ca inepuizabila primeste un atribut de raritate si o valoare de piata.
Asta vrem?
By ionut, aprilie 25, 2010 @ 2:54 pm
@p
“Care este in ziua de astazi pretul unei banale operatii de adunare? 0,00.”
Fals! Altfel contabilii ar lucra gratis!
By Alex Nicolin, aprilie 25, 2010 @ 3:03 pm
Anumite resurse sunt publice in adevaratul sens al cuvantului, adica sunt accesibile tuturor, insa accesul la aceste resurse presupune un consum de resurse. Cu alte cuvinte, nu resursa in sine este o marfa, ci accesul la ea.
De exemplu accesul la aer presupune actiunea respiratiei, asa cum accesul la energia eoliana presupune construirea de mori de vant, iar accesul la ploaie, construirea de cisterne si conducte. In mod analog, accesul la limbaj (verbal, matematic), presupune cunoasterea prealabila a acestuia, dobandita prin procesul de invatare. Tocmai de aceea exista profesori sau programe de studiu dedicate invatarii limbii engleze, matematicii, sau limbajului C++. Toate aceste modalitati de invatare presupun un cost, legat de timpul sau de banii (timpul altcuiva) sacrificate pentru studiu. Cu alte cuvinte, piata nu este a resursei in sine, ci a drepturilor de acces la aceasta.
Daca acest drept este restrictionat in mod arbitrar – nu ai voie sa construiesti mori de vant sau sa inveti sa scrii – acest lucru constituie un abuz. Nu constituie insa un abuz vanzarea la un pret stabilit de piata a morilor de vant sau predarea scrisului. Deasemenea, nu constituie abuz acordarea spectrului radio catre utilizatorii care platesc mai mult de catre un guvern sau un proprietar privat care detine un teren deasupra caruia se propaga undele radio.
In consecinta, resursele necesare accesarii unei “resure publice” (neafectate de raritate) sunt ele insele afectate de raritate, deci piata nu este a defapt resurselor publice, ci a dreptului de acces la ele. In aceasta privinta, nu vad nicio contradictie dintre conceptul de resursa publica si legile pietei.
By borat, aprilie 25, 2010 @ 3:04 pm
@ ionut
“n cazul statului, fraza se transforma in: daca vrei sa existi, esti obligat sa cotizezi”
pai si cu exemplul meu, daca vrei sa existi ca fotbalist, esti obligat sa cotizezi.
si nu vad de ce e statul considerat un bau-bau in zia de azi. statul iti da voie fara nici un fel de probleme 1) sa lucrezi in alt stat 2) sa sa-ti investesti banii in alt stat 3) sa incerci sa schimbi tu personal statul dupa cum crezi, cu conditia sa convingi suficient de multi oameni sa te voteze, sau sa alegi pe unul care sa te reprezinte
revin la comparatie si repet intrebarea, pentru fotbal e mai bine cu organizatii gen FIFA sau fara?
By ionut, aprilie 25, 2010 @ 3:07 pm
@p
Cata vreme “resursa” este publica (a tuturor si a nimanui) valoarea ei nu poate fi calculata economic (sunetele, “caramizile” limbajului muzical, nu valoreaza nimic luate ca atare). Doar luarea in “proprietate” (compunerea unei melodii) ii da valoare.
Sau tu crezi ca ar trebui sa asculti muzica gratis?
By Alex Nicolin, aprilie 25, 2010 @ 3:15 pm
Despre fotbal (sau orice alta activitate sportiva)
Problema activitatilor sportive organizate – cluburi sportive, federatii – nu este una a resursei publice – sportul respectiv -, ci al economiilor de scara generate de organizarea (chiar si in carteluri) a cluburilor pentru promovarea sportului respectiv si al beneficiilor asociate drepturilor de vizionare.
O organizatie cum este FIFA, UEFA sau orice alta federatie este un monopol natural, aparut ca urmare a actiunii pietei. Exista suficient de multe exemple de astfel de organizatii al caror monopol a fost atacat, cu mai mult sau mai putin succes – multitudinea federatiilor de box, sau “revolta” constructorilor din F1 impotriva lui Bernie Ecclestone.
