Logica economica

Două reguli în politica fiscală

În tentativa de a limita puterea discreționară a statului de interveni în economie (vezi celebra dezbatere reguli versus discreție), economiștii au acordat atenție îndeobște regulilor în politica monetară, evitând domeniul bugetar. Dacă în domeniul monetar s-au propus o grămadă de reguli (regula țintirii inflației, a nivelului prețurilor, a cursului de schimb, a ratei dobânzii, a masei monetare – fiecare cu variante), în ceea ce privește îngrădirea autonomiei fiscale lucrurile stau mult mai prost. Unicele și totodată celebrele reguli bugetare derivă din criteriile prevăzute pentru aderarea la moneda unică europeană:
• Deficit bugetar de maxim 3% din PIB
• Datorie publică de maxim 60% din PIB

Inspirat de cazul Georgiei, statul care a întreprins una din cele mai liberale reforme economice din ultima vreme și în care se încearcă încorporarea acestor reguli în Constituție, plus prevederea ca cheltuielile publice să nu depășească 30% din PIB, am mers mai departe (cu cât mai departe cu atât mai bine!) și am propus instituirea a două restricții asupra politicii fiscale:
• obligarea guvernului de a nu derula deficit bugetar timp de doi ani consecutiv
• menţinerea unei datorii publice sub 5% din PIB

Între timp mi-am dat seama că putem ținti mai sus, deoarece există un stat care a instituit o regulă de politică fiscală care, în acest moment mi se pare cea mai constrângătoare din lume. Este vorba de Chile, unde începând din anul 2000 guvernul s-a angajat să respecte următorul principiu: asigurarea unui excedent bugetar structural de 1% din PIB. Cifra în sine este mai puțin importantă (în acest caz, ea derivă din – și practic, urmărește să compenseze – pierderea de circa 1% din PIB pe care banca centrală din Chile o suportă anual ca urmare a salvării sistemului bancar în trecut). Ideea este că într-o țară guvernul și-a propus să urmărească echilibrul bugetar, fie și pe parcursul ciclului economic. De remarcat că această regulă nu este exprimată în vreo lege, ci ea funcționeaza ca un fel de gentlemen’s agreement – e drept, într-o țară unde guvernul nu e compus din fitecine.

Nu sunt neapărat în favoarea implementării acestei reguli în România. Deficitul structural este un construct matematic prea puțin relevant pentru realitatea economică. Calcularea valorii lui presupune că știm dinainte cum se va produce ciclul economic și cum va influența el execuția bugetară. Aici fiecare poate specula cum dorește, cu cât o face cu mai multe ecuații cu atât e mai trendy.

De aceea, cred că regula care ar trebui implementată este țintirea echilibrului bugetar nominal cu o marjă de plus/minus 1% (asemănătoare cu practica țintirii inflației). Această regulă ar trebui completată cu o alta, care să împiedice eventualele derapaje cauzate de jocul cu marja de eroare: limitarea datoriei publice la 1% din PIB (în următorii 5 ani, să zicem). Desigur, chiar și așa posibilitatea creșterii cheltuielilor publice nu este exclusă (dată fiind creșterea PIB), însă la ora asta mi-e greu să îmi imaginez ceva mai bun. Poate are cineva vreo sugestie.

Nevoia de reforme, Politica fiscala | Bogdan Glăvan | mai 17, 2010 9:55 pm

43 comentarii

By george, mai 17, 2010 @ 10:48 pm

in tara noastra se poate aplica asa ceva peste ceva timp deoarece s-a pornit prost. da , corect dar trebuie tinut cont de marimea si eficienta aparatului bugetar -in functie de cerintele si strategia de dezvoltare a fiecarui stat, de nivelul de colectare si corupie -foarte strans corelate aceste doua elemente, de incadrarea internationala a statului respectiv in cadrul diferitelor uniuni economice si comerciale si nu in ultimul rand de politica fiscala care la noi este haotica( sunt contabil si stiu ca se schimba legile fiscale intr-o veselie).
1. la noi se poate aplica asa ceva dupa ce mai reducem din deficitul fiscal -eliminam o parte din evaziune( cat mai mare) si eficientizam cheltuielile si modul lor de efectuare plus aparatul bugetar, atragem fonduri UE etc.
2. pot spune ca si eu imi doresc un asmenea guvern dar fara aplicarea celor de mai sus este greu . Probabil la ei nu exista asa ceva : coruptie evaziune la stele si risipa de bani publici ,cel putin in Georgia. daca ne ramane deficitul la nivelul tratatului de la Mastricht sa fim fericiti.
By vali plesca, mai 18, 2010 @ 7:40 am

