Logica economica

Taxele se plătesc singure? Replică la Soviani și Socol

Radu Soviani a criticat ieri reducerea fiscalității în general și introducerea cotei unice în special, pe motiv că acestea măresc deficitul bugetar. O poziție similară (mult mai detaliată și argumentată) o are și Cristian Socol de la ASE. Pe scurt, Soviani se bazează pe două lucruri în pledoaria sa împotriva cotei unice din România:
1. Cota unică a echivalat cu reducerea fiscalității și a dus la scăderea veniturilor și la creșterea deficitelor bugetare
2. Profesorul Nicholas Gregory Mankiw de la Harvard a arătat că reducerea fiscalității acoperă prin efectul de stimulare a creșterii economice doar 17%-50% din pierderea veniturilor bugetare (în funcție de obiectul impozitării: munca sau capitalul)

Din capul locului vreau să precisez că nu sunt un avocat necondiționat al cotei unice. Dacă mâine aș avea de ales într-o impozitare progresivă de la 0,67 la 4 procente și actuala cotă unică de 16%, aș alege prima variantă cu ochii închiși. Dar argumentale ale lui Radu Soviani și Cristian Socol sunt criticabile, după cum veți vedea.

În primul rând, dacă există ceva ce NU se poate spune despre cota unică din România, acest “ceva” este că a fost asociată cu scăderea veniturilor bugetare. Mai jos aveți evoluția veniturilor bugetare ale României din 2004 încoace, conform unui studiu Eurostat care tocmai a fost publicat ieri.
An Venit (% din PIB)
2004 27,7
2005 28,5
2006 29,2
2007 29,8
2008 28,8

Poate că Eurostat ne păcălește, nu știu, dar alte date mai bune nu dețin. Observați vă rog că acesta nu este un argument în favoarea cotei unice. Dacă insistăm cu econometria, așa cum face Cristian Socol, s-ar putea să rezulte că creșterea veniturilor bugetare s-a produs în ciuda, nu din cauza cotei unice! Însă gloria econometriei e de scurtă durată (nu mă îndoiesc că Socol, un sensible economist, cunoaște acest lucru). Cine știe, nu am verificat calculele…, poate mâine cineva face alte regresii și ne dă că măsura a fost bună!

În al doilea rând, Mankiw este un keynesian – ce-i drept, un keynesian convertit în ultimii ani la un liberalism moderat. În acest articol, Mankiw povățuiește guvernele să reducă fiscalitatea ca măsură de ieșire din criză, deoarece această metodă este mult mai eficientă decât creșterea cheltuielilor publice.

According to the Romers (Christina și David; precizarea mea), each dollar of tax cuts has historically raised G.D.P. by about $3 — three times the figure used in the administration report. That is also far greater than most estimates of the effects of government spending (1,57; precizarea mea)…
These studies point toward tax policy as the best fiscal tool to combat recession, particularly tax changes that influence incentives to invest, like an investment tax credit. Sending out lump-sum rebates, as was done in spring 2008, makes less sense, as it provides little impetus for spending or production.
LIKE our doctor facing a mysterious illness, economists should remain humble and open-minded when considering how best to fix an ailing economy. A growing body of evidence suggests that traditional Keynesian nostrums might not be the best medicine.

Deci, a-l cita pe Mankiw în contextul actual drept un economist care ne spune să ne gândim de două ori înainte de a reduce impozitele, este un pic nepotrivit, după părerea mea.

În al treilea rând, aici este studiul în care Mankiw zice lucrurile pe care le invocă Soviani: că scăderea impozitării nu stimulează atât de mult economia încât bugetul să nu aibă de pierdut. Știți cum începe pledoaria lui Mankiw?
“For example, suppose that the initial tax rates on capital and labor are 25 percent… “
Acum, știți cât e impozitarea muncii în România? Bănuiesc că știți, dacă nu, aflați de aici: 57%. Despre ce vorbim?