By ionut, aprilie 25, 2010 @ 3:18 pm
@borat
Vad ca nu m-am facut bine inteles! Hai sa-ti pun eu intrebarea relevanta: ce parere ai ca FIFA sa se ocupe si de sanatate, sau educatie, sau transport?
Imi da voie sa lucrez in alt stat? zPai multumesc frumos, da’ eu vreu (si chiar lucrez) intr-un paradis fiscal pe care “statul” vrea sa-l desfiinteze ca “entitate”.
By borat, aprilie 25, 2010 @ 3:23 pm
@ ionut
pentru fotbal e mai bine cu organizatii gen FIFA sau fara? raspunde cu da si nu.
@ alex
am ales exeplul asta pentru ca vreau sa intreb de fapt daca exista sau nu vreun beneficiu pentru societate ca cineva sa impuna respectarea unor reguli odata convenite si, la nevoie, sa-si impuna propria interpretare a regulilor. nu ma intereseaza aspectul sportiv.
By ionut, aprilie 25, 2010 @ 3:35 pm
@borat
PENTRU FOTBAL SI NUMAI PENTRU FOTBAL sigur ca da!
Pentru BASCHET insa nu, FIFA ar fi o pacoste!
By borat, aprilie 25, 2010 @ 3:49 pm
ca sa fim siguri, cu riscul ca FIFA sa-si exercite in mod abuziv autoritatea, e mai bine cu o astfel de organizatie decat fara?
By ionut, aprilie 25, 2010 @ 4:20 pm
@borat
Autoritatea nu se poate exercita in mod abuziv decat prin agresiune (exercitarea violentei) ceea ce e inacceptabil.
By Alex Nicolin, aprilie 25, 2010 @ 4:26 pm
@Borat
In cazul sporturilor e clar ca tuuror celor implicati (sportivi, arbitri, patroni de cluburi, media si spectatori le convine situatia existenta. In caz contrar, ei pot alege oricand sa nu mai participe (sa mu mai joace, sa nu mai arbitreze, sa nu mai transmita sau sa numai vizioneze. Cu alte cuvinte, participarea este strict optionala.
In cazul societatii insa, paritciparea este necesara, prin insasi naturea sociala a omului. Izolarea voluntara de societate este un eveniment extrem de rar – compara numarul de pusnici cu numarul de indivizi care nu sunt implicati in fotbal (categoriile enumerate mai sus). Atunci cand un grup (chiar si majoritar) impune in mod arbitrar un set de reguli celorlalti membri ai societatii, acest lucru constituie un abuz, pentru ca incalca in mod inevitabil drepturile celor care nu sunt de acord cu respectivul set de reguli.
Trebuie facuta insa distinctia dintre regulile naturale si cele stabilite arbitrar. Examinand societatile cu un nivel de dezvoltare superior comunei primitive, se observa faptul ca exista intr-adevar un set de reguli universal valabile, care sunt necesare pentru functionarea si dezvoltarea societatii. In mod aproape universal, aceste reguli se refera la respectarea dreptului la proprietate si a celorlalte drepturi derivate din acesta: dreptul la viata, libertatea cuvantului, libertatea de miscare, libertatea de asociere etc. In lipsa dreptului la prorpietate, o societate se afla inca in comuna primitiva, oricat de mult ar cauta sa nege aceasta evidenta.
Asa cum am spus anterior, complementar dreptului la proprietate – care se refera la bunurile care pot fi considerate marfuri (uneori si viata este o marfa), mai exista si dreptul de utilizare asupra celolalte bunuri, pe care le putem numi “publice”. Chiar daca aceste bunuri nu sunt ele insele marfuri, dreptul de utilizare a acestora este, deci si acest drept intra sub incidenta regulilor care guverneaza dreptul la proprietate. Restrictionarea tranzactiilor care privesc aceste drepturi este un abuz.
By p, aprilie 25, 2010 @ 6:06 pm
@Alex Nicolin
˝Anumite resurse sunt publice in adevaratul sens al cuvantului, adica sunt accesibile tuturor,˝
Ah, deci exista totusi resurse publice!
Dogma libertariana neaga hotarat si existenta acestui tip de resurse.Pur si simplu.
@ionut
˝Doar luarea in “proprietate” (compunerea unei melodii) ii da valoare.˝
Eu ma refeream la luarea in proprietate a materiei prime, a resursei primare a muzicii.