regulile sunt bune. problema e ca nu vad un politician in romania care sa le aplice. solutia pe care o vad e decuplarea sistemului bugetar de decizia politica (ministru de finante nesubordonat guvernului, cu mandat decuplat de periodicitatea alegerilor, buget creionat de specialisti, nu de politicieni etc.). daca bnr poate lua decizii majoritar bune tocmai pentru ca e ignorata vointa politicienilor, nu vad de ce nu s-ar putea crea organisme care sa tina socoteala banului public independent de vointa politicienilor.
By Ion Radu Zilişteanu, mai 18, 2010 @ 8:17 am

OK, să zicem că s-ar încerca aşa ceva, deşi mi se pare utopic. Ce te faci, însă, cu singularităţile de genul actualei crize? Ce te faci cu crizele “normale”, de dimensiuni mai mici, şi care derivă din ciclurile economice? Cum armonizezi comportamentele statelor care se găsesc în diferite faze de dezvoltare economică şi în care, pentru ţările mai puţin dezvoltate, deficitul bugetar este folosit, între anumite limite, ca element de progres?
By Bogdan Glavan, mai 18, 2010 @ 8:49 am

@Radu:
Deficitul bugetar nu e niciodata un element de progres, ci de regres! Daca te uiti pe istoria recenta a Chile (ultimele decenii) vezi ca au avut preponderent excedente bugetare, simultan cu crestere economica sustinuta. Asta spune ceva.
By MIA, mai 18, 2010 @ 9:36 am

>Daca te uiti pe istoria recenta a Chile (ultimele decenii) {…}

Alt exemplu in afara de Chile se poate ?

Stiu ca situatia chiliana e asa … un fel de “obsesie/obligativitate de citat” pentru oricine se considera lebertarian dar totusi … cum se explica, de ex., deficitele mari din perioada administratiei Reagan ?

Asta nu ca un deficit bugetar prea mare nu ar reprezenta, intr-adevar, un element perturbator extrem de puternic pentru ( eventuale ) ulterioare cresteri economice. De fapt aici dl. Glavan se lupta ( iarasi ) cu “oameni de paie” – nu am prea vazut aici afirmata o pozitie de genul “pentru a avea crestere economica trebuie sa avem deficit bugetar” …
By Stefan A., mai 18, 2010 @ 10:07 am

Cu tot respectul , va contrazic.
Un exemplu real, Italia .
In 1982, datoria publica era de 64 % PIB. Pina in acel an , datoria facuta de stat prin deficite ridicate , a fost folosita pentru a realiza infrastructura .
Mii de km de autostrazi. Apa , canalizare , energie electrica si telefonie in toate satele tarii. Plus realizarea unui sistem scolastic ,sanitar (inclusiv universitati) de tot respectul. (tinind cont ca marea majoritate a cetatenilor era analfabeta in 1945).Indirect a crescut enorm si PIB .
DUPA acest an , politica a fost total rasturnata de asa numitul pentapartid . Cinci partide care au guvernat impreuna pentru 10 ani . AU REUSIT DUBLAREA DATORIEI PUBLICE IN ACEASTA PERIOADA ( 10 ani) fara efecte vizibile in viata societatii .Si PIB a crescut cu cifre anuale reduse . Daca vreti , un sistem politic tip Romania post 1989 in care clientelismul politic a devenit regula . Personal vad diferenta de baza aici, in efectele unui deficit . Cu aproape 30 % datorie publica si respectind proportile , Romania nu a realizat nici macar 0,1 % din ce a fost construit in alte tari. Aici cred ca este diferenta abisala. Putem privii si Finlanda ca exemplu sau alta tara europeana , strict in primii 40 de ani post razboi. Inutil sa visam sau sa ne comparam cu RFG de azi sau Franta de azi.
PS. Cit supravietuieste in Romania un guvern ipotetic facut cu laureati ai premiului Nobel ?
By Ion Radu Zilişteanu, mai 18, 2010 @ 10:13 am