Hai să punem punctul pe i. Să presupunem că mâine cota unică s-ar reduce la 10%, așa cum s-a mai propus. S-ar revigora economia? Poate că nu. Este acesta un semn că reducerea fiscalității nu e bună? Deloc. Dacă cheltuielile guvernamentale nu scad, statul va avea un deficit bugetar și mai mare, adică va trebui să se împrumute mai mult decât o face în prezent. Așa cum a arătat David Ricardo acum două secole, lumea nu e atât de toantă încât să nu înțeleagă ce i se pregătește: confiscarea veniturilor în viitor pentru acoperirea datoriilor. În aceste condiții, vorba unui prieten, de ce să produci mai mult, ca să dai mai mulți bani la stat?! Ce vreau să spun, cu alte cuvinte, este că deficitul bugetar reprezintă o povara fiscală actuală, deoarece influențează deciziile agenților economici chiar acum. Dar este greșit să spui că deficitul bugetar rezultă din scăderea impozitelor. Deficitul bugetar rezultă din inadecvarea cheltuielilor comparativ cu veniturile. De aceea, reducerea fiscalității trebuie privită ca un instrument de reducere a statului, nu de însănătoșire a finanțelor publice.

Nu cred că ceea ce ar trebui să ne preocupe acum, urgența-urgențelor, este însănătoșirea finanțelor publice. Însănătoșirea este time-inconsistent (cum ar zice Kydland și Prescott). De ce să se însănătoșească? Ca să mai facă guvernul încă o rundă de cheltuieli mai târziu? Nu, lucrul care ar trebui să ne preocupe este minimizarea statului, eventual după modelul prezentat aici.

Despre economişti, Politica fiscala | Bogdan Glăvan | iunie 2, 2010 2:05 pm

22 comentarii

By Info-Economice, iunie 2, 2010 @ 3:30 pm

Sa stii ca pana si econometria iti da dreptate la partea cu eficienta cotei unice vs marirea ei si aplicarea progresiva.
Imi amintesc ca eram pe la Academie cand “DA” a castigat alegerile si am vazut modelul pe baza caruia s-au facut propunerile de scadere a impozitelor… Problema e ca la ultimele seturi de alegeri, programul NU A MAI CONTAT ci doar cine pe cine a lovit si cine pe cine a vizitat!
Nu cred ca cineva a mai updatat modelul respectiv sau ca a mai facut simulari pe el!!!
El insa exista iar cei de la Seminarul lui Dobrescu cred ca isi amintesc ca matematic se demonstra ca veniturile vor fi constante, in ciuda scaderii taxei!
By Romania Jefuita, iunie 2, 2010 @ 4:57 pm

Ca sa vedeti ce a fost si ce ne asteapta cu adevarat, analizati sumele de pe http://www.porcisme.ro. E ceva de groaza! Scorul se actualizeaza zilnic.
http://www.porcisme.ro
By czc, iunie 2, 2010 @ 5:57 pm

Ar fi interesant de vazut de ce gradul cel mai mare de colectare a fost, totusi, cel atins in 1999-2000.
Si in ce masura cresterea semnificativa a salariului mediu din perioada 2005-2007 a contribuit la cresterea ponderii veniturilor bugetare in PIB.
By Ionut, iunie 2, 2010 @ 10:24 pm

Acum, știți cât e impozitarea muncii în România? Bănuiesc că știți, dacă nu, aflați de aici: 57%. Despre ce vorbim?

Cred ca e vorba totusi de 43% acolo.
By Dan, iunie 2, 2010 @ 10:45 pm

Impozitarea muncii e pe undeva la 65%. La 3000 de lei dati salariu in mana, 2000 lei ii dai la stat. Cunosc asta din experienta nu din povesti. La 10.000 de lei 7.000 lei dai la stat.
Apropo, eu ca sa-mi reduc cheltuielile cu salariile la stat am angajat persoane cu disabilitati pt. care statul nu-mi ia bani (acum cativa ani am angajat si studenti, si ei au fost scutiti de impozitarea muncii un timp de catre stat). Desigur, “disabilitatile” erau doar pe hartie, cu intelegerea respectivilor cu medicul, din motive personale (cred ca beneficiau si de ajutoare sociale in acest caz, si din cate am auzit nu plateau impozit pe teren).
Pe bune ca, la mentalitatea statului, se merita numai sa angajezi handicapati, restul costa prea mult. Doar ca nu stiu cat de legal e sa ai statul de plata format numai din persoane cu dizabilitati ). Desi m-am gandit la asta .
By angel, iunie 3, 2010 @ 8:51 am

Sint taxe care isi au sensul, si taxe care sint un abuz mostrous al statelor asupra cetatenilor. Un exemplu este income tax. In US exista si federal si statal, este progesiv, si se duce catre 50% pentru cine cistiga bine. Taxa a fost introdusa ca sa ajute cu efortul de razboi. Cheltuielie militate ale US sint gigantice, si pentru ce? Se invadeze tari unde duc raboaie de ani de zile, singurul lor fiind milioane de vieti distruse (in afara de pierderile materiale). Se poate trai bine si fara armata, iar in privinta taxelor sales tax (6-9%) + property tax (1% din proprietate) ar fi de ajuns pentru un stat minimal.
By czc, iunie 3, 2010 @ 9:23 am

