Super-explicație pentru multiplicatorul negativ
Casey Mulligan de la Chicago University îi învață (fără să realizeze?) pe krugmanieni de ce multiplicatorul este supraunitar doar la klingonieni:
Uite o explicație simplă care arată de ce multiplicatorul ar putea fi zero. Într-un scenario, guvernul cumpără lucruri care sunt atât de utile încât cetățenii le-ar cumpăra ei înșiși. Odată ce guvernul intervine și cumpără aceste lucruri în numele cetățenilor, sectorul privat încetează să le mai cumpere, iar cheltuielile totale rămân constant, atât ca valoare totală cât și în ceea ce privește structura achizițiilor.
Întrebarea de baraj e următoarea:
Deci, să înțelegem că dacă guvernul cumpără lucruri mai puțin utile (pe care cetățenii nu le-ar cumpăra), atunci multiplicatorul este pozitiv și, deci, o vom duce mai bine?!
Absurd! Ceea ce demonstrează că, dacă e să dăm un sens multiplicatorului cheltuielilor publice, atunci trebuie să recunoaștem că el este în realitate negativ. Doar dacă guvernul ar dislocui perfect achizițiile private multiplicatorul ar fi zero. Ceea ce este practic imposibil. În rest, adică în orice scenariu verosimil, guvernul nu poate decât să cumpere bunuri pe care cetățenii nu le-ar cumpăra, ceea ce înseamnă risipă, indiferent cât iese multiplicatorul la calculele econometricienilor.
74 comentarii
Other Links to this Post
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URI
By Mihai Voicu, iulie 23, 2010 @ 5:01 pm
Investitiile statului pot stimula economia doar atunci cand cererea scade sub nivelul de echilibru. De exemplu dupa o bula urmata de o cadere puternica, consumul poate scade pentru o vreme sub minimul necesar obisnuit (oamenii mai au stocuri, amana consumul din teama).
Investitiile in zonele cu cadere “anormal de mare” a cererii poate salva anumite companii rentabile in mod normal de la un faliment nemeritat. Este un efect care amortizeaza caderea doar, abia dupa criza salvarea lor are un efect pozitiv (in bunastare cel putin).
Statul trebuie insa sa acumuleze rezerve pe panta ascendenta si sa compenseze pe panta descendenta, ca un arc+amortizor. Daca faci deficit pe crestere, nu ai cu ce compensa pe scadere economica.
Daca statul poate sa calculeze domeniile care au aceasta problema si sa se opreasca din “ajutat” cand le-a adus aproape de nivelul mediu de consum este o cu totul alta discutie.
By Mona, iulie 23, 2010 @ 5:25 pm
“Daca statul poate sa calculeze domeniile care au aceasta problema si sa se opreasca din “ajutat” cand le-a adus aproape de nivelul mediu de consum este o cu totul alta discutie.”
Adauga si “daca statul poate sa calculeze nivelul de echilibru al cererii”.
In plus, am oarecum impresia ca ai pus semnul egal intre:
-nivelul de echilibru al cererii
-minimul necesar obisnuit de bunuri si servicii (chiar asa, ce inseamna “indicatorul” asta?)
-nivelul mediu de consum
By Bogdan Glavan, iulie 23, 2010 @ 8:17 pm
Statul nu poate stimula niciodata cererea decat daca
(1) consideram “cererea” adica “productia” omogena – altfel apar intrebari privitoare la “structura” productiei/programului de stimulare
(2) consideram ca indivizii sunt niste robotei incapabili sa anticipeze si sa sa adapteze la interventia statului
+ alte chestii.
By Mihai Voicu, iulie 23, 2010 @ 11:57 pm
@Mona : nivelul de echilibru al cererii este virtual undeva intre un minim necesar ca sa nu-ti afectezi prea tare calitatea vietii si maximul atins pe crestere (consum exuberant). Nu incerc sa definesc niste indicatori economici (nu sunt nici economist) ci niste indicatori de bun simt.
Minimul necesar pe care il acceptam este relativ elastic in functie de pret, dar poti intui cand consumul scade astfel incat iti afecteaza calitatea vietii. Nu este un numar calculabil exact, dar s-ar putea gasi niste indicatori, de exemplu nivelul de cerere sub care elasticitatea cererii scade sub un anumit prag.
Daca cererea a scazut sub un astfel de minim, poti considera ca esti sub nivelul de echilibru.
Un exemplu unde poti stii minimul si este aproape de punctul de echilibru este la bunuri de folosinta zilnica (lame de ras, deodorant, paine). Ele insa de obicei nu scad mult sub punctul de echilibru, nu multi isi lasa barba doar pentru ca este criza.
Bunurile de folosinta indelungata au un minim dat de durata medie de functionare.
Exemplu : un frigider trebuie schimbat in medie la X ani, deci in fiecare an ies din functiune in tara Y frigidere. Daca intr-un an cererea este mai mica de Y, putem fi siguri ca cererea este sub punctul de echilibru, iar urmatorii ani va trebui produs chiar un pic peste Y. Atunci poate fi justificata ajutarea firmelor de frigidere sa pastreze capacitatea de productie pentru cel putin Y/an in anii viitori, in ciuda scaderii artificiale de cerere de anul acesta.
Nu spun ca se pot calcula exact astfel de indicatori, dar folosindu-i ca repere mentale putem sa ne dam mai usor seama cand niste stimulente au un minim de sens sau cand doar alimenteaza niste bule de consum artificial. Cum ar fi fost anii trecuti sa subventionezi cumpararea de televizoare plate fata de a stimula temporar cumpararea de masini pe timp de criza ?
By Mihai Voicu, iulie 24, 2010 @ 12:15 am
@Bogdan : Cererea/nevoia de autostrazi exista (nu trebuie stimulata). Problema este cu stimularea productiei
, mai ales cand ai multi oameni care stau degreaba (someri). Pe mine ma intereseaza bunastarea, iar o infrastructura buna ar contribui din prin la ea, inclusiv prin usurarea schimburilor economice.
Faptul ca se invart bani pe acolo nu ma ajuta prea mult, deci din partea mea multiplicatorul poate fi si negativ judecat doar prin prisma cresterii PIB in timpul investitiei. Pe mine ma intereseaza efectul de dupa, prin insasi bunul produs. Bineinteles ca nu vad rostul investitiilor de dragul cheltuirii, in speranta stimularii economiei.
Problema care se pune in economie ca si la automobil este sa nu-ti rupi gatul cand treci peste o groapa (criza) sau piatra (bula). De asta masina are arcuri (impozite) care absorb o parte din energia care impinge masina in sus, iar la groapa elibereaza o parte din energia latenta a arcului comprimat (stimulente economice). Mai e si un amortizor pe acolo ca sa nu oscileze sus-jos prea mult timp.
By Mihai Voicu, iulie 24, 2010 @ 12:42 am
@Mona : cred ca s-a pierdut raspunsul (si mai) lung pe care il scrisesem. Reformulez:
Exemplu : cererea minima pentru frigidere este data de durata de viata. Daca in fiecare an ies din functiune Y frigidere, nevoia minima este Y frigidere/an. Echilibrul este un pic mai sus, nu astepti intotdeauna sa se strice de tot. Nivelul de consum in exuberanta economica reprezinta maximul. Undeva intre minim si maxim se afla virtualul punct de echilibru al cererii, destul de elastic la pret ce-i drept.
Poate fi rezonabil ca statul sa compenseze cererea pana la Y pentru a nu falimenta capacitatea de productie corect dimensionata la Y/an. In acest caz este destul de sigur ca cererea va revenii la cel putin Y in urmatorii ani. Daca cererea este mult peste minim si peste mediile pe mai multi ani nu are rost sa stimulezi acea industrie.
Nu incerc sa definesc indicatori economici calculabili (nici nu sunt economist), ci doar puneam niste repere mentale pentru a judeca daca o actiune de stimulare compenseaza o scadere artificiala de cerere sau alimenteaza o noua bula.
By Bogdan Glavan, iulie 24, 2010 @ 8:52 am
Cererea de autostrazi exista? Cum ai aflat?
Nu crezi ca exista si cerere pentru calatorii pe Marte? Eu unul tare as vrea sa ajung acolo.
Vreau sa spun ca stiinta economica opereraza cu preferintele demonstrate ale publicului, nu cu nazuintele lui… ca asa nevoile sunt infinite. Problema e raritatea mijloacelor. Ne trebuia mai degraba autostrazi sau pepeni? Ca nu le putem avea pe ambele (atat de mult cat am vrea)
By p, iulie 24, 2010 @ 10:54 am
@Bogdan Glavan
“Cererea de autostrazi exista? Cum ai aflat?”