Când spuneam “element de progres”, mă refeream exact la ceea ce sublinia Ştefan A., respectiv folosirea instrumentului deficitului bugetar pentru investiţii în lucrări de infrastructură, care favorizează în mod indubitabil creşterea economică, inclusiv prin utilizarea forţei de muncă.
By vali plesca, mai 18, 2010 @ 10:38 am

ca de obicei, “austriecii” si keynesienii nu se inteleg. ca tot s-a pomenit de dezvoltarea italiei prin deficit, o nelamurire> deficitele alea cand, cum si de catre cine au fost platite?
By Stefan A., mai 18, 2010 @ 10:59 am

vali pleasca
“deficitele alea cand,cum si de cine au fost platite ? ”
Deficitele devin grave cind sint folosite pentru a platii milioane de persoane in pensie anticipata, cind aparatul de stat are mariri de salarii peste media inflatiei + multe mariri din pix, cind se cumpara bunuri si servicii de catre stat la preturi de “lingouri de aur”, cind se fac pomeni/ajutoare fara cap si control.
Strict la intrebare , deficitele in Europa au inceput dupa 1945.
In anii de glorie cind” economia duduia” si in Italia (1960-1975, +/-), 85% din datorie era alimentata din economiile cetatenilor care aveau in marea majoritate si titluri de stat in conturile bancare . Economiile cetatenilor au cumparat titlurile de stat .
In Romania nu este cetateanul care cumpara titlurile de stat romanesti ca nu avem mari economii in banci . Sint bancile straine care cumpara . Asta este o alta mare diferenta .
In intreaga europa , doar Ceausescu a avut idea de a plati datoria de stat si presupun ca sti ce efecte “marete” a avut asupra natiunii.
PS. datoriile de stat nu sint un UNIC imprumut cu scadere la o data fixa .Sint suma mai multor datorii cu scadente variabile in timp si achitarea lor(+ dobinda ) este tot variabila . 3-6 luni , anual , la 3, 5,10,15,30 de ani .
By Stefan A., mai 18, 2010 @ 11:02 am

Nu “scadere la o data fixa” , citeste “scadenta la o data fixa “. Cer scuze .
By Daniel, mai 18, 2010 @ 11:15 am

TEORETIC … e posibil ca “deficitul” sa fie folosit in mod “constructiv”.

Problemele sunt insa doua.

1) Costul de oportunitate.
De unde putem sti ca “lucrarile” comandate de stat reprezinta utilizarea optima a resurselor ?
Nu stim – si nu vom putea sti vreodata.

Ceea ce ma duce direct la

2) Ba copii, ba “doctoranzilor” in economie, voi chiar n-ati auzit de OPTIUNEA PUBLICA ?

Sa ai incredere in politicieni ca vor utiliza judicios banul public e echivalent cu a pune un lup sa pazeasca oi (evident, dupa ce lupul te-a asigurat de buna sa credinta).

Si ca tema de gandire (tot pt “doctoranzi”) – ce te faci cand vine SCADENTA ? (pentru ca va veni, mai devreme sau mai tarziu)
By vali plesca, mai 18, 2010 @ 11:15 am

stefan, doua precizari> astept mielul si nu/s economist (asa ca sa nu ma injuri prea tare daca gresesc in cele ce urmeaza). tu spui ca 85% din deficitul italiei a fost platit de cetateni prin titluri de stat. asta imi aminteste de o remarca a lui hazllit despre adevarurile incomplete si de lipsa analizei faptelor pana in consecintele ultime. in cazul nostru, intrebarea care apare e asta> rascumpararea titlurilor de stat cine o face?
By Stefan A., mai 18, 2010 @ 11:37 am

Vali pleasca
Eu sint doar un apasionat de economie si gata .
Teoretic, o datorie in scadenta , vine acoperita prin o noua datorie .
Practic , cumperi de 10.000 euro titluri de stat cu scadenta un an . Dobinda platita de stat , sa zicem 5 % , vine varsata in doua rate (semestral) in contul tau bancar . La scadenta imprumutului , acei 10.000 euro initiali care statul ar trebui sa restituie vin investiti in un alt imprumut de stat . Poti sa iei si banii inapoi , statul va gasi un alt cumparator care sa investeasca 10.000 euro si astfel tu vei avea banii inapoi + bobinda . Cind statul nu gaseste noi cumparatori , falimentul rezolva tot . Adica adio bani ( pentru cei multi si mici). Tipic , cazul Argentina care a dat faliment cu ani in urma . A restituit banii marilor investitori mondiali ( in primul rind FMI) si a lasat cu buzele umflate milioane de cetateni . Din tara dar si din strainatate . Riscul este parte integranta a capitalismului .
Denaturarea capitalismului actual , risca doar unii . Cei “mari si grosi” se salveaza mereu .
By Bogdan Glavan, mai 18, 2010 @ 12:36 pm

@MIA:
Uneori simt nevoia de a cita exemple, asa, din cauza inculturii unora, care nu dau doi bani pe “teorie chioara”! Dupa mine, exemplele sunt complet irelevante.

