Logica economica

Ce ar trebui să știe președintele despre economie, consum și investiții

Ieri președintele României a opinat că un eventual nou împrumut extern ar trebui dedicat investițiilor și nu consumului:

“Soluţia distrugerii viitorului României, asta e soluţia dacă mai luăm o dată bani . Eu sunt de acord să mai luăm bani în 2011 dacă îi ducem numai în dezvoltare. Adică, propunerea mea publică este să trăim din ce producem, iar ce împrumutăm să cheltuim numai pentru dezvoltare, să facem diguri, autostrăzi. Noi de 12 ani împrumutăm bani, adică avem bugete cu deficit şi dedicăm banii consumului.”

În primul rând „eventual” înseamnă „sigur”. Am spus și îmi mențin predicția că în 2-3 ani datoria publică a României va depăși 60% din PIB, printre altele din cauza contractării unui nou împrumut de la FMI. Nu-ți trebuie modele matematice ca să ajungi la această concluzie, îți trebuie un minim realism. În al doilea rând – și mai important – aceste împrumuturi publice nu vor crește bunăstarea românilor deoarece ele nu pot fi investite ci doar consumate, indiferent cât ar dori președintele Băsescu contrariul.

Eroarea fundamentală din discursul reprodus mai sus și, în general, din mentalitatea celor care cred că este cumva posibil ca guvernul (orice guvern) să investească constă în înțelegerea greșită a conceptelor „consum” și „investiție”. Din perspectiva multora, ceea ce separă „consumul” de „investiție” sunt caracteristicile fizice ale bunurilor achiziționate: dacă dăm banii pe portocale înseamnă că îi consumăm; dacă dăm banii pe tractoare înseamnă că îi investim. Trebuie să denunțăm acesată eroare extrem de răspândită. Descrierea tehnologică a bunurilor nu are nicio legătură cu interpretarea economică. Trăsăturile estetice sau proprietățile chimice ale lucrurilor pe care le folosim nu au nicio relevanță în știința economică. Toate aceste caracteristici fac obiectul altor discipline științifice.

Diferența economică între consum și investiție pornește de la următoarea definiție. Bunurile care sunt folosite pentru a satisfacerea nevoilor în mod direct se numesc bunuri de consum sau bunuri finale. Bunurile a căror utilitate nu o putem aprecia în mod direct, ci doar în mod indirect, prin intermediul bunurilor de consum la a căror realizare participă se numesc bunuri de capital, factori de producție sau bunuri intermediare.

Deci, diferența dintre bunuri de consum și bunuri de capital nu este dată de caracteristicile fizico-tehnologice ale acestora, ci de locul pe care îl ocupă în acțiunea umană. Digul nu este un bun de capital din cauză că se numește „dig”; drumul nu este bun de capital din cauză că se numește „drum”; tractorul nu este bun de capital din cauză că se numește „tractor”. Aceste bunuri devin bunuri de capital dacă și numai dacă oamenii le folosesc pentru extinderea producției.

Creșterea producției presupune economisire, adică amânarea consumului (renunțarea temporară la acesta). Nu îți poți cumpăra mașină dacă nu economisești, adică dacă nu te abții să consumi tot ceea ce ai fi putut consuma dacă nu ți-ai fi propus să cumperi mașină. Zi de zi oamenii se gândesc cât din venitul (producția) realizat(ă) să consume și cât să economisească – pentru creșterea consumului în viitor. Decizia de investire este inseparabilă de cea de economisire. Ambele au ca punct de pornire preferința publicului pentru satisfacerea în prezent a nevoilor (orizontul de timp, dacă doriți) și definirea precisă a consumului viitor. Nimeni nu economisește/investește la modul abstract. Cu toții economism/investim cu un scop: creșterea consumului – a unui anumit consum – în viitor.

Și acum apare în schemă statul care, în esență, pretinde următorul lucru: dacă ne impozitează acum o să ne facă mai fericiți în viitor. „Dați-mi mie banii dumneavoastră și eu o să fac un mare Canal (sau un mare Dig, cum preferați)! – pare să spună politicianul vizionar. După cum am explicat în alte ocazii, guvernul este incapabil (din principiu) să decidă în ce direcție trebuie investiți banii colectați astfel încât bunăstarea societății să aibă de câștigat.
• În primul rând, el nu poate agrega preferințele indivizilor pentru a afla ce vor oamenii. Ce face, sondaj prin telefon, referendum?! Știința economic arată de ce conducerea prin referendum este inconsistentă! Și dacă poporul minte?!
• În al doilea rând, el nu poate calcula economic pentru a decide unde și cum este mai eficient să construiască digul sau canalul; tehnologic problema e rezolvată demult: un dig de titan nu va fi spart niciodată de apă, dar întrebarea este – este „eficient” un asemenea dig, din punct de vedere economic? Poate că trebuie „îndoit” cu aluminiu, ca să fie mai ușor! Sau cu argint, ca să distrugă microbii!
• În al treilea rând, dat fiind că obține resursele prin impozitare, adică prin amenințarea cu închisoarea, statul nu este motivat să gospodărească bugetul cu atenție. Dacă eu nu îmi chivernisesc banii cu grijă nu voi putea să îmi cumpăr mașină. Dar statul? La urma-urmei, ce se întâmplă dacă statul nu este chibzuit? Mai crește impozitele o tură!

