Logica economica

Senzaționalul raport Erste despre aur

Divizia de cercetare a Erste Group a scris un raport despre meritele investiției în aur. Până aici nimic spectaculos. Deosebit este însă tonul general al lucrării, vehemența cu care subliniază carențele sistemului monetar actual – o prezentare de manual din perspectiva Școlii Austriece de economie – previziunile sumbre referitoare la criza datoriei publice și importanța aurului ca rezervă de valoare. Merită citit rând cu rând și bătut în perete.

Lucrarea se intitulează IN GOLD WE TRUST. Începe prin a arăta cum investiția în aur a bătut orice altă investiție financiară pe parcursul ultimilor 9 ani, continuă demonstrând că în prezent nu putem vorbi de un bubble al aurului (la fel cum am avut bulă speculativă imobiliară), arată schimbările survenite în politicile monetară și bugetară de când cu criza și, în final, anticipează un preț al aurului de 2300 de dolari pe uncie. Totul în 70 de pagini.

Așa arată cuprinsul:

Pe scurt:

Aurul a întrecut în ultimul deceniu toate clasele de active financiare, oferind un randament mediu anual de 16,5% începând cu 2001.

Aurul este moneda care a câștigat favoarea pieței de milenii. Nu prezintă risc de lichiditate și este acceptat la scară globală.

“Gold and silver are money. Everything else is credit”
J.P. Morgan

Piața aurului nu trece în prezent printr-un balon speculativ. De fapt, evoluția pieței aurului nu este sincronizată cu evoluția pieței celorlalte active, după cum se vede din graficul de mai jos.

“Betting against gold is the same as betting on governments. He who bets on governments and
government money bets against 6,000 years of recorded human history”
Charles de Gaulle

Mai mult decât atât, în prezent raportul dintre investiția în aur și investiția în alte active se situează la un minim istoric.

Doar 0,8% din activele financiare globale sunt investite în aur, titluri asupra aurului și ETF. În 1932, proporția era de 20% iar în timpul ultimului bull market major (cel din anii 1980) era de 26%. Dacă din activele totale 2% ar fi alocate către aur, această cerere adițională ar reprezenta circa 85 000 de tone – cu alte cuvinte producția totală de aur pe 34 de ani. Acest exemplu ilustrează cât de nefondat este mitul balonului speculativ al aurului.

În plus, chiar dacă unii retaileri și-au suspendat temporar activitatea fiind sufocați de avalanșa achizițiilor de aur, volumul vânzărilor este mic în comparație cu piața din anii 1970-1980.

În contextul în care chiorul este rege în țara orbilor, aurul – care stă cu siguranță mai bine decât chiorul – își va păstra categoric perspectivele favorabile. S-ar putea spune, de asemenea, că nu aurul este cel care se apreciază, ci că banii de hârtie se depreciază, ducând la creșterea numărului de unități monetare necesare pentru cumpărarea unei uncii de aur.

Istoria se repetă, pentru că statele revin asupra politicilor greșite la fel cum hoțul fură ciclic!

“We have tried spending money. We are spending more than we have ever spent before
and it does not work… We have never made good on our promises…. I say after 8 years
of the Administration we have just as much unemployment as when we started, and an
enormous debt to boot!”
Henry Morgenthau, Secretary of the Treasury during the New Deal, May 1939

Dat fiind că inclusiv oficialii SUA recunosc că țara nu va mai avea excedent bugetar în următorii 70 de ani (!), având în vedere experiența ultimelor decenii când, chiar pe timp de creștere economică guvernele au fost incapabile să economisească și, mai ales, ținând cont de faptul că inflația este cea mai eficentă cale de impozitare și de acoperire a cheltuielilor publice, cine pariază pe banii guvernului nu are decât de pierdut.

“You have a choice between the natural stability of gold and the honesty and
intelligence of the members of government. And with all due respect for those
gentlemen, I advise you, as long as the capitalist system lasts, vote for gold”
George Bernard Shaw

Vă las să citiți singuri. Nu înainte de a sublinia că este pentru prima dată când o instituție de talia Erste emite un astfel de studiu. Până acum despre asta vorbeau doar Ludwig von Mises Institute și câțiva înțelepți ai piețelor financiare. Este o recunoaștere a evidenței.

Nu bag mâna în foc pentru toate datele prezentate. Dar cert este că aurul a reprezentat întotdeauna un excelent vehicul de conservare a avuției (dacă nu de câștig considerabil). Pentru cine economisește pe termen lung (nu este cazul meu), investiția în metale prețioase mi se pare cea mai sigură. Am prieteni care cumpără aur și argint în lingouri și nu le pun în bănci; dacă aș economisi mai mult, aș proceda la fel. Principalele valute nu oferă siguranță deoarece situația fiscală a statelor care le produc este precară și se va înrăutăți în viitor. Altfel spus, tipărirea de bani se va accelera. În ceea ce privește moneda națională, la -3% randament, nu aș paria pe leu decât dacă mi s-ar oferi salariul guvernatorului BNR.

P.S. Mulțumesc lui Dan Șelaru. A insistat să abordez și eu subiectul. Poate e de folos.