Ce are de-a face Reagan cu “lebertarianismul”? Fix niciuna, daca ne gandim doar la Razboiul stelelor ne pozitionam corect.

Si cum adica imi creez oponenti de paie? Pai tu nu i-ai auzit pe guvernanti, ca fara deficit nu vom avea autostrazi?!
By vali plesca, mai 18, 2010 @ 1:22 pm

stefan, vreau doi miei. pana ce mi-i dai, sa spunem lucrurilor pe nume> tu afirmi ca un stat poate trai cu proliferarea datoriilor la infinit. acuma eu am alta nelamurire> tu de ce nu traiesti asa?
By Stefan A., mai 18, 2010 @ 2:09 pm

Vali pleasca
Eu personal nu sustin ca tarile pot trai cu datorii la infinit ! Actualii si fostii politici au sustinut asa ceva .
Comentarile mele au incercat sa prezinte realitatea de azi. Mai putin primul comentariu unde am prezentat efectele datoriei in primii ani post razboi in Italia si cum acest efect a fost denaturat dar si amplificat pentru alte scopuri dupa 1982.
Problema (parerea mea) este pina la ce nivel poate fi sustinuta o datorie publica si ce se face cu aceasta datorie . (Aici domnul Glavan ma critica) .Partea proasta ca nici un privat nu risca banii lui pentru a electrifica un sat romanesc s.a.m.d. Cu banii lui personali, nici un privat nu a construit autostrade in lume . Eventual cu finantare sau garantie bancara de stat (facuta tot pe baza de datorii) .
Asa cum actualele centrale nucleare americane (ca sint private) , in constructie , au in spate o garantie a guvernului federal cu 8,5 miliarde dolari + o garantie ca energia produsa va fi cumparata in totalitate de distribuitori !
PS. Eu am terminat datoriile in decembrie 2009. Nu am nevoie de altele in acest moment ! In viitor , vom vedea !
By MIA, mai 18, 2010 @ 2:18 pm

>Eu personal nu sustin ca tarile pot trai cu datorii la infinit !

La infinit nu – dar in situatii de razboi/criza se poate ajunge la o datorie sustinuta importanta pe o perioada destul de lunga cita vreme dobinda platita e rezonabila …

Repet – nu ca e o situatie de dorit, dar citeodata pur si simplu nu exista alta solutie rezonabila.
By Stefan A., mai 18, 2010 @ 2:44 pm

Mia
Lasam balta idea razboiului ca nefondata .
Criza este o manifestare normala in capitalism . Actuala criza este creata artificial prin pomparea de bani in prostie pe piata . De ani de zile .
Si asta din cauza ca statele , politicii , prefera sa pompeze bani decit sa faca reforme. Reformele reale sint dureroase si se platesc in voturi. Deci se pot pierde fotolii si privilegii. Mai bine tiparim bani si “rostogolim” rezolvarea problemelor la generatile viitoare . Partea proasta ca si “pretul” rezolvarii problemelor creste cu “rostogolirea”.
Un exemplu de lipsa de reforma :
Pensionatul de azi , intrat in pensie ieri , la 50 de ani, va cere banii si va propune cresterea contributilor la cei care lucreaza azi si tot el va cere sa mearga in pensie copii lui , la 65-70 de ani . Important sa aiba el acum siguranta venitului .
Dobinzile sint tinute in mod artificial reduse.Nationalizezi sau ajuti financiar mari banci mondiale si imediat dupa le obligi sa cumpere titluri de stat cu dobinzi ridicole .Aceste banci vor “distribui” aceste titluri la scara planetara si cum dobinda e ridicola , pentru a face profit ( ca nu sint armata salvarii) se vor concentra pe speculatia bursiera .Ca speculeaza pe euro, titei, griu, bumbac , nu conteaza . Si cum puterea financiara e concentrata in putine banci de nivel mondial , speculatia poate fi si “orientata, ajutata” prin “efectul de turma” a altori jucatori pe bursa .
Fiecare activitate umana are o nota de plata . Inclusiv datoriile .
By vali plesca, mai 18, 2010 @ 3:12 pm