De pilda atunci cand un grup privat (sa spunem de talibani) decreteaza ca nimeni nu poate folosi resursa muzicala (notele muzicale) decat pentru a compune muzica religioasa musulmana.
Sau cand un alt grup decreteaza ca un anumit tip de muzica este decadenta si folosirea resursei muzicale pentru a prelucra acel tip de muzica este interzisa.
Aceasta inseamna printre altele luare in proprietate a unei resurse.
Ia incearca sa mergi in Somalia (unde statul nu exista si unde opereaza sharia sub protectia manu militari a unor grupuri private) si incearca sa compui si sa vinzi rock and roll sau alta muzica decadenta.
Si unde am spus eu ca muzica trebuie ascultata gratis?
Enervanta nevoia asta de a recurge mereu la exemple pentru ca preopinentul nu intelege un text.Dar nu te ingrijora, nu esti singur.
Sondajele arata ca un procent uimitor dintre romani au dificultati serioase in a intelege un text.
Apropos de resursa de limbaj.Se pare ca Romania este o tara foarte saraca in acest tip de resursa.
By borat, aprilie 25, 2010 @ 6:47 pm
@ alex si ionut
inteleg ca pe undeva problema pe care o aveti cu statul e ca va restrange libertatea, incalca acele regulii “universal valabile” care se regasesc la toate societatile “cu un nivel de dezvoltare superior comunei primitive”…
nu exista reguli universale. ni se par noua universale doar. ca termen de comparatie, citeam acum cativa ani cartea unui matematician japonez, devenita best seller in japonia, care spunea ce aiureala naiva este credinta in libertate si egalitate a vesticilor. nu esti frate liber, esti dependent de societate. toti suntem dependenti de societate. termenul a avut sens ca reactie la societatea de tip feudal.
comunistii au crezut ca egalitatea va rezolva toate celelalte probleme, iar voi o luati de buna pe asta cu libertatea. amandoua teoriile se impiedica de aceeasi problema practica – natura umana.
By Alex Nicolin, aprilie 25, 2010 @ 9:29 pm
@Borat
Termenul de societate nu este unul abstract, ci se refera la o comunitate de oameni. Daca unii dintre ei sunt mai putin liberi, inseamna ca libertatea lor este ingradita prin norme sociale. De multe ori insa aceste norme sociale impart societatea in invingatori si invinsi.
Ce zici de societatea musulmana (fundamentalista), sau de orice alta societate de tip sclavagist/feudal? Barbatii au drepturi mult mai mari decat femeile, iar sultanul/seicul are drepturi mult mai mari decat supusii lor. Similar, in statele comuniste nomenklatura avea de toate, in timp ce insul de rand nu avea mai nimic (halal egalitarism).
Dupa parerea mea, totalitatea drepturilor intr-o societate este egala cu suma drepturilor indivizilor sai. Atunci cand unor indivizi li se acorda drepturi suplimentare, acest lucru nu se poate face decat prin restrangerea drepturilor altora. O astfel de societate va fi in mod inevitabil fracturata intr-o serie de “caste”, fiind profund dezbinata, si deci vulnerabila la idei “progresiste” cum ar fi lupta de clasa (vezi ascensiunea Naxalismului in India).
Nu sunt surprinzatoare ideile colectiviste venite din partea unui japonez. Japonia a evoluat intr-un timp scurt de la o societate de tip feudal, impartita in caste, catre o societate guvernata de “statul bunastarii. Chiar si in conditiile existentei unei economii de piata (cu accente etatiste) in prezent, castele sunt inca bine conturate (burakumin) – mentalitatile fudale nu dispar in 150 de ani.
Avantajele unei societati unde drepturile fundamentale ale indivizilor sunt egale, si cat mai extinse, fata de o societate stratificata artificial sunt capacitatea mai mara de adaptare, omogenitatea si solidaritatea intre indivizi. O astfel de societate este una guvernata de principii liberale, cu o economie de piata functionala.
“Socialismul democratic” nu poate caracteriza o societate libera, pentru ca dreptul la proprietate al indivizilor este strns controlat. Aceasta forma de socialism este defapt o dictatura a majoritatii.