Pentru un salariu mediu si un angajat fara deduceri, taxele+impozitul reprezinta cca 80% din net.
By Ionut, iunie 3, 2010 @ 10:58 am

Pe bune ca, la mentalitatea statului, se merita numai sa angajezi handicapati, restul costa prea mult.
Sigur ca da. Mentalitate. Cum era, … nu are nicio șansă într-o societate lipsită de valori morale?.
By Ciprian, iunie 3, 2010 @ 1:05 pm

Am calculat pentru perioada ianuarie – aprilie 2010, in cazul firmelor unde tin contabilitatea, care este procentul mediu de taxe aferente drepturilor salariale, dupa relatia: total taxe aferente salariilor (indiferent de denumire)/{total taxe + salarii nete). Rezultatele sunt:
01 – 45.60%
02 – 46.43%
03 – 45.82%
04 – 46.29%

(Variatia provine de la impozitul pe veniturile din salarii).Nota: nu au fost luate in calcul tichetele de masa si cele cadou.

Putem deci concluziona pe un impozit mediu de 46%.La ce ne poate servi aceasta? Iata o ipoteza:

In momentul de fata avem o turma de impozite, fiecare definit de propria lege, fiecare cu baza sa de calcul si cu exceptiile sale. Cu toate acestea taxele se “varsa” intr-un cos unic (cu o mica exceptie – taxa ITM), de unde sunt distribuite prin Legea bugetului.

Sa ne imaginam ca dispar toate aceste taxe si ramane un impozit unic aplicabil TUTUROR veniturilor asa cum sunt ele definite acum de Codul Fiscal. Pe langa un mod de aplicare mult simplificat, care el insasi ar fi un castig important, am castiga posibilitatea de a micsora acest impozit unic (in functie de marimea bazei de impozitare astfel definita) cu un procent important. Nu am la indemana date suficiente pentru a face o simulare la nivel national, dar pe datele colectate de la firmele de care aminteam, se poate cobori pana la 35% fara a afecta totalul taxelor!!!
Ca avantaje ale unui astfel de mod de taxare:
*- simplu
*- echitabil (in momentul de fata sunt impozitati cu mai putin tocmai cei ce castiga mai bine: actionarii si capusele mascate in PFA-uri)
*- relatia dintre taxe si PIB va deveni direct proportionala si predictibila.
By cititor de economie, iunie 3, 2010 @ 1:30 pm

De cand ne intereseaza ce spune Soviani? Il poti lua cel mult ca si gluma. Emisiunea lui, o rusine pentru economie.Daca o facea acum 100 de ani, ar mai fi avut o scuza dar in ziua de azi sa vii cu teorii si propuneri care s-au dovedit profund pierzatoare atat logic dar mai ales practic ( avem o intreaga istorie si mii de exemple)e cam stupid. I-as sugera lui Soviani si altor sute de “economisti” si ” analisti” care se dau ganditori prin peisajul autohton sa mai puna mana pe carte( cititul nu a omorat pe nimeni!)si sa depaseasca faza Keynes. Gandirea economica a evoluat in multe directii. Daca nu poate, atunci propun impozitarea cu 95% a salariului domnului Soviani, bani care prin redistribuire sociala sa-mi revina mie pentru a ma duce pe la o universitate pe afara sa mai studiez ceva economie austriaca! Hai Noroc!
By Bogdan Glavan, iunie 3, 2010 @ 2:51 pm

@Cititor de economie:
In apararea lui Radu Soviani vreau sa mentionez doar cateva articole f. bune scrise in ultima perioada, in special cele referitoare la falsificarea PIB, a deficitului bugetar si a ratei somajului.