“Vreau sa spun ca stiinta economica opereraza cu preferintele demonstrate ale publicului”
Iata niste intrebari capitale.
Cum poti sa afli daca exista cerere pentru ceva despre care publicul nu are habar ca poate sa existe.
Ce spune stiinta economica despre care erau preferintele publicului pentru internet la momentul cand aceasta tehnologie nu trecuse in domeniul civil si era o tehnologie militara dezvoltata in urma unor comenzi de stat?
Sau mai inainte, la jumatatea secolului trecut, care erau preferintele publicului pentru computer la momentul de inceput, cand aceasta era o tehnologie dezvoltata tot in urma unor comenzi de stat?
Este amuzant faptul ca la momentul cand stramosul computerului personal a trecut in domeniul civil, economistii estimau ca pe piata ar exista o cerere de aproximativ 5 bucati computere.Nici mai mult nici mai putin.
Intrebarea este daca in aceste doua situatii (ca si in cazul altor tehnologii aparute ca urmare a cererii de stat) resursele au fost alocate eficient sau nu?
“Ne trebuia mai degraba autostrazi sau pepeni?”
Asta-i o alta dilema.
In cazul computerului si internetului de pilda (ca si in cazul tehnologiilor spatiale) nu piata a alocat resursele.
Se poate presupune ca piata ar fi alocat mult mai eficient acele resurse, orientandu-le spre satisfacerea cererii de pepeni.
In loc ca toata lumea sa-si dea pe internet cu presupusul (economia-i mai mult presupozitie decat stiinta), poate era mai eficient ca fiecare sa manance cate un pepene.
By Extra3OO, iulie 24, 2010 @ 2:46 pm
“Economistii au estimat”..
Serios? CINE sunt respectivii, leftisti de-ai tai?
Ia te rog sa fii putin mai ATENT cu detaliile pentru ca aici avem pretentii (de la tine).
UN INVESTITOR care RISCA 500.000 de dolari (sa zicem intr-un soft gen Google – 1998), este “economist”? Are loc vrun “calcul rational” in acel moment sau se consulta ghicitorii in stele?
By Mona, iulie 24, 2010 @ 5:02 pm
@Mihai Voicu
“un frigider trebuie schimbat in medie la X ani”
Trebuie? Nu, imi pare rau, nu exista asa ceva.Inlocuieste “frigider” cu “masina” si va fi mai usor sa realizaezi ca nu trebuie nimic. E pur si simplu o alegere (in functie de anumiti factori).
Ai scris mult si imi pare rau ca nu am timp sa raspund punctual (este prea mult de scris). Totusi, fara suparare, raman in continuare la parerea mea ca faci niste confuzii importante intre cerere/cantitatea ceruta, echilibru/minim etc. Nu e vorba de indicatori economici ci de concepte.
Si am o intrebare: te-ai gandit ca poate acel punct de echilibru de care vorbesti se poate modifica in timp (o data cu modificarea preferintelor consumatorilor, aparitiei altor produse…)?
By Mona, iulie 24, 2010 @ 5:06 pm
@p
“Este amuzant faptul ca la momentul cand stramosul computerului personal a trecut in domeniul civil, economistii estimau ca pe piata ar exista o cerere de aproximativ 5 bucati computere.Nici mai mult nici mai putin.”
Poate aveau dreptate. Poate la acel moment chiar asta era cantitatea ceruta. Vroiai cumva sa spui ca ei PREVIZIONAU pentru viitor aceasta cantitate? Hmmm… nu e treaba economistilor sa previzioneze evolutia preferintelor consumatorilor. Aici intra in joc cei din sfera business.Si altfel faci calculele cand sunt banii tai in joc.
By Mihai Voicu, iulie 24, 2010 @ 8:15 pm
Legenda spune ca un presedinte al IBM, Thomas Watson ar fi estimat in 1943 ca exista piata pentru doar 5 computere in lume.
Replica este folosita ca metafora pentru ideea ca uneori nu putem estima in avans utilitatea unei anumite tehnologii (si deci nici cererea). Uneori mai intervine si flerul, intuitia, privirea vizionara. Investitia in cercetare nu are niciodata niste rezultate sigure, dar fara ea nu evoluam.
P, ai oferit un super argument cum investitiile statului in cercetare pot aduce beneficii economiei. Nici o firma privata nu ar fi investit in crearea … Internetului, pentru ca era prea riscant si nu ar fi putut plati dividende sigure in 5-10 ani.
Nici rachetele trimise pe luna nu au rentabilitate pozitiva in orizontul de viata al unui om, dar se pot dovedi rentabile in sute/mii de ani cand va trebui sa gasim o alta planeta de locuit. Nici cercetarile de la Cern nu sunt rentabile, dar ar putea descoperi intr-o zi ceva care sa ne ajute cu rezolvarea unor probleme economice.
Legat de autostrazi, chiar s-au facut calcule care estimau pierderile economiei romanesti in lipsa unor autostrazi. Totusi nu cred ca trebuie sa fii super economist ca sa iti dai seama ca Romania este sugrumata de lipsa infrastructurii (vezi si plangerile Dacia) si ca daca continuam in ritmul actual nu vom atinge prea curand un nivel de transport decent, la nivel european.
Sa ne amintim ca constructia multor cai ferate in SUA s-a facut cu sprijinul statului. Iar nu cred ca firmele private ar fi riscat singure o asemenea investitie.
By Extra3OO, iulie 24, 2010 @ 8:22 pm
Voi habar nu aveti ce’s alea investitii, sunteti niste asistati cronici cu creierul spalat complet.
By Bogdan Glavan, iulie 24, 2010 @ 9:03 pm
@P si Mihai Voicu:
Sa presupunem ca piata nu investea in internet. Dupa cum arata Marginal Revolution (dati in jos), stramosii nostri privati nu se multumeau sa manance pepeni ci investeau in altfel de cercetare, e drept, mai pasnica. Asa ca marea “bomba” ca internetul e de fapt o fasaiala. In absenta guvernului, poate ca nu am fi avut internet, dar poate am fi ajuns pe Pluto.
Dar, revenind, nu se poate sustine ca guvernul alege sa investeasca in chestii pe care publicul le vrea dar la care nu se gandeste (CONTRADICTIE IN TERMENI!). Besides, guvernul nu are idei geniale niciodata.
In plus, argumentul tau P, demonstreaza prea mult. Daca as fi pentru o zi presedinte m-as apuca sa fac un baraj in jurul Bucurestiului, asa, just in case. Stiu eu mai bine. Iar poporul nu va mai manca pepeni ci va munci cu sarg la baraj. Poti sa-mi demonstrezi ca nu e bine ceea ce fac?!
By Bogdan Glavan, iulie 24, 2010 @ 9:10 pm
Mai trebuie sa adaug ca sursa valorii se afla in preferintele oamenilor. Asta a stabilit stiinta economica. Exista multe curente de gandire economica ce sustin diverse chestii. Dar, din pacate pentru tine P, niciun curent de gandire economica nu sustine actualmente ca bunurile pot capata valoare altfel decat din preferinte.
Asta demonstreaza ca, de fapt, toate argumentele pro-interventie de genul… internetu’, reactorul nuclear etc. sunt pur si simplu gogosi, inventii scoase din palarie.
By p, iulie 24, 2010 @ 9:58 pm
@Mona
˝Poate aveau dreptate. Poate la acel moment chiar asta era cantitatea ceruta.˝
Exact.Aveau dreptate, asta era cantitatea ceruta la momentul acela.Era un instantaneu al situatiei la un moment dat.
˝Vroiai cumva sa spui ca ei PREVIZIONAU pentru viitor aceasta cantitate? Hmmm… nu e treaba economistilor sa previzioneze evolutia preferintelor consumatorilor˝
Ei, aici e punctul nevralgic.
Este diferenta dintre orizonturile de timp pe care se face analiza.
La limita, este diferenta specifica intre abordarea statica si dinamica.
Cati actori non statali sunt capabili sa proiecteze obiective si linii de actiune pe -sa zicem – 150 de ani si sa asigure continuitatea eforturilor in atingerea obiectivelor fixate pe orizonturi de timp atat de intinse?
Ce si cati actori privati sunt capabili sa investeasca resurse in prezent cu proiectia beneficiilor prezumate peste -sa zicem- cateva zeci sau sute de ani.Sau chiar -sa zicem- pentru un timp nedefinit?
Exempli gratia, la limita: ce si cati actori privati ar incepe inca din prezent un efort investitional continuu in vederea preintampinarii unui scenariu catastrofic improbabil pe termen mediu?