“Mi-am asumat tot oprobiul anunţului cu reducerea pensiilor. Exista şi altă variantă: impozitarea pensiilor, cota unică introdusă la pensii…
“Eu nu spun că trebuie tăiată această pensie, dar nu cred că există venit în România care nu trebuie impozitat. Sper ca de la 1 ianuarie Guvernul să nu vină cu o altă măsură de genul mărim TVA cu câteva procente şi să nu introducă impozit pe orice venit, inclusiv pe pensii”. (sursa)

Adevărat. Adică se va întâmpla. Ceea ce nu se va întâmpla este investirea banilor adunați prin impozitare.

Ce face statul?, Previziuni | Bogdan Glăvan | iulie 8, 2010 9:34 am

15 comentarii

By Dan Selaru, iulie 8, 2010 @ 9:58 am

Decat digul tau titanic mai bine repopulam cu castori si se ocupa ei de treaba, dupa reguli economice corecte. Stiu ei mai bine ce fac decat Base si Boc. E?
By Stefan A., iulie 8, 2010 @ 11:56 am

Au marit TVA la 24 % . In UE cota maxima admisa e 25 % . Deci , chiar daca vor sa mareasca TVA ,o pot face doar cu un punct percentual !
Cum vad ca nu este posibila nici o restructurare serioasa/ durabila a cheltuielilor bugetare , tot FMI ramine varianta cea mai credibila !
By B, iulie 8, 2010 @ 5:55 pm

Mergem cu FMI de mana pana la falimentul total….
By aurel dragan, iulie 8, 2010 @ 11:05 pm

Ai dreptate, dar este greu de inteles pentru poporul telespectator care este diferenta intre consum si capital. Pe de alta parte si digul si drumul ar putea intra la categoria bunuri de capital daca aduc profit indirect (cum era investitia Mercedes, care a preferat Ungaria pe motiv de drumuri – daca imi aduc aminte bine). Digul de asemenea – crezi ca s-ar face vreo investitie pe termen lung in Olanda daca invesitorii nu ar fi siguri ca nu vor disparea sub ape?
Problema la noi este mult mai simpla – decizia si executia. Decizia prin referendum este asa cum ai aratat, iar executia este asa cum stim cu totii. Dar daca nu putem schimba sistemul, macar putem incerca sa il aducem catre nevoile noastre. Altfel, doar ne mint frumos la tv.
By Johnny B., iulie 9, 2010 @ 9:19 am

Cu umor trebuie sa remarc asemanarea dintre titlul eseulu i de aici cu titlurile operelor mercantiliste din secolele 16-17 , care dadeau sfaturi regilor din vremea respectiva.

Totul depinde de orientare doctrinara. Si eu de ex. ma opun la multe din ideile domnului Glavan, fiecare are dreptul la parerea lui.
By buy uggs, iulie 9, 2010 @ 9:19 am

I agree with your point of view
By Tudor Cristea, iulie 9, 2010 @ 10:58 am

Daca te uiti in executia bugetului unui guvern, orice guvern, demarcatia intre consum si investitie este complet arbitrara. Singurul criteriu pare sa fie distinctia dintre intre perspectiva scurta/lunga. Confuzia este intentionata si va ramine un fapt de viata atita vreme cit veriga primara in lantul unei investitii, i.e. acumularea, este pusa intre paranteze.
O intrebare: Basescu vorbeste de o perioada de gratie pentru guvern. Ce inseamna asta? Poate presedintele destitui primul-ministru?
By ionut, iulie 9, 2010 @ 11:10 am

Breviarul Libertatii

Multumesc lui Daniel Cazangiu…
By ionut, iulie 9, 2010 @ 11:18 am

@Bogdan Glavan

Sugestie:

“Breviarul libertatii” impreuna cu Drepturile Omului ar fi bine sa le adaugi in “Biblioteca”.
By Predictii fotbal, iulie 9, 2010 @ 5:18 pm

Basescu nu are de unde sa pricepe de politica, nu e meseria lui.
By "witheld", iulie 9, 2010 @ 9:36 pm

Imprumutul de la FMI (spre deosebire de cel de la UE) a intrat direct in rezerva BNR.
BNR a folosit cateva miliarde(peste 6) pentru a sustine cursul de schimb.
Imprumutul devine scadent in inuarie 2012 si trebuie returnat pana in 2015. Dobanda 3% pe an.
De remarcat ca imprumutul e in DST. Iar de cand euro s-a dus in cap (si daca va ramane asa), vor trebui dati inapoi mult mai multi euro decat am primit in 2009.

Sansele sunt nu zero, sub zero ca BNR sa poata da banii astia din resursele existente.
By Extra3OO, iulie 10, 2010 @ 1:28 am

Gabi>?
By geomarz, iulie 10, 2010 @ 9:13 pm

Mai bine să nu ştie nimic, dar să-şi ţină, naibi, gura….