By Mona, aprilie 26, 2010 @ 12:12 am
@p
Resursa primara a unei compozitii muzicale nu sunt notele. Ci insiruirea notelor intr-un anumit fel. Aici avem drepturi de autor.
Ok, se poate spune ca reprezentarea notelor intr-un limbaj comun (de exemplu pe portativ) este in proprietatea cuiva. Asta asa, in acelasi mod in care avem inventii si inovatii cu legile aferante acestora. Pentru ca cineva chiar a inventat acest sistem, pe cand nimeni nu a inventat o limba.
Dar notele in sine sunt un fenomen fizic. [b]Cum sa vorbesc de drept de proprietate asupra unui fenomen fizic? [/b] E ca si cum as vorbi de drept de proprietate asupra ploii. Dar pot vorbi eventual de drept de proprietate asupra apei de ploaie cazute la mine in ograda, in butoiul meu.
By Mona, aprilie 26, 2010 @ 12:23 am
@p
“Ah, deci exista totusi resurse publice!
Dogma libertariana neaga hotarat si existenta acestui tip de resurse.”
Pe pagina asta ai un tabel despre private si public goods: http://en.wikipedia.org/wiki/Public_good
Nu cred ca neaga nimeni existenta acestui tip de bunuri. Ne deosebim prin solutiile pe care le propunem pentru rezolvarea problemelor aferente in productia si consumul bunurilor care sunt non-excludable (si aici intervine felul in care sunt distribuite drepturile de proprietate).
By Mona, aprilie 26, 2010 @ 12:24 am
Imi poate spune cineva, va rog, cum fac sa bolduiesc o parte de text?
*aferente productiei si consumului
By borat, aprilie 26, 2010 @ 5:37 am
@ alex
vreau sa zic 2 lucruri
1) ce considera fiecare ca drepturi naturale si universale este determinat cultural. cum chiar tu spui, la altii e altfel. pe viitor e posibil ca unii cu mentalitati mai “inapoiate” de prin asia sa ne dea ceata din punct de vedere economic.
2) nu spune nimeni ca lipsa libertatii e buna si trebuie sa ne intoarcem la sclavagism. doar ca libertatea dusa la extrem este un drum spre dezastru, la fel ca cum s-a dovedit a fi egalitatea totala. suntem dependenti de societate (= alti oameni) si ar fi bine sa luam asta in calcul ceva mai mult decat o facem.
By ionut, aprilie 26, 2010 @ 10:00 am
@p
Repet oarecum comentariu, deorece spam-ul isi face de cap:
Ca de obicei faci confuzii! Nu te ingrijora, nu esti singurul
. Nimeni nu incearca sa impuna monopol sau sa interzica “sunetele” ca atare, deoareca n-au nici o valoare. A, ca niste indivi,grup de indivizi, organizatii sau state, fac asta cu “productia muzicala” care poate fi valorizata, nu e nici o surpriza…
By ionut, aprilie 26, 2010 @ 10:07 am
@p
Tu nu esti, in nici un caz, un “preopinent”, ci doar asa, un povestitor (unul care ne spune povesti). Bune si astea ca un “corolar”, dar n-au legatura cu subiectul blogului sau al discutiilor…
By ionut, aprilie 26, 2010 @ 10:11 am
@borat
“voi o luati de buna pe asta cu libertatea.”
Concluzia ta ar fi: din cauza naturii umane, libertatea e o iluzie, deci nu mai incercati! Se prea poate ca nici unul dintre noi sa nu fie liber, dar unii prea cer (si pentru ei si pentru ceilalti implicit) “lanturile” si clameaza cu obstinatie virtutile sclaviei.
By ionut, aprilie 26, 2010 @ 10:15 am
@borat
“libertatea dusa la extrem”
Da, a “ta”, atata timp cat nu o ingradeste sau deranjeaza pe a “mea”!
By ionut, aprilie 26, 2010 @ 1:59 pm
@borat
Dar pe voi “etatistii” nu va deranjeaza “libertatea dusa la extrem”, ci insasi ideea de libertate. Adica tu insusti ai ajuns la concluzia ca, pentru tine, statul e bun si necesar si trebuie sustinut prin taxe si impozite. Foarte bine, bravo, nici o problema, e dreptul tau absolut intemeiat sa ai opinie proprie si sa faci ce crezi de cuviinta cu proprietatea ta.