stefan, nu mai numar mieii, ca n-are rost…
in rest, s-o luam catinel. la inceput, tu ai spus ca italia s-a dezvoltat prin deficit. cand chestia cu deficitul s-a redus, a scazut si ritmul de dezvoltare. in primul rand, premisa ta e falsa. dau un exemplu: cand intri pe autostrada in italia, primesti un tichet. cand iesi, platesti cat ai folosit autostrada. cele mai multe autostrazi de acolo sunt facute, ca mai in toata europa, prin parteneriat public/privat. brennero, de exemplu, din cate stiu, e o autostrada integral privata (ca si passo del rombo, de exemplu, ca sa vorbesc de locuri pe unde am fost eu). cu alte cuvinte, autostrazile NU s-au facut din bani publici. evolutia temporala desenata de tine arata foarte clar ca dezvoltarea economica a italiei a stagnat tocmai datorita faptului ca scadenta a ajuns, iar datoriile au trebuit platite. asta-i diferenta intre o abordare keynesiana, ce promite dezvoltare, dar atrage si perioade de recesiune (din ce in ce mai crunte) si una austriaca ce promite mai putin, dar te pazeste de recesiune. intrebarile pe care ti le puneam eu nu erau nevinovate> sugerau ca nu poate sa nu existe scadenta. despre mafie, ue sau euro nu mai vorbesc, ar fi prea mult.
spui ca nici un privat nu electrifica un sat, sau nu face o autostrada. nici statul nu o face daca reprezentantul lui, mic hartogar ce vrea spaga sau mare politruc ce vrea comision, nu iese in castig. din aceasta cauza o lucrare platita de stat e mai scumpa si mai proasta decat una facuta de un privat. privatul care se imprumuta sa faca o autostrada plateste doar autostrada. statul plateste si comisioanele. oricum, decontul final ajunge in buzunarul tau. preferi sa platesti in plus si coruptia statului?
By MIA, mai 18, 2010 @ 3:31 pm

>Criza este o manifestare normala in capitalism .

Depinde de amploare – diavolul e ascuns in detalii cum se zice …

>nici statul nu o face daca reprezentantul lui, mic hartogar ce vrea spaga sau mare politruc ce vrea comision, nu iese in castig.

Daca exista suficienta “presiune” de la conducerea politica – in eventualitatea in care si ea e presata la rindul ei de cerintele votantilor se va face. Stiu ca poate parea contraintuitiv daca se judeca din cadrul unor anumite “dogme” dar sunt suficiente exemple ( si nu doar in ultimii 50-60 de ani de dupa razboi, ci mult dinainte in istorie ) de astfel de lucrari reusite de infrastructura.

>Reformele reale sint dureroase si se platesc in voturi.

Depinde de perceptia populara – pot sa si aduca voturi ( si ulterior celebritate si mentionari in cartile de istorie ).
Sa lasam deoparte exemplele tipici cu Reagan si M. Teacher ( care totusi … au fost realesi si nu si-au incheiat mandatul fortat ) si sa ne uitam si pe meleagurile noastre.
By MIA, mai 18, 2010 @ 3:33 pm

>asta-i diferenta intre o abordare keynesiana, ce promite dezvoltare, dar atrage si perioade de recesiune (din ce in ce mai crunte){…}

Ar fi interesant de mentionat ( pentru a pastra o informare corecta ) ca ceea ce a dus la actuala criza a fost abordarea monetarista si nu cea keynesiana …