Blogway iti zice Salut | Bogdan Glăvan | iulie 14, 2010 9:09 am

47 comentarii

By borat, iulie 14, 2010 @ 10:23 am

Ouch

Sunt de alta parere. Uitati un articol scris de un tip pe care il cunosc personal

ft.com/cms/s/0/d2c…f5-00144feabdc0.html

Ce spune el despre commodities in general, ca sa dau si eu citate. Istoric vorbind, commodities nu au generat mare lucru. Au existat perioade de apreciere rapida, urmate de lungi perioade de scadere, gen crizele petrolului. Pe termen lung nu au facut mare lucru.

“Why have commodities been such a bad investment for so long? The simple answer is that commodities generate no income – as opposed to, for example, equities, which generate the bulk of their long-term return from the reinvestment of dividends.” …. “The complicated answer is that commodities don’t deserve to generate any return. As the name suggests, they are undifferentiated lumps of naturally occurring materials. Value needs to be added to them by the application of knowledge; it is investment in that process of application that earns the return. Over the long haul the price of the commodities themselves reverts to the cost of production.
As societies become more sophisticated, knowledge generates ever greater returns. By contrast, societies in which commodities are highly valued are by definition primitive. That is why the price of copper peaked out in ancient Egyptian times, when a few kilogrammes could buy you a slave girl. Its purchasing power has been in decline ever since. In essence copper has been in a bear market for 3,000 years. Consider that before you di-worsify.”
Si acum sa reluam argumentul. Sa zicem ca, intr-adevar vine hiperinflatia. Aurul isi va pastra valoarea, in timp ce banii de hartie vor deveni hartie igienica. Bine, dar in timpul asta aurul nu va genera nimic in termeni reali, doar fluctuatii de pret – el nu produce real nimic, e o bucata de metal cu limitate aplicatii practice in electronica. Calculati ce inseamna nimic pe 20 de ani sau nimic pe 50 de ani ca si cost de oportunitate. Alternativele nu sunt doar banii de hartie si commodities. Exista si imobiliarele sau equities. Daca astea iti platesc un modest 5% pe an in termeni reali chirie sau dividende, sa zicem (poti ajusta chiria la inflatie, dividendele vor fi si ele ajustate etc), aia 5% ii reinvestesti, ce inseamna asta in 50 de ani? Ce inseamna 1.05 la puterea 20 sau 50 si cum o sa poata aurul genera in termeni REALI la fel de mult?
Cred ca frica colectiva de “tiparnita de bani” impinge lumea la gesturi disperate. Ceea ce era considerat sigur, cum ar fi aurul, risca sa devina extreme de nesigur, datorita isteriei colective indreptata intr-o singura directie. Eu prefer lucruri care au ceva aplicatie practica si produc ceva concret.
By Bogdan Glavan, iulie 14, 2010 @ 11:49 am

Discutabila perspectiva autorului.

Dar, referitor la concluzie, tocmai asta e ideea: ca equities si real estate sunt abramburite de expansiunea creditului, deci nu te poti baza pe ele. Am o casa care acum 2 ani valora 150 000. acum face probabil 50 000. deci, care e randamentul? Mai mult, sunt convins ca pretul nu isi va reveni pe un orizont de timp rezonabil.

Spre comparatie, aurul nu iti ofera doar siguranta, dar si (prin prisma ultimilor 10 ani) un randament superior randamentului mediu al celorlalte active. Asta spune foarte mult.
By Bogdan Glavan, iulie 14, 2010 @ 11:51 am

In fond, poate ca eu ma pricep sa fac bani la bursa si obtin un randament de 100% pe an. Dar inca suport riscul.

Parerea mea este ca valoarea aurului va creste pe masura ce valorii sale industriale i se va adauga valoarea de schimb (monetara). Aceasta va creste pe masura ce se va produce “auri-zarea” economiei.
By Tudor Cristea, iulie 14, 2010 @ 11:57 am

Argumentul din raportul lui Erste este valid cu o preconditie: variatia economica sa fie una cit de cit continua (bineinteles, ca si cu orice trade, depinde cind intrii si cind iesi). Daca variatia devine discontinua, “catastrofica”, asa cum este in scenariul lui borat, atunci el are, cel putin in parte, dreptate, adica aurul nu va mai avea vreo valoare. Intrebarea ramine totusi de ce ar rezista o investitie in imobiliare dupa o catastrofa? Sau in equity?
Mai departe, articolul din FT este undeva intre bullshit si plain crap. Cum adica knowledge society? Maninca el octeti si se caca biti? Rahat cu apa rece. Visul asta l-au avut social-democratii suedezi de 30 de ani si acum cumperi un Opel pe care scrie SAAB, ca nemtii sint asa less sophisticated si industria lor depinde de materii prime. Cind a fost pretul petrolului egal cu costul de productie? Nonargument.
Surpinzator poate, cu pozitie long in materii prime nici eu nu sint de acord, dar asta are a face mai mult cu faptul ca piata lor este prea influentata de factori neeconomici si ca nu poti ca persoana normala sa investesti direct din cauza (bine, in afara de cumparat lopata si sita si plecat la prospectat de aur).
By Tudor Cristea, iulie 14, 2010 @ 11:58 am

Iar am intrat la cenzura!
By borat, iulie 14, 2010 @ 12:29 pm

@ Bogdan

Pai tocmai ca pe termen lung valoarea actiunilor si a caselor e data de dividende si chirii. Pe 50 de ani capital gain aproape ca nu mai conteaza. Pe 2 ani, normal ca e mult mai important capital gain.