De pilda in vederea preintampinarii unui eveniment catastrofic de genul celui care a dus la extinctia dinozaurilor?
Evident ca acest exemplu de alocare a resurselor poate parea la momentul acesta perfect irational.
Adica beneficii incerte, intr-n orizont de timp nedefinit?
Si totusi, un astfel de program de monitorizare a obiectelor cosmice exista in prezent.
Acest program (alaturi de altele care se vor dezvolta) nu-si va dovedi utilitatea decat in momentul in care un eveniment catastrofic va fi preintampinat.
Pentru ca acel eveniment catastrofic avand ca rezultat posibil extinctia completa a vietii de pe Pamant este inevitabil.
Probabilitatea calculata difera doar in functie de orizontul de timp pe care se aplica analiza.
Am dat un exemplu extrem, dar real.
Care si ce actori privati investesc cu perspectiva beneficiilor peste cateva zeci sau sute de ani?
By p, iulie 24, 2010 @ 10:35 pm
@Bogdan Glavan
˝Sa presupunem ca piata nu investea in internet.[...] In absenta guvernului, poate ca nu am fi avut internet, dar poate am fi ajuns pe Pluto.˝
Hmmm.˝Poate˝.
Incorecta concluzia.Ca sa nu mai spun ca total nestiintifica pentru cineva care reprezinta stiinta economica.
Enuntul corect este:˝In absenta guvernului, poate ca nu am fi avut internet, poate am fi ajuns pe Pluto sau poate nu am fi ajuns pe Pluto.˝
Aceasta este concluzia corecta, desi incomplet formulata.In formulare completa concluzia contine un numar infinit de ˝poate˝.
Si cum poti sa formulezi o concluzie pe baza unui numar infinit de iteratii -pentru ca un infinit de ˝if- ?
Este o bucla inchisa.Ca sarpele Ouroborus care-si inghite coada.
˝Dar, din pacate pentru tine P, niciun curent de gandire economica nu sustine actualmente ca bunurile pot capata valoare altfel decat din preferinte.
Asta demonstreaza ca, de fapt, toate argumentele pro-interventie de genul… internetu’, reactorul nuclear etc. sunt pur si simplu gogosi, inventii scoase din palarie.˝
Nu demonstreaza nimic.
Ar demonstra daca si numai daca absolut toate bunurile produse in urma comenzilor de stat nu ar avea valoare intrucat ulterior producerii lor nu ar fi valorizate prin preferinte.
Cum cel putin doua bunuri aparute in urma unor comenzi de stat -computerul si internetul- au primit ulterior producerii lor valoare din preferintele publicului, demonstratia e invalida.
Si deci statul poate produce bunuri valorizate ulterior in piata.
By Mihai Voicu, iulie 24, 2010 @ 10:53 pm
@Extra3OO am observat ca majoritatea posturilor pe care le faci contin atacuri la persoana, etichetari gratuite si mai putin argumente. Bogdan Glăvan chiar daca este in dezacord cu anumite afirmatii pe care le fac, incearca sa isi sustina pozitia cu niste argumente, castigand respectul meu.
@Mona : un frigider trebuie schimbat macar cand se strica ireparabil, de exemplu cand se arde motorul. Daca luam in calcul schimbarea motorului, putem aplica acelasi rationament pentru productia de motoare de frigider. Exista o rata minima de inlocuire sub care respectiva nevoie incepe sa nu mai fie satisfacuta. Cererea medie este ceva mai mare si elastica, ar merita insa prezervata macar capacitatea de productie pentru acest minim.
De obicei statul aloca ineficient resurse, si pe la clientela politica. Totusi ce poate face statul si nu poate face initiativa privata tine de scara (timp sau nivel de investitie). Este diferenta intre optim local si optim global.
Daca o firma poate construi o singura autostrada, o va face calculand optimul traseului unei singure autostrazi. Daca ar putea sa faca 2 autostrazi in mod optim, fiecare ar avea un traseu putin diferit decat cea care ar fi construita in primul caz, ca sa beneficieze de efectul lor corelat.
Sa se construiasca autostrazi in parteneriat public privat este OK, dar nu as lasa alegerea traseului sa fie facuta dupa niste criterii de rentabilitate financiara pe termen scurt (5-10 ani).
La fel, o investitie in izolarea blocurilor este rentabila daca tot blocul este izolat, nu poti lasa pe fiecare sa-si faca izolatia lui daca vrea, de grosime diferita si culoare preferata. Uneori un numar de optime locale nu dau corelate nici pe departe optimul global.
By Extra3OO, iulie 25, 2010 @ 4:53 am
Pfff. PRAF.
Culmea e ca dupa aia unii se mira DE CE nu merge nimic.
Internetul a aparut din cauza STATULUI? (fibra optica transoceanica si dot com bubble va zice ceva?)
“Optimul global” tine cont de monopoluri (duopoluri – Pepsi vs Coca Cola), sau nu?
Imi pare rau Mihai, tu nu ai nevoie de exemple, tu ai nevoie de “contacte dure cu viata reala”. U know, afaceri etc. Imi pare rau sa zic asta insa din punctul meu de vedere este singura solutie prin care un “socialist” scapa de intoxicatiile socialiste predate prin ro in ultimii 50 de ani.
By Extra3OO, iulie 25, 2010 @ 4:59 am
Ah, era sa uit: incercati sa va definiti notiunea de “STAT” ceva mai bine. Daca tot o folositi macar sa fie inteleasa corect, nu?
By Mihai Voicu, iulie 25, 2010 @ 2:33 pm
@Extra3OO :
Da, asta este un argument. Sunt de acord ca Internetul nu putea creste sustinut doar de stat, si ca jocul concurentei produce multe lucruri bune.
Statul este si el o corporatie mare, cu multe milioane de actionari mici (alegatori), care mai schimba consiliul de administratie la cativa ani (alegeri) cand nu sunt multumiti de performantele economice, cand banii “investiti” prin impozite nu se regasesc in dividende (infrastructura, ordine publica, justitie, etc).
Am si optiunea sa vand participatiunea si sa investesc (emigrez) in … alta tara. Nu prea am libertatea sa nu ma asociez la un stat, pentru ca beneficiez oricum de sosele, garantarea proprietatii, etc. Pot fi insa homeless fara impozitare daca vreau, sau sa stau “gratis” in puscarie, ca acolo nu folosc soselele.
Nu vad de ce automat un alt tip de corporatie este mai putin expusa coruptiei in mod structural. Poate trebuie schimbate niste reguli pe la functionarea statului, sunt de acord.
Statul mai are si monopolul violentei si al garantarii proprietatii in acel spatiu geografic. Daca ar exista mai multi garanti, ai putea sa deti proprietatea X la garantul A si sa nu fie a ta la garantul B. Nu prea ar fi fun.
Nu e chiar o definitie de stat, dar ce spui ?
Eu unul m-am ferit sa ma apuc de afaceri, pentru ca mediul concurential din Romania mi se pare prea periculos, daca se supara pestele mare te inghite cu fulgi cu tot, oricat de bun si frumos ai fi. Nu simt nevoia de contacte mai dure, e alegerea mea personala.
Lucrez in privat, nu pentru stat ci pentru “afara”. Concurez pe post si pana acum am si castigat de suficient de multe ori. Nu am gena afaceri(sti)lor dar cred ca merit si eu un loc decent in societate, fara sa trebuiasca sa dau la gioale : daca banca decide sa imi creasca “dobanda fixa” vreau sa fie cineva care sa o traga de urechi, nu sa ma lupt eu singur cu uriasul.
Cam asta e statul pentru mine.
By Extra3OO, iulie 25, 2010 @ 9:56 pm
Becul, motorul cu abur, penicilina, bicicletele, avioanele, toate au aparut din cauza STATULUI?
A votat cumva al IV-lea Congres vro INVENTIE si nu am aflat?
..
Kolko, Gabriel- The Triumph of Conservatism: A Reinterpretation of American History, 1900-1916. New York: The Free Press of Glencoe, 1963.
The Triumph of Conservatism is one of the early monographs by Gabriel Kolko, an eminent scholar from the 1960′s generation of New Left historians. Kolko initiates a re-examination of the Progressive Era, challenging the consensus that Progressivism was a middle-class reaction to the power of big business.(6) Kolko also defies the prevalent opinion that the federal government and presidents in particular, sought to neutralize if not destroy the power of big corporations.
According to Kolko, major American businesses not only did not oppose many of the regulatory acts from 1900 through 1916 but actively sought and supported many reforms and regulations. The effect of government and big business actions was the creation of ‘political capitalism,’ “an utilization of political outlets to attain stability and rationalization in the economy.”(3) In the extended introduction, Kolko elaborates further on his terminology, formulates main questions, clarifies methods, and states his theoretical sources, before commencing his interpretation of the 1890-1920 period.