By ionut, aprilie 26, 2010 @ 2:08 pm
@borat
Dar sustine-l tu insuti, si impreuna cu cei care mai cred asta, cu o parte din proprietatea voastra! Dar eu cred altceva (anume ca nu “statul” e cea mai buna forma de organizare, ba ca e chiar nociv), ca atare nu ma obliga si pe mine sa-l sustin! Adica, diferenta dintre noi e ca eu nu vreau ca tu sa fii obligat sa aderi la la parerile mele, in schimb tu exact asta vrei, sa-mi impui prin lege parerile tale!
By p, aprilie 26, 2010 @ 2:19 pm
@ Mona
“Resursa primara a unei compozitii muzicale nu sunt notele. Ci insiruirea notelor intr-un anumit fel.”
De fapt vrei sa spui ca resursa unei
compozitii muzicale este limbajul.
O definitie a limbajului conform DEX:” Mijloc de exprimare a ideilor sau a sentimentelor prin culoare, sunete muzicale etc”.
In eprimarea ta echivaleaza cu “insiruirea notelor intr-un anumit fel.”
Adica ai ajuns sa sustii ca limbajul este o resursa dupa ce mai inainte asta ti se parea de neconceput.
Este un progres.Bravo.
“Aici avem drepturi de autor.”
Ok. Spune-mi te rog cui apartin drepturile de autor asupra jazz-ului, operei, operetei, chansonetei, blues-ului, muzicii gregoriene, doinei din frunza, rock an roll-ului, heavy metal-ului ca expresii muzicale ?
Nazistii au interzis jazz-ul si i-a trimis pe jazzisti in lagare de concentrare.Asta pentru ca nazistii si-au arogat drepturi de proprietate asupra limbajului muzical (o resursa publica), hotarand ce expresii muzicale este permis a fi exprimate.
Ce spune scoala austriaca despre aceasta intamplare ? A avut vre-un rol in drumul spre servitute distrugerea de catre rinoceri a resurselor/spatiului public prin luarea lui in proprietate exclusiva?
“[b]Cum sa vorbesc de drept de proprietate asupra unui fenomen fizic? [/b] E ca si cum as vorbi de drept de proprietate asupra ploii.”
Sau asupra luminii, ca-n povestea de la care a pornit topicul.
“Dar pot vorbi eventual de drept de proprietate asupra apei de ploaie cazute la mine in ograda, in butoiul meu.”
Sigur ca da, se poate vorbi exact in aceiasi termeni despre dreptul de proprietate asupra luminii solare care cade in curtea mea.
By ionut, aprilie 26, 2010 @ 2:36 pm
“Nazistii au interzis jazz-ul”.
Nazistii erau socialisti, nu e absolut NICI o mirarea o atare enormitate din partea lor!
By MIA, aprilie 26, 2010 @ 3:38 pm
>Autoritatea nu se poate exercita in mod abuziv decat prin agresiune (exercitarea violentei) ceea ce e inacceptabil.
Ce anume e “inacceptabil” ? Exercitarea violentei ?
Mi se pare o pozitie destul de ciudata de la cineva care sustine fara problema “dreptul proprietarilor de a folosi arme de foc” …
>Femeia care vrea sa interzica soarele nu este reprezentanta statului ci a unor industrii private.
Exact – si asta pentru ca Bastiat nu era ( neaparat ) un precursor al libertarianismului modern, cum exista pretentia a-l incadra ( ca si pe Menger la fazele legate de moneda ) ci pur si simplu expunea viciile de rationament din diversele si din toate sursele “argumentatii interesate” ( fie ele private, de stat etc ).
Epigonii sai moderni sunt foarte departe de o asemenea onestitate si echidistanta …
By ionut, aprilie 26, 2010 @ 4:34 pm
@MIA
“dreptul proprietarilor de a folosi arme de foc”
Lasa garagara socialista caracteristica : e vorba de dreptul proprietarilor de a se apara folosind arme de foc, nu cred ca ai vazut pe cineva (pe blogul asta cel putin) sustinand ideea initierii violentei.