Chestia cu folosirea aurului ca si moneda, daca se intampla, ii va creste utilitatea si pretul, de acord, dac cat de mult sa creasca? E ca in problemele alea cu limita cand x tinde la infinit, nu are cum sa bata pe termen lung un activ care produce ceva.

@ Tudor

Da un refresh la pagina inainte sa postezi. Daca pagina sta deschisa mult timp apare un fel de eroare ceva.
By borat, iulie 14, 2010 @ 12:38 pm

oricum, nu vreau sa spun ca oricand e un moment bun sa cumperi imobiliare sau actiuni valabil si pentru aur. e doar o discutie despre ideea ca aurul si commodities te protejeaza de inflatie pe termen lung, pe care o consider falsa.
By mobutu, iulie 14, 2010 @ 12:57 pm

Mai bine argint decat aur …
By hauriferu, iulie 14, 2010 @ 12:58 pm

@mobutu: de ce?
By Dan Selaru, iulie 14, 2010 @ 1:08 pm

De asta.
romaniadeieri.blog…/de-mos-craciun.html
By Tudor Cristea, iulie 14, 2010 @ 1:22 pm

Take two!
Argumentul din raportul lui Erste este valid cu o preconditie: variatia economica sa fie una cit de cit continua (bineinteles, ca si cu orice trade, depinde cind intrii si cind iesi). Daca variatia devine discontinua, “catastrofica”, asa cum este in scenariul lui borat, atunci el are, cel putin in parte, dreptate, adica aurul nu va mai avea vreo valoare. Intrebarea ramine totusi de ce ar rezista o investitie in imobiliare dupa o catastrofa? Sau in equity?
Mai departe, articolul din FT este undeva intre bullshit si plain crap. Cum adica knowledge society? Maninca el octeti si se caca biti? Rahat cu apa rece. Visul asta l-au avut social-democratii suedezi de 30 de ani si acum cumperi un Opel pe care scrie SAAB, ca nemtii sint asa less sophisticated si industria lor depinde de materii prime. Cind a fost pretul petrolului egal cu costul de productie? Nonargument.
Surpinzator poate, cu pozitie long in materii prime nici eu nu sint de acord, dar asta are a face mai mult cu faptul ca piata lor este prea influentata de factori neeconomici si ca nu poti ca persoana normala sa investesti direct (bine, in afara de cumparat lopata si sita si plecat la prospectat de aur).
By AristotelCostel, iulie 14, 2010 @ 1:23 pm

Aurul s-a apreciat cand nu se uitau majoritarii la el, in timpul ultimei… hiperinflatii.
De vreo 3 ani, odata cu penetrarea profunzimilor mintilor “where no thought has gone before”, aurul a facut… două lăi.
“Senzationalul raport Erste”? Cate cartulici, scrise de economistii… mileniului, si cate rapoarte… inclusiv Erste, au negat existenta vreunei bule imobiliare in… 2005-2007?

“Why gold is definitely not a bubble?”

Senzational
By Flavian, iulie 14, 2010 @ 1:43 pm

>Daca variatia devine discontinua, “catastrofica”, asa cum este in scenariul lui borat, atunci el are, cel putin in parte, dreptate, adica aurul nu va mai avea vreo valoare.

Hmmmm, in momentul in care da FED faliment si cardurile vor deveni inutile, care zici matale ca va deveni moneda de facto adoptata in mod implicit de omenire ?

Ah, FED nu da inca faliment ? O sa imprime intr-o veselie ? Ca sa vezi chestie.. balonul FIAT money se va sparge si dolarul va deveni hartie igienica in AMBELE scenarii.
By Lucian Davidescu, iulie 14, 2010 @ 1:53 pm

E dubioasă exuberanța Erste, în mod normal recomandările de investiții sunt mult mai prudente.
Eu o iau ca pe un semn că vârful e mai aproape decât credeam.
By Lectie economie, iulie 14, 2010 @ 1:58 pm

Erste nu vinde cumva certificate AUR? Daca da … valoarea lor depaseste valoarea hartiei din care sunt fabricate?
By Tudor Cristea, iulie 14, 2010 @ 2:09 pm