Dar na … asa e cu unii care sunt indoctrinati sa vada/cunoasca doar in alb si negru.
By vali plesca, mai 18, 2010 @ 4:24 pm

mia, bag sama ca esti dornica in palose sa ne batem . faca-se voia ta, daca tot m-ai prins intr-o zi mai libera: daca vrei o abordare corecta, ar trebui sa spui asa: “IN OPINIA MEA ca ceea ce a dus la actuala criza a fost abordarea monetarista si nu cea keynesiana”. iar pentru asta ar trebui sa aduci si argumente. nu de alta, dar e cam greu de facut vazut o relatie de cauzalitate intre rigoarea monetara a monetaristilor si dezmatul financiar patronat de fed
By Stefan A., mai 18, 2010 @ 6:07 pm

vali pleasca
TE INSELI AMARNIC !
TOATE autostrazile italiane au fost construite de stat . In anii 90 , marea majoritate au fost privatizate . Multe cu “dedicatie”.
Tocmai acea plata , a autostrazii, a facut sa se amortizeze pretul constructieisi intretinerea lor . In momentul privatizarii, erau amortizate costurile de constructie si toate erau in activ financiar .
Daca voi sinteti crescuti in o societate inalt corupta , de zeci de ani , nu generalizati ca asa e in intreaga lume .
Dupa cum spuneam , in primii 40 de ani post razboi, ce a facut occidentul nu a fost fructul exclusiv a coruptiei .
Realitatea e sub ochii vostri , la fiecare deplasare in vest dar este dur de admis .
Cind occidentali erau saraci lipiti pamintului , post 1945 , cine avea posibilitatea sa investeasca ceva ?
DOAR STATUL.
Acum fara sa contesc teoria acestui blog, este ilogic sa asteptati ca vin privatii si va fac infrastructura tarii. Cei autohtoni specializati nu exista si cei straini ar venii doar pentru profit maxim.
Ca urmare , asteptati alti 20 de ani si realizati ca sintem si vom fi mereu saracii europei , in toate sectoarele .
Fara suparare !
By MIA, mai 18, 2010 @ 6:46 pm

>Daca voi sinteti crescuti in o societate inalt corupta , de zeci de ani , nu generalizati ca asa e in intreaga lume .

Exact – bună şi extrem de importantă observaţie.
Deşi cam mereu ignorată pe zonă …
By sorin_f, mai 18, 2010 @ 6:56 pm

“Cind occidentali erau saraci lipiti pamintului , post 1945 , cine avea posibilitatea sa investeasca ceva ?
DOAR STATUL.”

Ce a avut in plus fata de mediul privat de numai el a putut face autostrazi?

Cum de cei N votanti care preseaza conducerea politica a statului sa faca autostrazi, nu se pot constitui (sub o forma sau alta) intr-o firma privata care sa faca acelasi lucru?
By Stefan A., mai 18, 2010 @ 7:36 pm

sorin f
Poti sa aduni si 1 milion de saraci (in o forma sau alta), fara bani sint tot saraci.
In Romania de ce nu se unesc cetatenii sa construiasca privat autostrazile ? Nu cumva (in primul rind) din lipsa acuta de bani?(si vorbim de zeci de miliarde de lei) Cine ar imprumuta o astfel de asociatie si ce garantii ar da aceasta in schimbul unui imprumut ?
Este o lege a statului care impiedica o astfel de asociere ? Nu cred .
Incearca tu personal sa faci o societate pe actiuni (SA) cu scopul de a construi autostrazi si vezi ce rezultate obti daca nu intervine si statul ca garant sau actionist ! Incearca !
By Alex Nicolin, mai 18, 2010 @ 9:17 pm

No comment:
cia.gov/library/pu…korder/2186rank.html
minhda.cl/english/…_evolucion_deuda.php
discutii.mfinante.…tia_DP_2000_2009.pdf
By ionut, mai 18, 2010 @ 10:15 pm

@Stefan A.

“Este o lege a statului care impiedica o astfel de asociere ? Nu cred”

Logica de asistat si etatist (d’aia te si aproba MIA cu atat entuziasm)

Sigur ca exista! Si anume multitudinea de taxe impozite si accize obligatorii care te expropriaza de aproximativ 3 sferturi din venituri! Pai fa tu autostrazi cu restul care-ti ramane…
By Stefan A., mai 18, 2010 @ 10:35 pm

@ Ionut
Deci statul e prost si cetateanul sarac .(o combinatie perfecta )
In opinia ta , cine construieste infrastructura in Romania ? Ai o solutie sau doar critici statul ?
PS. In RGF, accesul pe autostrade e gratis . Au fost construite de privati cu banii statului . In idea ta , si nemtii sint prosti , nu ?
By sorin_f, mai 18, 2010 @ 10:53 pm

“Poti sa aduni si 1 milion de saraci (in o forma sau alta), fara bani sint tot saraci.”

Si atunci statul de unde obtine diferenta pentru a-si putea permite sa construiasca? Cu alte cuvinte, cum poate statul sa-si permita sa construiasca daca in absenta sa populatia per ansamblu nu ar putea?