Kolko summarizes an enormous amount of compelling ideas and data. The ability to present in comprehensive form his summary and conclusions to the reader is one of the main merits of his book.
Kolko’s analysis is based on the correspondence between businesses and government agencies and on papers of various government officials, including presidents. The author meticulously follows the evolution of the largest American monopolies and mergers, the changes in financial capitalism, and the relation of American presidents from McKinley to Wilson toward big business. The merger movement and the financial structure of the United States became “a matter for the combined resources of the national state, a political, rather than economic matter.”(146)
The creation of the Federal Trade Commission and Trust Legislation in 1913 confirmed that progressivism was in fact a conservative movement and that the Democrat Wilson continued the policy of his Republican predecessors.(205) Wilsonian policies marked the triumph of political capitalism, the synthesis of policies and economies.(279)
Businessmen were the major initiators of federal intervention in the economy. The absence of a political party with such a program that suggested democracy and mass involvement foreclosed any challenge to big business’s conception of political intervention.
Consequently, Kolko expands and improves upon their theses; his discourse on the Progressive Era adjusts their ideas to conditions in the United States. The results provide a provocative and fascinating interpretation of a period from the recent American past.
On the other hand, claims the author, “there are too many loose ends in the traditional view of the Progressive Period, and no synthesis.”(9) His own work further supports this claim. The Triumph of Conservatism, despite splendid theoretical structure and persuasive logic
, falls short of completeness and cannot also be classified as a synthesis of the Progressive Era.
..
Vezi, de aia te-am intrebat de monopoluri (naturale – duopoluri etc). Majoritatea au fost “impuse” statului (legislatia era si ESTE pregatita cu multe luni inainte) ghici de cine Ciuperca Supercorporatiilor care bantuie worldwide in STRATOSFERA si nu tin cont aproape de nimic (cu exceptia profitului).
In momentul ala chiar nu mai conteaza unde si pentru cine vrei sa lucrezi – banii tot in buzunarul lor ajung in cele din urma.
By Mihai Voicu, iulie 26, 2010 @ 8:11 am
Nu toate au aparut datorita statului, si nu toate au aparut datorita initiativei private, deci nu este cazul sa judecam in alb si negru, totul sau nimic.
By ionut, iulie 26, 2010 @ 3:46 pm
@Mihai Voicu
Toate au aparut datorita initiativei private, statul n-a facut decat sa redistribuie avutia creata de initiativa privata!
By Flavian, iulie 26, 2010 @ 4:31 pm
Cred ca accentul pe care voia sa-l puna MV este asupra rolului capitalului privat in aparitia lor. De multe ori capitalul privat, ca si statul, s-a opus inventiilor care daunau “afacerii” respective.
Iar daca in cazul statului, nevoit sa joace dupa anumite reguli, mai creste iarba prin asfalt, la “particulari” se da cu DTT pe orice planta, chiar si medicinala, care dauneaza la (mono)cultura…
By ionut, iulie 26, 2010 @ 5:08 pm
@Flavian
“De multe ori capitalul privat, ca si statul, s-a opus inventiilor care daunau “afacerii” respective.”
Corect este:
Capitalul privat cu ajutorul statului s-a opus investitiilor care daunau “afacerilor” respective.
By Flavian, iulie 27, 2010 @ 9:59 am
Crezi ca ai nevoie de stat pentru a trimite cativa baieti care sa “intimideze” concurenta ?
Sau sa ameninti distribuitorul ca daca mai vrea marfa de la tine la pret redus trebe sa renunte la marfa alora care tocmai au intrat pe piata cu produse mai bune si mai ieftine ?
Problema cu capitalul privat apare atunci cand interesul detinatorului de capital intra in conflict cu cel al societatii. In cazul asta problema este tocmai “eficienta” cu care investitorii privati transeaza situatia in favoarea lor.
By ionut, iulie 27, 2010 @ 10:53 am
@Flavian
“Crezi ca ai nevoie de stat pentru a trimite cativa baieti care sa “intimideze” concurenta ?”
Crezi ca asa se procedeaza? Esti naiv! Pur si simplu statul mai da un nr. de ordonante/reglementari/bariere la intrarea pe piata. Si e de ajuns.
Cat despre “amenintarea” despre care vorbesti ea nu mai e de mult la stadiul asta (s-a transformat intr-un paragraf/punct in contract) dar <e perfect legitima.
Si tu ai fost indus in eroare de “povetile” cu concurenta imperfecta? Ai intrat si tu in logica colectivist/socialist/etatista care pune mai presus de drepturile inalienabile ale fiecarui om “interesele societatii”? si tu crezi ca un detinator de capital exista pentru ca societatea ii da voie sa existe? Se lupta “societile” cu alde bill gates de zeci de ani, il sicaneaza, il amendeaza etc. constant. Si? Urmarea? Peste 90% din utilizatorii de calculator folosesc windows-ul.
By ionut, iulie 27, 2010 @ 11:09 am
@Flavian
In activitatea mea am fost/sunt pe rand si producator/furnizor si distributor/beneficiar (de cele mai multe ori concomitent). Intotdeauna am inserat in contracte si “clauza de exclusivitate” (in ciuda reglementarilor idioate), clauza care “spune” ceva de genul: daca vrei sa iei marfa la pretul asta, nu vinzi si produsele concurentilor. In caz contrar pretul e altul (semnificativ mai mare). Sigur, exista si reciproca, orice alticineva vrea sa vanda produsele mele o va face exclusiv prin tine.
By Flavian, iulie 27, 2010 @ 1:12 pm
Erau cateva exemple, care merg intr-adevar de la sabotaje directe de tipul mafia italiana pana la interventii prin intermediul statului ale noilor mafioti din banci de exemplu. Care au invatat ca de multe ori e mai elegant un lobby si o sponsorizare in campanie pentru modificarea reglementelor decat o lovitura data in afara legii.
Cu toate acestea, e pacat sa pierdem din vedere si sa discutam pe forma in loc sa avem in vedere discutia de fond. Anume EFECTUL pe care il are societatea capitalista. Viata a mii sau sute de mii de oameni, natura, planeta, nimic nu mai are relevanta atunci cand vine omul cu capitalul.
Nu conteaza ca e prost gramada, ca a mostenit capitalul, l-a furat sau l-a castigat la loto. Daca muschiul lui vrea sa taie padurea, sa mute sate intregi si sa transforme cateva dealuri in mormane de cianuri… restul sunt detalii…
By ionut, iulie 27, 2010 @ 1:59 pm
@Flavian
“Daca muschiul lui vrea sa taie padurea”
Ce drept iti incalc eu tie daca vreau sa tai padurea de pe proprietatea mea? Nimic nu te impiedica sa te “asociezi” voluntar cu restul de 20 de milioane de romani si sa:
- manifestati, publicati, scrieti studii despre cat de benefice sunt padurile (si in ce cantitate), doar-doar ma convingeti!
- Daca nu m-ati convins puteti sa va puneti laolata resursele si sa incercati sa cumparati padurea de la mine. Tot ce e posibil sa nu ajungem la intelegere.
- ultimul lucru pe care-l puteti face, fara sa-mi incalcati drepturile inalienabile este sa va puneti voluntar resursele laolalta si, pe proprietatea/proprietatile voastra/voastre reunite sa plantati alta padure!
Atentie, faptul ca eu tai padurea nu inseamna ca poluez!
Care societate “capitalista”? Nu mai exista asa ceva de 100 de ani, de un secol incoace se manifesta deplin colectivismul/etatismul /socialismul in diferite forme ale sale (comunism, fascism, social-democratie). Perversitatea e ca “vina” cica e tot a capitalismului!
By ionut, iulie 27, 2010 @ 4:07 pm
@Flavian
“Nu conteaza ca e prost gramada, ca a mostenit capitalul, l-a furat sau l-a castigat la loto.”
Ca e prost gramada, ca l-a mostenit sau ca l-a castigat la loto, asa e, nu conteaza (oricum merita taxat asa, de control, nu?)! Ca l-a furat asta e alta discutie! Atentie insa, faptul ca cineva desfasoara o activitate economica si nu plateste noianul de taxe, impozite si accize (cam 500 dupa ultima numaratoare) impuse ILEGITIM de stat, nu inseamna ca a furat! Impotrivirea la jaf si expropriere nu inseamna furt.
By Flavian, iulie 27, 2010 @ 9:56 pm
Ionut, darling, cand cineva imi calca drepturile “inalienabile” si eu ma supar, stai relax. Nu trebuie sa-mi predici mie despre libertate, ca aia vreau si eu. Mai vreau in schimb ca libertatea mea sa nu o afecteze pe a mea.