Flavian,

Intr-un scenariu catastrofic (si asta s-a mai vazut) aurul va ajunge greutati de balanta. Daca se ajunge la o catastrofa, prin natura ei de catastrofa, nu cred ca exista vreo investitie sa persiste. Si daca cumperi e.g. o resursa cu utilizare imediata, in caz de catastrofa, sint sigur ca va fi trecuta de jure ori de facto in proprietate publica.
Cum pui tu problema nu sint doua scenarii. Daca de FED faliment atunci avem razboi mondial si iar vine aurul cum ziceam mai sus.
Oricum, nu cred ca FED va da faliment; daca nu se trezeste Obama si vrea sa continue tot asa, atunci mai sint alte chestii in cutia pandorei (e.g. quantitative easing, ceva) si vom asista la un fel de Japonie la est de pacific. Cum se termina? Ca in Suedia. Dupa 100 de ani de socialism, acum guvernul ruleaza cu 35% datorie, dar taxele sint tot 60% ca ce s-a papat este acum “biti”.
Intr-adevar nu exista vreun motiv a priori sa excludem scenariul catastrofic. Dar pina ajung FED in incapacitate de plata avem destule tari “indicatoare” (Grecia, Romania, ceva?).
By Flavian, iulie 14, 2010 @ 2:34 pm

Da, Erste s-au apucat de specula sperand sa mai faca un ultim profit acum pe final. Intr-adevar, s-au prins cam tarziu.. unii vorbim de ani buni pe tema aurului, iar bancile abia acum incep, timid si cand sunt deja cu un picior in groapa, sa admita cum stau lucrurile.

Mare grija asadar daca doriti sa va luati o masura de siguranta prin achizitionarea de metale pretioase: nu confundati aurul de hartie vandut de Erste cu aurul fizic.

Tudor – eu stiu povestile din anii 30 sau mai nou din Zimbabwe cand oamenii duceau fiat money cu roaba la magazin si nu-i mai accepta nimeni, in timp ce aurul functiona bine mersi ca moneda. Ca tu echivalezi falimentul FED cu alte nebunii e problema ta, unii suntem destul de relaxati atunci cand vorbim de incheirera acestui caritas ce a durat aproape un secol.
By mobutu, iulie 14, 2010 @ 2:34 pm

Dan Selaru,
puteai sa’i dai si lunkul acesta:
romaniadeieri.blog…aratie-curioasa.html

Flavian,
ti-am mai spus ca esti naiv cand vorbesti cu atata usurinta despre caderea fed, carduri, sistem actual.
Daca asta se va intampla atunci aurul va fi ultima noastra grija pentru ca omul va rabufni, el nu este decat un animal iar daca’i iei spoiala de asa zisa civilizatie o va lua razna si isi vor da unul altuia in cap.
Da, va fi razboi, posibil chiar ca omenirea sa dispara (daca se folosesc nuke’urile) iar atunci te piși pe el aur/whatever.
By Flavian, iulie 14, 2010 @ 2:48 pm

mobutu, ti-am mai zis si eu ca esti usor cam negativist. Ca unul care vorbeste de schimbarile acestea de mai bine de doi ani de zile, in timp ce altii continuau sa le nege, cred ca numai de naivitate nu pot fi acuzat. Cel mai probabil insa ca lumea continua sa confunde naivitatea cu optimismul…
By mobutu, iulie 14, 2010 @ 3:38 pm

Negativist sau nu, vezi istoria spre lamurire.
Optimist, da, insa realist.
By Flavian, iulie 14, 2010 @ 3:47 pm

Pai la istorie ma uit. Chiar si in timpul conflictelor armate, oamenii foloseau aurul cu moneda, in timp ce guvernele se clatinau si FIAT money isi pierdeau valoarea.

Cat priveste scenariile cu atomicele sau asteroizii, pe acelea degeaba le mai aduci in discutie. Pentru asa ceva nu exista masuri de precautie si punct.
By borat, iulie 14, 2010 @ 3:50 pm

Incercarea de a argumenta ca evolutia recenta a pretului aurului este perfect rationala risca sa o ia pe urma mult criticatei “efficient market hyphothesis”… un fel de “cine sapa groapa altuia,…” Mie mi se par foarte asemanatoare cu povestile pe care le spuneau cei care cumparau si parcelau terenuri acum cativa ani, sau cu depunatorii de la caritas cu care ma certam fara sanse.

Referitor la aur vs equities, marile firme din spatele acestor equities, de bine de rau produc o mare parte din confortul cu care ne-am obisnuit. Servicii medicale bune, internet, telefonie mobila, entertainment, masini etc. In tot acest timp aurul nu produce decat o senzatie de confort in mintea unor oameni si fluctuatii de pret. Indiferent de scenariul economic, pe termen lung un metal care e bun doar ca decoratie nu poate concura cu un activ care si produce ceva care poate fi reinvestit. In ipoteza in care vine apocalipsa financiara si toate firmele dau faliment, procesul prin care se creeaza valoare se opreste. Cu atat mai mult, la ce iti foloseste o bucata de metal?Nu mai buna e o casa, macar stai in ea? Ca sa nu mai vorbim ca apocalipsa poate sa mai intarzie vreo 20 de ani, timp in care aurul ala nu iti aduce decat beneficii spirituale.