Si nu te obosi sa-mi explici ca sustinerea “dreptului proprietarilor de a folosi arme de foc” inseamna sustinerea violentei…
By ionut, aprilie 26, 2010 @ 4:45 pm
“Femeia care vrea sa interzica soarele nu este reprezentanta statului ci a unor industrii private.”
De acord, dar a industriilor “private” care CER cu insistenta ajutorul si interventia statului (un impozit mare pe ferestre, sau poate pur şi simplu interzicerea totală). Nu ca “destepti” d’astia, care sa ceara impozite marite (sau toata lumea sa fie impozitata domnule!), n-ar exista si in realitate, nu numai in poveste, chiar in prezent!
By MIA, aprilie 26, 2010 @ 5:39 pm
>Si nu te obosi sa-mi explici ca sustinerea “dreptului proprietarilor de a folosi arme de foc” inseamna sustinerea violentei…
Finalmente asta inseamna – trebuie reamintit.
By ionut, aprilie 26, 2010 @ 5:52 pm
@MIA
“Finalmente asta inseamna – trebuie reamintit.”
Se putea?
Ca si dreptul proprietarilor de a detine topoare, de exemplu, care tot “initierea si sustinerea violentei” inseamna!
Desi tie iti e greu sa intelegi, “reforma proprietatii asupra armelor” nu inseamna decat oferirea sansei potentialelor victime de a opune agresorilor o riposta pe masura. De fapt frica “autoritatilor” e ca cetatenii sa nu foloseasca armele tocmai impotriva lor, cel mai mare si mai periculos agresor.
By Alex Nicolin, aprilie 26, 2010 @ 7:44 pm
Folosirea armelor de catre indivizii cinstiti se face cu precadere asupra carora care initiaza violenta (atacul asupra proprietatii).
Dupa cum s-a constatat, cei pusi pe talharie reusesc sa achizitioneze oricum arme, chiar si in tarile unde accesul la acestea este puternic restrictionat – vezi adevaratele “arsenale” confiscate cu ocazia descinderilor pe la casele membrilor gruparilor de crima organizata autohtone.
Uneori printre agresori se numara si statul. In trecut oamenii se rasculau aproape intotdeauna dein motive economice (fiscalitate excesiva). Dupa parerea mea, revolta armata impotriva unui sistem opresiv nu este doar justa, ci si necesara, dupa epuizarea tuturor cailor politice de actiune.
“What signify a few lives lost in a century or two? The tree of liberty must from time to time be refreshed with the blood of patriots and tyrants. It is its natural manure.”
Thomas Jefferson
By Mona, aprilie 27, 2010 @ 12:00 am
@p
Mi-ar placea sa vezi diferenta dintre ideea de nota muzicala si o
nota muzicala scoasa de violonistul X in momentul X. In cel de-al doilea caz putem vorbi de drepturi de proprietate (si chiar o facem!)
Lumina, denumire generica pentru un fenomen natural vs lumina soarelui in locul X la momentul X. Vezi diferenta?
“Sigur ca da, se poate vorbi exact in aceiasi termeni despre dreptul de proprietate asupra luminii solare care cade in curtea mea.”
Cu ultima fraza sunt de acord, dar nu vad cum ar nega ceea ce spun eu.
“Nazistii au interzis jazz-ul si i-a trimis pe jazzisti in lagare de concentrare.” Nazistii nu cumva reprezentau statul?
“Asta pentru ca nazistii si-au arogat drepturi de proprietate asupra limbajului muzical (o resursa publica), hotarand ce expresii muzicale este permis a fi exprimate.”
Nu prea inteleg. Ori aveau drepturi asupra limbajului ori asupra ideilor exprimate. Nu sunt sigura ca inteleg ce intelegi prin “expresii muzicale”.
Oricum, ideea povestioarei cu pricina este unde se poate ajunge in urma politicilor de acest gen. Cum un simplu consumator trebuie sa plateasca pentru ceva ce inainte era gratis (acesta este un exemplu dus la extrem, in mod normal vorbim doar despre un consumator care este nevoit sa plateasca mai mult pentru acelasi produs).
By Mona, aprilie 27, 2010 @ 12:03 am
Si cum nu avem cum sa tragem o linie “de aici incolo gata favorizarea unui anumit grup”.
Scuze, am dat send aiurea