N-am nimic cu tine daca-ti tai livada. Am probleme insa cu cei care defriseaza munti intregi si uita ca inundatiile, aerul respirat si mizeria aruncata in mediu ne afecteaza pe toti.
Si vezi matale, se mai zice ca omul sfinteste locul. Povestea cu nu conteaza ca e prost gramada, ca l-a mostenit sau ca l-a castigat la loto sa o spui la nepoti, poate ei mai cred. Cate din marile averi s-au facut in genul Bill Gates si cate s-au facut in genul SOV sau Madoff ?
By ionut, iulie 27, 2010 @ 10:34 pm
@Flavian
“Am probleme insa cu cei care defriseaza munti intregi si uita ca inundatiile, aerul respirat si mizeria aruncata in mediu ne afecteaza pe toti.”
Pai dupa postarile asta (si multe altele) se cam pare ca trebuie sa-ti cam predic! Esti un pic cam virusat de colectivism/socialism. Tu te superi cand iti incalca cineva tie drepturile inalienabile, insa esti de acord cu incalcarea drepturilor celorlalti! Adica ai probleme cu cel ce defriseaza un un munte aflat in proprietate! Despre aerul respirat intreaba-i pe cei care, repet, polueaza! Despre mizeria aruncata in mediu, la fel! Ce legatura au astea cum ce-am spus eu? Asta-i o tehnica de manipulare destul de stravezie si ordinara (obisnuita), intalnita des la colectivisti, anume sa amesteci lucrurile : defrisarea padurii aflata in proprietatea mea ( actiune care tie nu-ti incalca nici un drept) NU e acelasi lucru cu aruncarea de mizerie in “mediu” (adica poluarea de la o fabrica de ciment de exemplu, sau aruncarea de reziduri toxice care se infiltreaza in panza freatica).
Poti produce vreun studiu cat de cat credibil care sa demonstreze legatura dintre inundatii (sau alunecari de teren) cu defrisarea de versanti? Sau vorbim vorbe?
MARILE AVERI s-au facut aproape toate in genul Bill Gates. Sa-ti dau cateva nume? Ford, Rockefeller, Vanderbilt, Kamprad, Waren Buffet etc. Accidente de genul madoff se intampla, oricum eu n-as muri in primul rand de grija celor care s-au lasat pacaliti de acesta (se pare marea majoritate dintre ei investitori sofisticati), mai degraba decat de grija sutelor de milioane de oameni pacaliti in cel mai mare sistem piramidal (cu participare obligatorie) initiat de stat, anume sistemul public de pensii!
By Extra3OO, iulie 28, 2010 @ 2:40 am
Flavian, tu nici nu stii ce’s alea drepturi inalienabile, nu stii nici de unde vin si nici unde se duc (ca sa nu mai zic ca te opuneai mai demult). De ce vorbesti aiurea?
By Flavian, iulie 28, 2010 @ 7:11 am
Unii observa mai greu ghilimelele…
Iar cand am zis ca vreau ca libertatea mea sa nu o afecteze pe a mea, poate a fost o greseala, poate nu.
By Flavian, iulie 28, 2010 @ 7:47 am
Ionut, singurul virus care imi pune probleme e cel legat de faptul ca traim cu totii pe aceeasi planeta deocamdata. Iar ceea ce discutam noi aici e o chestie de limita. In extremis, regele putea sa taie padurile din toata tara, la urma urmei erau “proprietatea” lui. Asta nu inseamna ca e si normal sa o faca.
O sa zici poate ca nu putem compara regalitatea cu capitalismul. Desi multe din averile capitaliste de azi au la origine mostenirile regale de ieri. O sa zici ca nu-i putem compara cu printisori gen prigoana si tiriac junior, ale caror principale merite sunt faptul ca s-au nascut in familiile respective.
Vezi asadar ca lucrurile nu sunt asa simple cum incearca unii sa le faca. Privatizarea nu e cheia tuturor problemelor si nu prea ale legatura cu libertatea. Iar de modul in care se traseaza limita intre livada pe care o ingrijesti matale si padurea amazoniana face toata diferenta.
By ionut, iulie 28, 2010 @ 9:15 am
@Flavian
“Privatizarea nu e cheia tuturor problemelor si nu prea ale legatura cu libertatea.”
Nu se poate libertate fara garantarea prorietatii private. Acesta este un drept la actiune. Inteles corect el spune ca, odata dobandita, proprietatea iti e garantata. Si nu cum inteleg multi ca e obligatoriu sa detii o proprietate. Deci da, privatizarea (trecerea in proprietate privata) e cheia. Proprietatea publica (a tuturor si a nimanui) e ilegitima, deoarece vrei-nu vrei esti OBLIGAT s-o sustii. Pai unde-i libertatea?
Cat despre averile mostenite, in capitalism, nu fascimul/financialismul pe care-l traim azi, se “topesc” repede. Una dintre cele mai rapide (in timp) actiuni cu sens economic de care e capabil omul e cheltuirea banului!
By ionut, iulie 28, 2010 @ 9:32 am
@Extra300
Flavian e de parere ca omul n-are drepturi fundamentale, inalienabile, ci ca doar societatea are toate “drepturile” asupra unui om (inclusiv cel de viata si de moarte). Pentru el conceptul de DREPT e foarte vag, il confunda cu PERMISIUNEA. Da’ ne vorbeste despre libertate!
Ce nu stie el e ca dreptul e actiunea ce se poate exercita/manifesta fara permisiunea cuiva. Daca iti trebuie permisiunea cuiva sa-ti execiti dreptul, chiar daca permisiunea iti este acordata, nu esti altceva decat un … inrobit.
El incearca aceleasi metode de pacalire, pe care le folosesc toti colectivistii, si ne spune ceva de genul nu exista libertate absoluta, pentru ca de exemlu nu poti sa poluezi panza freatica (societatea nu-ti da voie, deci ai exact acea libertate pe care ti-o da societatea. Adica scurt pe doi “drumul catre servitute”) Fara sa-si dea seama ca tu nu poti polua panza freatica, de fapt, din cauzadrepturilor inalienabile ale omului care se manifesta tot timpul oriunde si oricand in toate momentele si atunci tu avand o singra obligatie: sa nu incalci drepturile celorlalti.
By vlasti, iulie 28, 2010 @ 3:54 pm
Care credeti ca este in schimb multiplicatorul consolidari bugetare ?
Presupun ca dmnv fiind adeptul nestimulari ne puteti argumenta care sunt premizele reveniri pe crestere a economiei dupa o ajustare pe minus ale cheltuielilor bugetare.
Intrebarea este cum si de ce ?
Sa ii dam putina clasa lui P Krugman si sa argumentam nu dezargumentand ce zice el ci aratand care ar fi motoarele de crestere dupa ce masurile de austeritate intra in vigoare …
Va multumesc anticipat!
PS: Sa nu uzitam de cazul Romaniei ca e iesit din schema … aici consumul trebuie sa scada si sa trece printr-un episod de dezinflatie pt ca consumul la valorile astea este nejustificat …
By vlasti, iulie 28, 2010 @ 4:05 pm
krugman.blogs.nyti…/tax-cut-truthiness/
uitati aici stimulare de consum nedirectionat sau mai exact stimulare facuta cu picioarele
ea a fost facuta de o veriga care provaduieste acum austeritatea si cumpatarea si alte mascari dupa ce si-au batut joc …
By Extra3OO, iulie 28, 2010 @ 4:08 pm
Mai e o chestie legata de subiect, insa exact invers, simetric.
Flavian vrea sa se trezeasca dimineata cu mirosul de conifere in nas (ba ar vrea si padurea amazoniana sa fie la locul ei), chiar daca NU are nici un drept asupra ei, chiar daca NU plateste nici un ban pentru intretinerea ei, ba mai mult, simplul fapt ca s-a obisnuit cu privelistea de la balcon i se pare mai nou un DREPT “castigat”. Milenar si de generatii.
Daca ii spui sa puna bani pentru asa ceva (padurea amazoniana, priveliste etc) uite ca nu prea e de acord sau e de acord insa tot in “colectiv”, never ever in “privat” (ca ala e bau bau – trebuie eliminat/sa dispara banii!).
Obstea locala vrea doar profitul, niciodata obligatiile (schema clasica cu privatizarea profitului/nationalizarea pierderilor – de ce nu ma mir?)