Si referitor la cat de rationale sunt pietele, uitati ce se intampla acum. Cum apare o stire mai proasta cu privire la perspectivele economice se intampla urmatoarele 1. cresc US treasuries 2. yield curve in treasuries se “turteste”, dobanzile pe termen lung scad mai mult decat cele pe termen scurt 3. anticiparile inflationiste din inflation bonds si swaps scad si 4. pretul aurului creste. cum sunt punctele de mai sus justificate de analisti? 1, 2 si 3 se intampla pentru ca “situatia economica se inrautateste => deflatie si dobanzi mici” in acelasi timp 4. pretul aurului creste datorita “asteptarilor inflationiste” pentru ca “they are printing money” ??? 1, 2, 3 si 4 nu pot fi reactii rationale in acelasi timp. eu suspectez ca reactia irationala este 4. inflatia nu vrea sa se arate cu nici un chip deocamdata, iar cresterea pretului aurului o tot “anticipa”

Incercarea disperata de a scapa de riscul financiar al valutelor obisnuite risca sa impinga oamenii spre riscuri financiare si mai mari.
By borat, iulie 14, 2010 @ 4:26 pm

tudor, inteleg ca nu ti-a placut articolul, dar argumentele tale ataca niste idei secundare de acolo. poate esti suparat din alte motive.
By Tudor Cristea, iulie 14, 2010 @ 5:22 pm

Ba nu-s suparat deloc. Ceea ce am atacat eu nu-s idei marginale, ba chiar fundamentale pentru esafodajul articolului. Deci articolul nu face multe cepe, imi pare rau ca n-am nimic cu omu’ ala.
Pe de alta parte articolul de la Erste nu ma convinge; l-am tiparit si citi de doua ori si imi cam pare rau de hirtie si cerneala. Intrebarea fundamentala este insa ce inseamna: ceea ce spune Lucian ori “the market is pricing in a coming return to the gold standard”?
By Iobag, iulie 14, 2010 @ 10:05 pm

@ borat Nu prea cred că imobiliarele casele etc ar putea sa fie o solutie. Pur si simplu am avut multi colegi la slujba (Canada) care nu aveau ce face cu banii. Am avut nenumarate discutii cu ei, oamenii nu erau defel libertarieni. Realizau ca a tine banii la banca e o idiotenie, nu erau specialisti intr-ale bursei pentru a se baga intr-o chestiune din care nu puteau decat pierde. In zadar am incercat sa-i indrept spre aur. Au bagat banii in case in ciuda taxelor de succesiune, a legilor care favorizeaza chiriasii, a faptului ca este o investitie riscanta (se muta familia nepotrivita langa tine si valoarea proprietatii scade vertiginos). Aurul in schimb se tine in seif si se paseaza copiilor fara interferenta statului. Fara reguli, riscuri etc.
By Iobag, iulie 14, 2010 @ 10:31 pm

Pentru cine nu e familiarizat cu piata imobiliara din Canada: creste in continuare, nimic asemanator cu ce se intampla in SUA. Totusi, eu cred ca balonul se va sparge, cu cat se umfla mai tare cu atat va pocni mai zgomotos. Cu alte cuvinte colegii meu au dreptate deocamdata.
By borat, iulie 15, 2010 @ 1:48 am

@ Iobag

“Aurul in schimb se tine in seif si se paseaza copiilor fara interferenta statului. Fara reguli, riscuri etc.”

problema cu aurul este ca absolut TOATA lumea va fi nevoiita sa vanda la un moment dat pentru a beneficia de recentele cresteri spectaculoase. nu esti obligat sa vinzi o casa, poti sa stai linistit sa-ti incasezi chiria zeci de ani de acum inainte, dar aurul esti obligat sa-l vinzi pentru a beneficia de valoarea aia ca altceva nu-ti ofera. pentru ca toata lumea sa poata vinde aurul in castig real, nu doar nominal, e neoie de un numar din ce in ce mai mare de cumparatori din ce in ce mai dornici. si aici se pune problema pana cand o sa tot creasca numarul de cumparatori. eu nu zic ca gata, nu o sa mai fie cumparatori saptamana viitoare sau la anu’, dar, la un moment dat, daca vorbim de zeci de ani, nu o sa mai fie de ajuns populatia planetei, cum a fost la caritas, trebuie sa mai vina si altii de prin sistemul solar sa sustina cresterea pretului.

ca aurul sa “tina pasiul”50 de ani cu o investitie imobiliara care aduce un modest 5% pe an real, pe care ii reinvestesti, pretul trebuie sa-i creasca in termeni reali, nu nominali, de 11 ori. comparativ cu una care aduce 10% pe an, pretul trebuie sa creasca de mai mult de 100 de ori. cum naiba, frate? cu o bucata de metal aproape inutila o sa cumeri de 100 de ori mai multa munca calificata decat acum? daca colegii tai au bagat banii in case care aduc un return negativ sau foarte mic, adica dai mai mult pe taxe, intretinerea cladirii etc decat iei pe chirie, normal, nu mai merge calculul.