Pana nu primesc un raspuns la intrebarea asta am sa presupun ca statul nu si-ar permite sa construiasca decat doar atunci cand populatia si-ar permite
sa o faca si fara interventia sa.

Si atunci revin la intrebarea anterioara, de ce daca populatia isi *permite* si *vrea* sa construiasca, initiativa privata nu ar avea succes in a ii indeplini aceasta cerere? De ce doar statul?
By MIA, mai 19, 2010 @ 7:04 am

>In Romania de ce nu se unesc cetatenii sa construiasca privat autostrazile ? Nu cumva (in primul rind) din lipsa acuta de bani?

Nu – ci pentru ca nu ar fi rentabil strict economic pe termen scurt ( cu o foarte putine exceptii ).
By sorin_f, mai 19, 2010 @ 7:32 am

“Nu – ci pentru ca nu ar fi rentabil strict economic pe termen scurt”

Si de ce situatia ar fi diferita fata de investitia in propria pensie sau economiile pentru studiile copiilor?
By ionut, mai 19, 2010 @ 8:02 am

Stefan A.

“In idea ta , si nemtii sint prosti , nu ?”

Oarecum nu daca au inceput cu privatizarea gropilor
By MIA, mai 19, 2010 @ 3:31 pm

>Au fost construite de privati cu banii statului . In idea ta , si nemtii sint prosti , nu ?

Asta e ca si taranul ala care ajunge la circ si ajunge sa declare ritos cind vede o girafa “Animalul acesta nu exista !“.

>Si de ce situatia ar fi diferita fata de investitia in propria pensie sau economiile pentru studiile copiilor?

Pai daca nu ar fi ( indirect ) obligati de legi multi romani nu le-ar prea face nici pe alea …
By Daniel, mai 19, 2010 @ 4:40 pm

“Pai daca nu ar fi ( indirect ) obligati de legi multi romani nu le-ar prea face nici pe alea”

Da mai, noroc de stat. Etatistii au descoperit perpetuum-ul mobile – interventia statului destabilizeaza lucrurile si e motivul perfect pentru o noua interventie. Ad infinitum.

Recte – avem inflatie si impozite colosale care, corelate cu venituri mici, fac imposibil pt uriasa majoritate a romanilor sa economiseasca si sa-si trimita copiii la scoli private ?
Multumim statului ca economiseste pentru noi si ca ne ofera spalare pe cre … educatie !

Ca deh, toata lumea stie ca fara stat nu s-a face ABSOLUT NIMIC.
By MIA, mai 19, 2010 @ 10:43 pm

>avem inflatie si impozite colosale care, corelate cu venituri mici, fac imposibil pt uriasa majoritate a romanilor sa economiseasca {…}

În ciuda ( sau tocmai ) datorită inflaţiei – impozitele nu sunt la ora actuală nici pe departe “colosale” în România în ciuda propagandei – nimic nu îi împiedică pe oameni să economisească, eventual o fac aproape în cvasi-totalitate în alte monede.

Cât despre trimiterea la şcoli private … majoritatea românilor încă estimează ( în mod destul de corect ) că “şcolile private” sunt doar instituţii de jupuială a şmecherilor cu fiţe aşa încît preferă să le evite.
By Daniel, mai 20, 2010 @ 11:51 am

1. Impozitele sunt mici in Romania ???
Pt ca un om sa aiba 1000 de lei in mana, angajatorul trebuia sa cheltuiasca aproximativ 1750 de lei.
Deci din start avem o impozitare de 43%.

Din aia 1000 de lei, aproximativ 100 se duc pe TVA.
Deci din 1750 de lei, ramai aproximativ cu 900. Hm, asta ar veni aproximativ 51,5%.

Daca asta la tine se cheama “impozite mici”, esti complet pe langa.

2. Faptul ca invatamantul privat e o gluma proasta in Romania nu infirma cu nimic argumentul meu.
By ionut, mai 20, 2010 @ 12:03 pm

“În ciuda ( sau tocmai ) datorită inflaţiei – impozitele nu sunt la ora actuală nici pe departe “colosale” în România în ciuda propagandei”

Pai sigur, in creierul unui “etatist” tipic impozite, taxe si accize de 2/3 din venituri nu sunt, nici pe departe, colosale. E loc si de mai bine!
Pe de alta parte tot ei stau, “cujeta” si se-ntreba retoric: bai frate, de ce o fi evaziunea fiscala asa de mare si generalizata?
By Daniel, mai 20, 2010 @ 12:45 pm

N-are rost sa te certi cu prostul satului.