Nici nu mai zic de “indivia” ce’l cuprinde cand se gandeste la “mosierii ce sug sangele poporului” de alde Tiriac JR, Carol samd (ce evident “ar taia” padurea daca ar fi a lor). Reflexul egalitarist nu dispare deloc usor, mai ales cand e vorba de generatii intregi indoctrinate cu idei gresite.
Culmea e ca fara sa vrea se contrazice singur (“lumea e finita/limitata”), insa pun asta pe seama diverselor discutii sau link-uri cu care a intrat in contact (bine, n-ar da MERIT niciodata insa unde ati mai vazut socialist care sa multumeasca cuiva – doar totul la ei este la comun, in colectiv, “drepturile” sunt ale tuturor si ale nimanui).
Anarhismul se poate vedea inclusiv din exemplul cu regele, unde el ia partea iobagului necajit, mare amator de drumetii la munte si aer curat, unde “normalul” trebuie sa tina loc de LOGICA (cat defriseaza Nestle in Amazon pentru a planta soia si a hrani cate miliarde de asistati?), adica “democratia celor multi” e singura regula ce trebuie respectata si IMPUSA oricui are idei.
STATUL stie cel mai bine si e cel mai destept, nu-i asa?
By ionut, iulie 28, 2010 @ 4:21 pm
@vlasti
Exista o singura premisa a revenirii cresterii sanatoase a economiei si anume economisirea/investitia voluntare.
By ionut, iulie 28, 2010 @ 4:25 pm
@Extra300
Tocmai ce am spus mai devreme intr-un post,pe acest blog, ca in cazul colectivistilor/etatistilor/socialistilor raspunderea si vina sunt tot comune!
By vlasti, iulie 28, 2010 @ 4:35 pm
@ Ionut asta e o premiza universal valabila …
adica e de bun simt ca toata lumea asta isi propune ,doreste ,etc
dar de ex intr-o spirala de scadere nu asta te scoate din dinamica ei …
mie de ex mi se pare importanta valoare contabila data de investititle statului in diverse ramuri catre agentii privati care sunt sub potential datorita scaderii nivelului investitiilor si dat scaderii cereri agregate … si pe orizontala cat si pe verticala …
de asta ai demaror la masina si de asta ai soc care compenseaza nivelul util de benzina cand vremea de afara este mult mai rece decat temperatura motorului …
asa putem avea o ajustare reflexiva din nou a sectorului privat in urma consolidari fiscale …
By Extra3OO, iulie 28, 2010 @ 4:42 pm
Vezi aici de ce..
Obiceiurile proaste dispar greu. Interesant e ca aproape intodeauna acestea vin dintr-o slabiciune, dintr-un viciu (de procedura, bun simt etc), pe care oricat ai incerca sa le transformi intr-o virtute uite ca nu se poate, e imposibil oriunde si oricum ai incerca.
Chiar sunt curios sa stiu care e explicatia lui Gheorghe, p, Flavian &co pentru FAPTUL ca socialismul a produs dezastre ORIUNDE a fost aplicat. Sunt sigur ca NU au argumente rationale (chiar, ce mai conteaza – dar vezi China etc :p), sunt sigur ca vor evita “multiplicatorul negativ” la infinit.
Aceasta solutie de turnesol se poate aplica cu succes oricarui socialist, indiferent ca vorbim de Moise Altar sau altii. Works every time!
By vlasti, iulie 28, 2010 @ 6:33 pm
Sa luam putin realitatea in discutie ..
sa ne uitam putin la cazul domnului Niculai care ameninta ca isi muta afacerile in Bulgaria ..
deci statul roman cat i-a asigurat o imbogatire rapida speculand cu veniturile si uzand la maxim de datoriile la statale afacerilor lui pe care a reusit sa nu le plateasca si sa le pastreze in cont abrogand creare de locuri de munca,bla bla,investitorul stramtorat dar bine intentionat s-a impacat f bine cu statul roman ; gajand imprumuturi cu afaceri monopoliste cumparate pe sume minuscule de la stat si astfel cumparand si alte afaceri,etc,etc
acum cand el este mai bine capitalizat el santajeaza statul cu mutarea locatiei fiscale daca nu este protejat in continuare ..
el beneficind in continuare de tot ce poate beneficia din mediul romanesc de afaceri adica :terenuri ieftine,forta de munca ieftina,resurse per ansamblu,relatii de tot felul cu tutele locale …
un alt mare investitor din Romania domnul Patriciu care isi desfasoara majoritatea afacerilor prin offshore-uri …
bineneteles toate aceste lucruri sunt extrem de bine intemeiate ..si logice … agentul privat este intodeuna bine intentionat si speculand avantajele sale si dezavantajele sistemului el imbunatateste sistemul …bla bla
baietii astia chiar au dezvoltat ceva in romania si si-au pus in practica avantajul competitiv si viziunea antreprenoriala …
ei sunt sau au fost posesori de active de stat cu atribute monopoliste si care fix erau niste vaci bune de muls tinute de mafia din stat pe pierderi pt ca sa apara investitori astia vizionari
nu au reusit sa dezvolte aproape nimic decat imprumutanduse masiv si nimic important daca este sa judeci dupa avansul de valoare adaugata pe care au reusit sa il aduca …
in cel mai bun caz au largit spectrul unor monopoluri asigurate prin adjudecarea unor active de la stat (strategice) …
cand lucram cu portretul mental,psihologic al omului de afaceri in contrapartida statului mare si ineficient sa nu il glorificam atat de mult si sa il umplem de viziune si de bune intentii pt ca in natura nu il gasim asa …
el este de fapt un oportunist care se complace in a lucra cu statul pe care il corupe foarte usor si nu are de fapt putinta sau dorinta de a se risca in produse inovatoare sau in a investi in tehnologie si resurse umane treining-uite ci urmareste tot drumul asta monoploistic …
f putine businesuri in romania greenfield au plecat spre a dezvolta produse care sa aiba in componenta lor tehnologie,competenta intelectuala,politici de marketare si complexe echide de dezvoltare ..
de fapt staul daca vrea sa privatizeze ceva si sa zicem ca este si de magnitudine mare nu trebuie s aurmareasca obtinerea unor preturi mari sau recunoasterea unor datorii esalonabile ci a unor investiti viitoare mari prevazute in contract …
astfel el leaga interesele investitorului de dezvoltarea assetului …mai mult decat simpla recuparare a investititei … gen cazul Petrom,Petromidia
samd
By Alex Nicolin, iulie 28, 2010 @ 6:38 pm
Tocmai am terminat de citit un articol in TIME despre “deceniul pierdut” – acum sunt doua – ale Japoniei. Acolo se vad clar rezultatele “investitiilor” si “intelepciunii calauzitoare” a statului di ultimii 20 de ani…
By ionut, iulie 28, 2010 @ 6:58 pm
@vlasti
“Economia este ansamblul/totalitatea ACTIUNILOR oamenilor care au la baza si sunt in concordanta cu preferintee lor SUBIECTIVE (nemasurabile si neagregabile), care se desfasoara IN TIMP, se bazeaza pe ANTICIPARI, se refera la un viitor incert (logic!), si are ca efect alocarea justa a resurselor care, din pacate, sunt RARE!
Ca atare exceptand cazul in care statul este populat de supraoameni, suprafiinte, omnisciente, omnipotente si capabile sa citeasca viitorul, orice interventie a statului in economie are efecte aproape cvasi-imposibil masurabile, ea, interventia, nefacand altceva decat sa duca la tensiuni si dezechilibre, crize, si, starea cea mai rea (daca interventia se prelungeste) la RECESIUNE. Partea cea mai rea e ca recesiunea poate dura un numar oricat de mare de ani.
“adica e de bun simt ca toata lumea asta isi propune ,doreste ,etc.”
Ei nah, isi propune pe dracu’! Ce doreste lumea e <un alt credit peste cele existente deja!
. Ca sa “repornim” econimia, nu?