Spor la lectura austriaca!
By Serf, iunie 4, 2010 @ 11:09 am

@Ciprian : Calculul dvs seamana cu cel facut la http://www.taxfreedomday.ro ?
Cum de platesc doar 46 % oamenii angajati la dvs?!
By Cosmin Rogojanu, iunie 4, 2010 @ 12:00 pm

Ciprian: Metoda ta nu mi se pare a arata corect gradul de impozitare. Eu am calculat rata de impozitare ca total taxe platite de angajat si angajator supra salariu brut si mi-a dat o cifra in jurul a 58%. Aceasta rata poate fluctua in functie de venit, cu cat mai mare, cu atat scade usor rata (din cauza unei componente regresive din taxare). Am atasat mai jos calculul meu, din pacate nu foarte lizibil pt ca e copiat direct din excel:

Bonuri de masa 170
Salariu brut 1500
Contributii angajat
Ajutor somaj 0.50% 8
Ajutor sanatate 5.50% 83
CAS 10.50% 158
Total 248

Contributii angajator
Asigurari sociale 20.80% 312
Asigurari de sanatate 5.20% 78
Asigurari de somaj 0.50% 8
Asigurari accidente 0.16% 2
Protectie speciala 10
Concedii medicale 0.85% 13
Garantare creante salariale 0.25% 4
Comision camera de munca 0.25% 4
Total 430

Baza impozitare 1253

Impozit pe venit
Impozit 16% 200

Total retinut de la salariat 448

Salariu net 1052
Total contributii 878

“Rata contributie salariat
(total contributie/salariu brut)” 29.86%
“Rata contributie firma
(total contributie/salariu brut)” 28.68%
“Rata impozitare totala
(contributii angajat+angajator/salariu brut)” 58.54%
“Rata impozitare totala (cu bonuri de masa)
(contributii angajat+angajator/salariu brut + bonuri de masa)” 52.58%
By Extra3OO, iunie 4, 2010 @ 2:29 pm

Eu nu inteleg de ce nu se plateste salariul brut intreg catre orice bugetar/angajat, iar apoi acesta sa se duca singur la toate birourile si agentiile lui peste sa-si plateasca impozitele singur. Sa-l vad cum plateste jumatate din ceea ce castiga, sa vad daca mai face asta. Sa simta pe pielea lui unde se duc banii si DACA mai vrea asigurari de sanatate, pensie etc..

De ce trebuie sa stea patronii / angajatorii la coada in locul lui?
By contabil, iunie 5, 2010 @ 3:14 pm

e locig ce spui tu, si chestia cu dezavantajele cotei unice am auzit-o la multi autori in domeniu, dar ce sa faci cand baietii de la putere nu isi fac calcule si tin cu dintii de unica solutie care i-a adus la guvernare. eu inteleg ca a adus si crestere, dar in vremuri din astea trebuie cosmetizata putin pentru a nu mari si mai mult gaurile din buget.
By Daniel, iunie 6, 2010 @ 3:31 pm

@contabil

Da, deoarece “gaurile din buget” sunt provocate de faptul ca cetateanul (adica fraierul care munceste) e jefuit prea putin … si nu de faptul ca statul risipeste banii.

Eu, mai naiv ce sunt, consider ca nevoile cetateanului sunt cele care conteaza si ca rolul statului e sa slujeasca cetateanul.

Dar cand ma uit in jur, aflu ca rolul meu e sa contribui la “bunastarea” statului …
By Ciprian, iunie 7, 2010 @ 2:14 pm

@Serf, @Cosmin Rogojanu
E impropriu sa spui ca impozitarea este de 58%. Vorbim de mai multe taxe si impozite cu o baza de calcul diferita, prin urmare nu putem insuma procentele intre ele. Rezultatul nu va avea nici o relevanta!
La ceea ce am calculat eu (din acest motiv am dat si formula de calcul) baza este formata din TOTALUL cheltuielilor unei firme cu anagajatii. Mai exact Salariul net, toatalitatea impozitelor si taxelor, mai putin tichetele de masa si tichetele cadou. Prin raportarea la aceasta baza (mai mare), ca si procent, impozitele reprezinta intradevar 46%.
By Andrei, iunie 7, 2010 @ 3:44 pm

E corect calculul tau Ciprian . La 100 unitati monetare costul cu forta de munca , 45-46 unitati se duc la stat , cam 54-55 se duc la salariat . Dincolo de cifre , mai grav e ca unii considera normala situatia in care aproape jumate din an se munceste pentru o entitate abstracta numita stat care in schimb iti ofera servicii de proasta calitate
By MIA, iunie 8, 2010 @ 5:46 am

>mai grav e ca unii considera normala situatia in care aproape jumate din an se munceste pentru o entitate abstracta numita stat {…}

Cu adevărat anormale sunt cele vreo 15-20% din alea care sunt cheltuite de entităţi cât se poate de concrete şi ne-abstracte gen Udrea, Videanu etc.