E suficient sa-i urmaresti perlele
- “experienta anilor 90 m-a vindecat de liberalism”
- “libertatea economica nu conteaza”
- “putina inflatie e bine”
- “impozitele sunt mici in Romania”

Si astea-s doar ce-mi vine acuma in minte …
By ionut, mai 20, 2010 @ 1:37 pm

@MIA

“experienta anilor 90 m-a vindecat de liberalism”
Asta ar mai fi cum ar mai fi (pana la urma fiecare are dreptul firesc la propria opinie), dar, la un moment dat, A UITAT PROPRIA AFIRMATIE si s-a autodeclarat (pe blogul asta, la o adica se poate verifica destul de usor) mare liberal!
Asta-i limita onestitatii intelectuale la socialisti.
By MIA, mai 20, 2010 @ 4:15 pm

>Daca asta la tine se cheama “impozite mici”, esti complet pe langa.

Nu e un “impozit mic” ( nici nu am afirmat asta ) – dar nu e nici pe departe “colosal” : e mai mic decit in multe alte tari din Europa unde … economia misca totusi mai cu sirg decit pe la noi.

>“experienta anilor 90 m-a vindecat de liberalism”

Afirmatia mea a fost ceva de genul : “experienta anilor ’90 ar trebui sa vindece pe oricine de tentatia libertarianismului” – ceea ce e cu totul altceva.

>“libertatea economica nu conteaza”

Libertatea economica la modul cum era calculata de nu stiu ce organizatia pacii nu conta deloc in marimea PIB-ului si asta decurgea din comparatia Chile vs. Romania.
Inclusiv dl. Glavan s-a dat basicat urit cind a realizat asta – dar asta e ghinionul daca faci prostia sa trimbitezi rezultate fara sa le verifici …

>“putina inflatie e bine”

In anumite limite cresterea masei monetare “antreneaza” dupa ea cresterea PIB-ului real.

In concluzie prostul ( sau mai exact prostii … ca e mai multi ) pe aici sunt altii – asa-zisele “perle” de mai sus le mod argumenta oricind cu conditia sa fie citate corect ( desi trunchierea citatelor e o metoda favorita a lebertarienilor in frunte cu dl. Glavan ).
By http://www.lacostelike.com, septembrie 8, 2010 @ 2:36 am

LRH2010-9-8For men in our Lacoste Shoes Online,we will provide you with unexpected crocodile leather shoes low price!As crocodile leather shoes men than for testing and certification of bamboo is an excellent style.Lacoste Running Shoes also has a good looking.2010 Lacoste Shoes sports shoes by the crocodile allows you through your canicule best appearance and adequate bland covering on durability.It alone differs with the Lacoste’s academic theme.Other than this one can present the Lacoste Carnaby Shoes for abnormal occasions.In accession the shoes would accommodate aegis of user’s bottom abnormally while arena sports.Lacoste Observe 2 Strap Shoes the shoes would provide protection of user’s foot especially while playing sport,you will feel more confident.
By http://www.uggheres.com, septembrie 8, 2010 @ 2:43 am

LRH 2010-9-8

Recently in China’s streets, unexpectedly frequently UGGs figure, visible now UGG Boots has gradually the market of China.
The southern region of Melbourne, the lowest temperature in winter is zero degrees centigrade. From the practical point of view, in winter in Australia, don’t wear UGG shoes basic. “You just go skiing. And special lessons will wear the local tradition. But the” world’s warm “, to travel by UGG Slippers , Japanese fashionable personage UGG Women’s Boots as fashionable element in Japan, the earliest flushed a fashion magazine pictures, and then get street pats many Hollywood stars, and the rapid reproduction into fashion. UGG Classic Boots originated in Australia, is a pure manual boots, with sheep is the so-called “Macao MAO”, warm, but not always like a likable. Then length, then follow China star began in China in recent year in winter fashionable girl like most fashionable sheet is tasted. With a network of vulgar: “they wear warm, but not trend. But China’s fashionable girl dressed as are not completely to when the cold, they often need to wear, the look is a thin silk socks, and then wrapped in UGG Classic Short thick.