By vlasti, iulie 28, 2010 @ 7:01 pm
eu cred ca judecarea asta este destul de superficiala …
in japonia s-a investit mult dar in multi ani …
si nu s-a incercat rezolvarea problemei care mie mi se pare fundamentala dupa un bubble in imobiliare si actiuni si acela este nivelul de indatorare …
pe niste grafice se pot observa rezolvarea acestei probleme la un pas marunt,incet …
deci statul japonez a investit multi bani in infrastructura dar nu a reusit sa redea dinamictitatea sectorului privat care este captiv datorita datoriilor …
tot blamatul Krugman a spus ca banca centrala japoneze trebuia sa accelereze marirea masei monetare pt a stimula inflatia si astfel sa restructureze nivelul datoriilor …
firmele au ramas astfel posesoarele unor asseturi putin aducatoare de venituri raportate la pretul lor de achizitie si ba mai mult putin vandabile …astfel ele sunt depressed
banca centrala putea sa cumpere din aceste asseturi care de fapt ingheata,blocheaza sistemul si micsoreaza repet dinamicitatea agentilor economici
la fel este si cu pachetele majore de underwater morgage din america …valoarea lor de cateva trilioane fac ca ele sa fie de neatins pt investitori decat la rate mari de discount …dar cine vrea sa vanda sau sa cumpere asa ceva cand piata nu este stabilizata ? …si cand se vir stabiliza pt a le putea evalua corect si sa ai un grad de certitudine pt unele investiti institutionalizate sau sindicalizate ?
aici eu cred ca statul sau FED poate interveni si pot asigura lichidate la niste rate de discount si pot in timp asigura din revenirea valorii lor reducerea datoriilor statale ..
etc
By vlasti, iulie 28, 2010 @ 7:24 pm
eu sunt de acord cu totul cand e vorba de a filozofa asa pe baza unor tipologii…
dar un exemplu pe care eu il consider potrivit vis a vis de marime constituantilor este intre parinti si copii…
parinti ii bail-eaza in permanenta pe copii …
daca nu ar face-o copii ar devenii tematori si nu ar mai avea dinamicitatea oportuna varstelor viitoare si nici experienta acumulata prin desavarsirea diverselor proiecte…
dar si contra exemplul cand ii rasfata si de fapt ii recompenseaza cand iau riscuri mult prea mari pentru nivelul proiectelor lor ….
deci discutia nu mi se pare atat de doctrinara cu ce fel de agent in ce postura este el in momentul X …
daca voua vi se pare ca majoritate agentiilor economici sau cei importanti,structurali(cum ar fi bancile si bancile de investiti)sa fie posesori de asseturi supraeveluate in anii de bum si veniturile lor sa fie sub potentialul calculat gresit si sa te rogi ca ei sa isi revina peste noapte …
statul(sau FED-ul) de fapt poate reface din mutari contabile a acestor asseturi depressed dinamicitatea agentilor participanti la viata economica … adica pot debloca sistemul acolo unde este de fapt blocat
sa intelegem putin o chestie …ca acum dobanda de referinta la dolar(de ex) nu ajuta la o restructurare rapida a datoriilor ci la nivel inalt gen banci mari Goldman la dobandirea unor sume mari overnight cu care bancile mari americane fac specula pe materii prime ,valute…ce a ce este putin oportun acum …ma refer la aceste vibratii acesor preturi …
de fapt se muta bubble-ul si se socializeaza pierderile contabile care ar trebui facute prin revarsarea sau globalizarea lor in balance-sheet …
nu stiu daca m-am facut inteles ca m-am grabit putin
o zi buna!
By ionut, iulie 28, 2010 @ 8:06 pm
@vlasti
“tot blamatul Krugman a spus ca banca centrala japoneze trebuia sa accelereze marirea masei monetare pt a stimula inflatia si astfel sa restructureze nivelul datoriilor …”
Pai marirea masei monetare de catre banca centrala, poarta un nume: falsificare! Iar falsificarea asta e cauza boom-ului mondial (“crizei”).
“firmele au ramas astfel posesoarele unor asseturi putin aducatoare de venituri raportate la pretul lor de achizitie si ba mai mult putin vandabile …astfel ele sunt depressed”
Pai asta se numeste mal-investitie (investitie proasta) si mentinerea ei, care se face de obicei cu ajutorul statului, transforma criza in recesiune.
By vlasti, iulie 28, 2010 @ 10:35 pm
mda … interesant argument … e falsificare domle!
pai cam stim care e povestea banilor si cum cantitatea lor influenteaza preturile in dinamica si ca plafoane …
deci inainte sa zici falsificare!! ea are loc de cand s-a plecat de la etalonarea in aur …da?!
acum eu nu am propus o inundare din asta apocaliptica sau vreun scenariu conspirational …nu nu … asta stiu ca e cel mai usor de contra argumentat … adica am observat … ca cum zice cineva de politici monetare … cineva striga hotii sau vreo prostie …
dar lucrurile stau corelate pe o chestie deja corelata … controlata prin niste instrumente fine …poate gresesc si aici …
ca sa vin la un exemplu pe care sa nu il consideri condescedent datorita simplitati lui,te rog …
deci exemplul :
economia este o masa de pocher a carui scop este ca jocul sa continue …
datorita unor politici eronate circulatia banilor este stopata de simplul fapt ca unii jucatori au ajuns datori altor jucatori si cei care au bani nu mai vor sa ii imprumte pe ceilalti pt ca nu stiu sanatatea lor economica;unii detin niste cecuri (asseturi,invstit)si alti lichiditati…
economia reprezinta viteza si volumele tranzactionate intre cei 4 jucatori …
pt a debloca sistemul trebuie ca celor 4 jucatori sa li se dea(calculat) niveluri egale de bani care sa sporeasca lichiditatea si putinta ca cecurile(asseturi) sa aiba valoare investitionala pentru detinatori de cash …pt ca detinatori de cash nu vor investi decat atunci cand vor considera ca asseturile au lichiditate si randament investitional …deci pret si piata
daca introduci acesti bani in sistem opresti scaderea valori asset-urilor si poti debloca stocare de bani ambele fiind cu randamente cu tendinta (in functie de timp) spre minus …
acum teoriile senzationale ale celor speriati de inflatie …inflatia apare doar cand banii in exces ajung la populatie(consumatorul final) sau se face atata specula(investiti pe short term) pe petrol si incepe pretul la pompa sa o ia razna si se pune presuniune pe pret … dar bancile centrale introduc bani in sistem printr-un sistem de site care fac ca bani sa nu ajunga brutal,dezordonat,abundent,necalculat la consumator sau la agenti economici de la bottom economiei …
pana una alta in momentul cand oportunitate de creditare a consumatorului si a firmelor este la un nivel record de scazut ,bancile prin departamentele de trade-ing nu fac altceva (poate nu pare evident!!) decat sa speculeze sa formeze moment pe preturi si sa mareasca preturile la nivel global la materii prime,actiuni de pe bursa din China(pe burse dinamice sa zice,Brazilia,etc)deci oau noi bubble-uri (!!!)…si asta pana nu dau de o albie bazata pe randamente potrivite cu un nivel de risc corespunzator …
daca conform Taylor rule ai avea nevoie de -5 dobanda la dolar (intr-un moment al crizei) inseamna ca ai nevoie de QE …sau poate gresesc si aici
oricum sa ne aducem de ce cita domn profesor Glavan acum cateva zile … bani sunt credit aurul e valoare … sau ceva pe aici
suportul pietelor astea senzational de eficiente sta pe o reajustare permanenta a altei chestii banii(!!)…adica creditul si multiplicarile banilor ..deciii ???
per ansamblu viteza banilor ,a tranzactiilor este substantial prea mica pt ca sunt foarte multe zone importante care au valoarea contabila,ipotecara si care sunt o sursa de investitie majora prabusita si are loc o masiva deleverage-are la nivel global… acest lucru face ca preturile la bunuri investitionale sa scada …case,actiuni…si din aceste cauze ele ne putand fi pretuite ele nu pot fi comercializate pentru profit ci doar la discount pentru a reduce expunerea de pe balance-sheet si reducerea de risc
de aici si fuga catre bondurile de stat americane …cu randamente fantastic de mici …dar in momentul in care lucrurile sunt de neinvestit sau neclare …lucrurile sigure sunt mai bune decat risky asset-uri
dar poate gresesec eu si nu inteleg mecanismele bine
By Flavian, iulie 28, 2010 @ 10:35 pm
ionut, am impresia ca-mi pierd timpul degeaba, asa ca nu voi mai insista.
Ti-am mai spus ca libertatea nu are nici o legatura cu cerutul de permisiuni. Nici de la stat, nici de la colectiv sau ce te mai obsedeaza pe tine acolo.
Tocmai aia e adevarata libertate, care iti da dreptul sa faci orice, oricand, fara sa ceri permisiunea nimanui.
Aceste concepte sunt mai greu de priceput pentru cei care uita mereu ca povestea cu proprietatea aia mult iubita si pe care nu ti-o ia nimeni se termina brusc la 2 metri sub pamant.
Dar asta, evident, e o alta discutie pe care nu oricine doreste sa o abordeze…
By vlasti, iulie 28, 2010 @ 10:57 pm
Anyway, debate over the biggest policy issue facing the world today
should not be based on what you think you heard someone say other
people are saying………………….
By ionut, iulie 28, 2010 @ 11:14 pm
@Flavian
“Unii observa mai greu ghilimelele…
Iar cand am zis ca vreau ca libertatea mea sa nu o afecteze pe a mea, poate a fost o greseala, poate nu.”