@ tudor

ideea principala e ca “materiile prime” de nu creeaza in mod continuu valoare de unele singure. de asta nu zici nimic. ca sa transformi materia prima intr-un iphone 4 e nevoie de multa stiinta, chestie de bun simt. de aici tu faci niste afirmatii despre “knowledge society” cu cineva care mananca octeti si se caca bozoni higgs si saaburi facute de opel. pe urma spune ca pentru o resursa care nu este afectata de raritate, pe termen lung pretul tinde catre costul de productie. daca pretul ar fi cu mult peste costul de productie, devine tentant pentru alti producatori sa se bage, iarasi, alta chestie de bun simt. asta s-a intamplat si cu petrolul de care intrebi, dupa crizele din anii 70 si lunga perioada de scadere care a urmat. daca nu se bagau alti furnizori de petrol tentati de noul pret raportat la costul de productie, probabil ca evolutia pretului ar fi fost alta. nu spune nimeni ca pretul trebuie sa fie egal cu costul de productie in afara de tine.

n-am nimic impotriva ideii de a avea o parere extrem de critica cu privire la ce spun eu sau altii, dar prefer si argumente care au legatura cu ideile expuse.
By Tudor Cristea, iulie 15, 2010 @ 4:01 am

borat,

Articolul nu-i decit atit: un articol de ziar. Mai departe, Carpe diem… si nu te increde in tot felul de F(ortune) T(ellers).
By borat, iulie 15, 2010 @ 4:27 am

ei, incerc si eu sa ma incred in argumente si ratiune, cu limitele de rigoare, nu in numele publicatiei sau autorului. cu carpe diem sunt foarte de acord
By borat, iulie 15, 2010 @ 5:23 am

Si pe aceeasi tema, un alt articol (de ziar si atat) de ieri „economy suffers from a shortage of safe assets“

„Housing bubbles and the deterioration of bank lending standards were symptoms of a much deeper problem that developed over a decade ago, when the emerging world’s ability to generate wealth outpaced its ability to generate sound and liquid stores of value to house that wealth.”

ft.com/cms/s/0/0af…5d-00144feab49a.html

Cererea pentru investitii lichide si “sigure” e mare raportat la oferta existenta, situatie care va continua. Eu unul nu ma astept la vreo prabusire spectaculoasa a pretului aurului in viitorul apropiat, dar nici la positive returns pe termen lung.
By O baba, iulie 15, 2010 @ 5:31 am

doaaaaamne uite d-aia nu mi-am luat eu barbat, ci pisica ! pai cum domle sa-ti iei barbat si sa-l lasi sa fie capu familiei, iar el sa fie asa credul si manipulabil cand vine vorba de purcoiu de bani??

Cand pana si cizmarul stie ca trebuie sa investeasca-n aur, cumparati si voi branza, smth…. dati-o-ncolo, ma baieti… pai ce interes ar avea o mare banca sa ne spuna noua pe-ndelete si cu citate (! din finantisti celebri ca GBShaw…) care e cel mai bun instrument de investitie? Asaaa… gratis. sfaturi gratuite de investitii.

Vorba cuiva de mai sus, ca sa ai profit pe aur tre sa gasesti multi cumparatori ) raportul Erste e perfect in acest sens.
By borat, iulie 15, 2010 @ 5:44 am

@ O baba

stilul mi-e foarte cunoscut nu cumva de pe langa arizona, pe undeva?
By Extra3OO, iulie 15, 2010 @ 9:44 am

@Tudor Cristea: “Daca se ajunge la o catastrofa, prin natura ei de catastrofa, nu cred ca exista vreo investitie sa persiste”.

Sunt cateva investitii ce rezista inclusiv atunci. Acesta fiind dealtfel singurul motiv pentru care sunt finantate acum.
By ciprian, iulie 15, 2010 @ 10:23 am

Deci daca JP Morgan sustine cu tarie acest lucru:
Gold and silver are money. Everything else is credit
iar acum face propaganda cu el, parerea mea este ca au nevoie de cumparatori pentru ceea ce au cumparat cu mult timp in urma.

Ce ne ofera cu adevarat aurul? Perspectiva unei protectii impotriva unei perioade de hiperinflatie.
Si de unde ar putea aparea acum aceasta inflatie? In ce punct se afla acum oare datoriile publice?
Nu cred ca trebuie sa mai continue mult printarea pana cand e mai rentabil sa economisesti hartie igienica in loc de bani.
Si-ar permite oare guvrnele sa renunte la un asa monopol?
Eu nu cred.

In al doilea rand, mare parte din debitul raului de bani printati se duce catre marile corporatii.
Cine se afla in spatele lor, nu oare marii speculatori, pardon nu jigniti investitori.
Pai nu au ele acum gramezi imense de bani acumulate in ultimele decenii de pe urma subminarii guvernelor socialiste si saracirii constante a populatiei si orientarea ei catre “manelism”.
Si-ar permite aceste corporatii sa dea foc acestor gramezi de bani si sa piarda lunga batalie?
Iarasi nu cred.

In concluzie, figura se repeta: pump…pump…pump…DUMP
By holyspook, iulie 15, 2010 @ 11:53 am

sfin.ro/articol_20…banii_de_hartie.html
By Andrei, iulie 15, 2010 @ 3:31 pm

Toti cei care se pronunta impotriva aurului ar face bine sa-si aduca aminte ca in 1913 dolarul reprezenta a 20-a parte dintr-o uncie de aur.A cata parte dintr-o uncie de aur este astazi dolarul american? Sa fie vorba de o bula de 100 de ani?
Cred ca, pe termen lung, aurul nu reprezinta doar o protectie buna in fata inflatiei, ci si o investitie cu grad de risc foarte scazut. Unde mai pui ca poate fi transmis mostenitorilor tai fara a fi impozitat ( furat ) de guvern ( oricare ar fi el ).
In plus, nu trebuie trecut cu vedera faptul ca piata aurului este extrem de manipulata de bancile centrale, FMI, BIS etc in vederea mentinerii unui nivel cat mai scazut al pretului.
Desigur ca pot exista oportunitati de investitii mai profitabile, insa si riscurile sunt mai mari: acestea pot fi afectate in mod negativ ( la extrem de faliment) de crizele economice generate tocmai de sistemul monetar actual, impotriva caruia te protejeaza foarte bine aurul.
By Tudor Cristea, iulie 15, 2010 @ 3:34 pm

Borat,

Punind in context, urmeaza povestea completa al lui Caballero si “solutia”:
(Citat aproximativ)
Argumentul de bază este că volatilitatea financiară este condusă de un deficit de active în condiţii de siguranţă.
Mai departe, spune Caballero, exista două strategii generale pentru crearea de investitii “sigure si lichide”:
1. Guvernele in ţărilor producatoare de active sigure sa produca “safe assets” din abundenta.
2. Sectorul privat sa creeze activele AAA, iar guvernele (la un preţ corect) sa absoarba doar o parte din riscul de care sectorul privat nu poate administra, acesta fiind riscul care apare în timpul evenimentelor extreme sistemice, amplificate de panica, etc.
Sectorul privat este mult mai eficientă decât guvernul de la producerea de bunuri de micro-AAA, dar opusul este adevărat pentru producţia activulor
macro-AAA. Marirea datoriei publice lasa guvernul însărcinat cu producerea şi “impachetarea” de micro- si macro-active AAA. În schimb, în cazul în care guvernul oferă doar o asigurare explicită împotriva evenimente sistemice pentru activele micro-AAA produse de sectorul privat, am putea avea o creştere semnificativă în furnizarea de bunuri în condiţii de siguranţă, fără a extinderii corespunzătoare a datoriei publice. Desigur, ar exista o extindere semnificativă a pasivelor noţională a guvernului, dar este aproape sigur că costul ex-post ar fi mult mai puţin decât în oricare dintre alternative reale.
(Am incheiat citatul)
Acuma ideea pare serioasa si instinctiv cred ca ar trebui considerata; ramine problema hazardului moral si un numar de “detalii” tehnice.
By borat, iulie 15, 2010 @ 4:57 pm

tudor,

am gasit si eu studiul cu pricina undeva pe situl MIT. recunosc, n-am avut curiozitatea sa-l citesc imediat. n-am gasit in lucrare solutiile 1 si 2 din postarea ta, poate le-a prezentat prin vreo alta lucrare. mie mi se par suspecte amandoua. cred ca productia de masa de instrumente AAA, sau in cantitatile dorite de piata, este o iluzie, indiferent daca le produce sistemul privat sau statul. AAA e si el definit ca o probabilitate de default pe un numar de ani, ceva infim din cate tin eu minte. nu se pot parca fara riscuri capitaluri gigantice, lumea ar trebui sa accepte ideea si eventualele pierderi. fuga de risc nu face decat sa creeze riscuri si mai mari.

ideea de la punctul 2 de a asigura instrumente financiare de catre stat sau altcineva pentru a le transforma din A in AAA imi aduce imediat aminte de criza “monoline insurers” de la inceputul lui 2008. au fost firme care au asigurat contracost obligatuni de trilioane de dolari si au trebuit la randul lor sa fie salvate. de exemplu in tokyo nu poti sa cumperi asigurare de cutremur pentru cladire (poti sa cumperi una care iti asigura bunurile din casa contra distrugerilor in caz de cutremur, dar e altceva). de ce nu poti? pentru ca nici o firma din lume nu poate asigura asa ceva, e vorba de valori gigantice la scara intregului oras. la fel si cu masa de instrumente financiare “sigure”, prin definitie nu are nimeni puterea sa le asigure (decat tiparind moneda).
By Catalin, iulie 16, 2010 @ 8:47 am

Si de ce nu ar putea sa fie bula pe aur? Nu am mai avut bule care au durat sute de ani? Doar de cativa ani nu mai cumva africanii sticla la pret de ..platina. Cred ca ne vom da seama in curand ca daca iti e foame iti trebuie mancare nu aur…si atunci nu vei renunta la un hectar de pamant pentru 10 kg de aur! Aurul e tot o chestie de perceptie pana la urma, faptul ca ne-a pacalit mai mult timp decat alte monede nu inseamna nimic, curand multi vor realiza ca daca ai o crucede 1kg la gat dar iti e foame nu esti prea vesel.
Bogdan, in afara de aur si depozite (cu randament evident negativ) – in ce ai investi banii (ron) in zilele noastre?
By AristotelCostel, iulie 16, 2010 @ 9:36 am

@Andrei

“Modelul economic” adoptat de americani din anii ’70 incoace tocmai s-a dus naibii. Consumul pe credit (biscuiti, cloace sau aur) s-a demodat, iar daca Bogdan diagnosticheaza o bula pe baza creditarii, cu aurul si-o va lua din plin.

1

2

…
Gold is an asset class as are houses, stocks and other items. It too gets inflated in price as it has a speculative premium associated with it – indeed its price is MOSTLY speculative premium!
…
during Kondratieff Autumn (expect) inflation – and lots of it – in the monetary and price sense. That is, prices for assets rise dramatically, often exceeding 1,000% of their realistic and intrinsic value. Gold is a asset class as are houses, stocks and other items. It too gets inflated in price as it has a speculative premium associated with it – indeed its price is MOSTLY speculative premium!

But Kondratieff Winter follows autumn, and during winter you have deflation – and again, lots of it. Values over that period return to historically reasonable ratios and wealth returns to near or at intrinsic value. This is insanely disruptive to the economy as a whole, and to those who hold assets they believe can “never go down” – including Gold.
…
Those who are looking for hyperinflation are about 20 years too late. We already had it. First in stock prices, and then in houses. Anyone who cares to argue that taking the SPX from 100 to 1500 over a period of 20 years is not “hyperinflation” has rocks in their head. They are also trying to deny the history of long-wave cycles.
By ionut, iulie 16, 2010 @ 3:19 pm

@borat

“de exemplu in tokyo nu poti sa cumperi asigurare de cutremur pentru cladire (poti sa cumperi una care iti asigura bunurile din casa contra distrugerilor in caz de cutremur, dar e altceva). de ce nu poti? pentru ca nici o firma din lume nu poate asigura asa ceva”

Asigurarea asigura (sic!) un risc, nu o certitudine asa cum e cutremurul in zona tokio! Daca gasesti totusi o asigurare de genul 99% e teapa.
Pe de alta parte asa e, si o asigurare comporta un risc, chiar daca ii sunt atribuiti 3 de A +…
By borat, iulie 16, 2010 @ 4:06 pm

“Asigurarea asigura (sic!) un risc, nu o certitudine” … da’ cu asigurarile de viata cum o fi?
By ionut, iulie 16, 2010 @ 5:59 pm

@borat

E exact la fel! Ea se refera la moartea accidentala nu din cauze naturale. Nu-ti face nimeni un contract de asigurare de viata care sa continue peste o anumita varsta (cand moartea e o certitudine). Ba mai mult, asigurarea de viata e … o iluzie! Pentru o suma consistenta care sa ramana urmasilor dupa moartea ta (suma care sa merite efortul si sa atenueze, oarecum, socul cauzat de disparitia ta accidentala si brusca . Eu glumesc, da’ asta e argumentul cel mai des folosit de cei ce incearca sa-ti vanda asa ceva: “macar stiti ca lasati ceva in urma familiei”) prima de asigurare e prohibitiva. Sunt de parere ca mai bine economisesti-investesti singur suma respectiva.
By AristotelCostel, iulie 16, 2010 @ 7:23 pm

pfui… ocupe si abia acum am avut timp sa ma uit pi grafici:

1. Arata naspa.

2. Soc Gen … “prima dată când o instituție de talia Erste emite un astfel de studiu”?
By Dan, iulie 17, 2010 @ 9:16 am

Aurul sub forma de lingouri ar putea fi pe termen lung o investitie buna dar ca bijuterii – pierzi, tinand cont ca amaneturile nu-ti dau pe bijuterii valoarea lor integrala, ci mult mai putin.
Imobiliarele sunt cea mai proasta investitie, in primul rand trebuie sa platesti impozit pe teren pe ele, in al doilea rand au nevoie pe termen lung de lucrari de intretinere/reparatii, in al treilea rand, a le da in chirie in schimbul unei remuneratii acceptabile e greu, nu gasesti clienti la tot pasul… iar cand reusesti exista posibilitatea destul de mare ca chiriasii sa-ti deterioreze imobilul in masura mult mai mare decat a platit el chiria (am avut aceasta experienta neplacuta in urma careia am decis sa nu mai inchiriez nimanui imobilul), nu in ultimul rand asigurarea lor te costa destul de mult. Aurul nu prezinta nici unul din aceste dezavantaje.
By borat, iulie 17, 2010 @ 10:22 am

“a le da in chirie in schimbul unei remuneratii acceptabile e greu”

asta inseamna doar ca pretul imobilului e prea mare. daca mai scade, bine, daca nu, nu. nu cred ca a sustinut nimeni pe ca la orice pret si in orice conditii imobiliarele trebuie cumparate. experienta am si eu, dar nu din romania, si lucrurile nu sunt asa dramatice cand e vorba de chiriasi. macar ai pe ce baza sa apreciezi randamentul investitiei, la aur te bazezi doar pe rapoarte gen erste. absolut orice bula a avut pana inainte de spargere povesti foarte credibile cum ca n-ar fi vorba de asa ceva si asta e pretul real.
By RiM, septembrie 14, 2010 @ 2:10 am

secretul succesului trebuie sa ramana un secret altfel e un esec pentru cei care urmeaza turma
distributia a inceput de ceva timp si astfel de “ponturi” nu fac decat sa atraga pers care vor investi precum cei din imobiliare fara numar indiferent de pregatire femeie de serviciu/judecator/avocat/ing/secretara/coafeza etc toti o apa siun pamant