Ghilimelele erau asociate notiunii de “drepturi fundammentale, inalienabile”
Deci n-o intoarce ca la ploiesti!
Pe urma afirmi:
“Privatizarea (proprietatea privata)nu e cheia tuturor solutiilor si nici n-are prea mare legatura cu libertatea”. Adica cheia e proprietatea publica, si ea are lagatura cu libertatea! Si cand iti spune cineva ca esti socialist te superi! Banuiesc ca nu e nevoie sa-ti reamintesc ce inseamna socialist?!
“Ti-am mai spus ca libertatea nu are nici o legatura cu cerutul de permisiuni.”
Nu inteleg , uiti de la mana pana la gura, sau iti place sa minti?
Tocmai ce-mi explicai ca “n-ai libertatea sa tai padurea de pe proprietatea ta. De ce? Pentru ca n-ai permisiunea societatii! Ca la intrebarea daca iti inalc vreun drept tie sau oricui altcuiva, ai raspuns ca incalc drepturile …societatii!
By Extra3OO, iulie 28, 2010 @ 11:21 pm
Ba da Flavian, discutia asta e abordata bine mersi insa de prietenii tai, Gheorghe, Mia samd, chiar daca tu ignori acest subiect.
Cei “2 metri sub pamant” sunt o agresiune voalata la fel de periculoasa ca aia cu “pacea sociala”. E trist ca nu vrei sa recunosti asta sau hai sa zic altfel: “nu te intereseaza”.
Tu confunzi libertatea “adevarata” (anarhia?) cu lipsa oricarei obligatii (*uneori trecand chiar peste common sense/bun simt), indiferent ca vorbim de GRAVITATIE (pe care tu iarasi o ignori) sau LEGILE FIZICII (remember principiul al II-lea al termodinamicii sau motorul “supraunitar”?).
Stiu ca e complicat insa daca tot deschizi subiectul incearca sa-l duci pana la capat, nu capitula la jumatate de drum. Altfel nu vei reusi decat o intoxicatie ieftina, un ghiveci intelectual ce se va intoarce impotriva ta.
By vlasti, iulie 28, 2010 @ 11:22 pm
vorbiti de forma fara sa vorbiti de scop ?
sau mi se pare mie ?
By Extra3OO, iulie 28, 2010 @ 11:26 pm
Ionut, pentru Flavian nu conteaza notiunile astea abstracte – “capitalist”, “socialist”, tot aia e pentru el. Mai important e binele comun respectiv mirosul de conifere dimineata. Padurea din Amazon.
“In the long term we are all DEAD”, asa ca mai bine i-ai da lui TOT, chiar acum, (pardon, “lor, ca sunt mai multi”), pentru ca tu fiind deja MORT si-asa nu iti mai trebuie. Nu?
By ionut, iulie 28, 2010 @ 11:44 pm
@Flavian
“Aceste concepte sunt mai greu de priceput pentru cei care uita mereu ca povestea cu proprietatea aia mult iubita si pe care nu ti-o ia nimeni se termina brusc la 2 metri sub pamant.”
Cu alte cuvinte ce atat tam-tam cu conceptul de proprietate privata (care e un moft, nu-i asa?), ca daca “societatea” vrea te poate trimite la 2 metri sub pamant! Ce sa zic, ia-te de manuta cu Cgheorghe!
By ionut, iulie 28, 2010 @ 11:47 pm
@vlasti
Scopul capitalismului este viata cu ajutorul proprietatii private, cel al socialismului e viata pe spinarea celorlalti (proprietatea publica sustinuta obligatoriu de toti).
By vlasti, iulie 29, 2010 @ 12:23 am
de ce am zis ce am zis ?
pt ca ma uitam si mi se parea ca vorbiti de ustensile ,de forma prin care se obtin diverse chestii …
cred ca trebuie definit bine scopul .. tabloul geeneral … ceva de genu …si de acolo folosite cunostiintele pe care le avem despre oameni ,institutii ,sisteme pentru a lucra la o arhitectura …viabila, care sa serveasca cu succes un scop …putin idealizat (ca nu lucram cu jumatati de masura
))))))))
mi e mi se pare ca fericirea unui om este legata de fericirea lui strans legata de fericirea celor din jurul lor …
deci cred ca si comunitate este f importanta … so …ala bala portocala
zic si eu
By Extra3OO, iulie 29, 2010 @ 2:42 am
Vlasti, daca vrei sa inveti ceva nou ar trebui sa stii pentr inceput cand sa taci, nu?
By vlasti, iulie 29, 2010 @ 2:56 am
Zilele astea se decide Soarta LUMII !!!
nu vreau sa inoportunez micile discutii ideologice care nu au nimic cu economia reala sau cel putin cea teoretica …
dar daca ati cunoaste putin mai bine istoria asta si termeni pe care ii smulgeti din tot felul de carti care ii lipiti alandala la tot felul de semiteori proprii pe care nici macar nu le intelegeti voi …
adica pe bune … vad numai mici coloborari de slogane penibile cu care sustineti ceva oricum ambigu si vag sau atacati cu aceleasi slogane …
si in rest atacuri la persoana si teorii din fizica …si nu ca ar ajuta in vreun fel .. ci e masturbatie din asta semidocta in care tu crezi ca poti jubila dupa mici glumite puerile …
stiu stiu e universul prea stramt si parghiile prea indepartate … ca dc ai putea …ne-ai dovedi ce poti …
dar nu cred ca poti mai mult de un smaltalk si atacuri la persoana …
tu presupun ca fiind asa desptept iti dai seama cand mai esti si cateodata prost …evident
By vlasti, iulie 29, 2010 @ 3:55 am
youtube.com/watch?…#038;feature=channel
cadou pt Extra 300 …ne mai involburam si noi asa
)
By Extra3OO, iulie 29, 2010 @ 4:23 am
Dr Ciomsky?
Oi fi eu mai prost si de la tara cu vaca pe camp insa te referi la acel doctor Naum Ciomsky care isi castreaza victimele worldwide ca o razbunare pentru faptul ca e impotent intelectual?
Chiar, asta sa fie explicatia milenara pentru care majoritatea leftistilor vor PUTEREA si nimic altceva? Sa fie oare cauza pentru care TOTI leftistii sunt impotenti? Sau poate e invers de fapt, leftismul incepe cu o “castrare”? Sa fie asta cauza tuturor revolutiilor??
Totul are sens acum, incep sa inteleg motivul pentru care voi doriti ca ceilalti sa moara in chinuri (in special mosierii), pentru care vreti egalitate..
By vlasti, iulie 29, 2010 @ 4:45 am
dezvolta putin cele spuse …
By Extra3OO, iulie 29, 2010 @ 5:01 am
Sorry Vlasti, aici nu suntem la psiholog.
By vlasti, iulie 29, 2010 @ 5:10 am
pai atunci sustineti parerile legale de realitatea istorica ,incercuieste partea doctrinara care nu functioneaza si impinge lucrurile catre unde zici tu ,aratane partea sanatoasa care nu este lefty,cum este ea,valorile, arhitectura,disocierea evidenta de lefty evident dc poti
)
cateva referinte care sa fie cat de cat complete nu lucrari politice …
sa nu ramana totul asa ca un racnet de om nebun care s-a imbuibat de pe net de la tot felul de exaltati si acum incearca sa repete aici un fel de slogan … in care nu poate sa nu strecoare organe genitale pentru asi dovedi detinerea lor de catre el …
eu chiar ma intreb unde te crezi tu mai exact ?
)
eu de regula am o problema cu genul asta de touret cu umor prea facil ca cineva sa il considere tangential intelectual …
pornirile maniacale sa stii ca se pot ameliora ..
dar poti dovedi scriind ca poti argumenta mai mult
By Flavian, iulie 29, 2010 @ 7:12 am
ionut, vezi ca deja incepe sa miroasa a clona de la o posta…
Ghilimelele erau o ironie. Libertatea mea si cu libertatea ta s-ar putea sa fie aceeasi daca mergem pe teoria ca suntem de fapt amandoi aspecte ale aceleiasi creatii.
Tot la capitolul asta facea referire si partea cu 2m sub pamant. Adica faptul ca unii insista prea mult pe un materialism trecator, care dispare precum fumul in momentul in care posesorul paraseste lumea aceasta.
Daca am fost prea subtil pentru tine imi cer scuze si promit sa nu te mai deranjez. Si daca nu esti o clona a maestrului clonator, iar imi cer scuze.
By Extra3OO, iulie 29, 2010 @ 7:33 am
Serios? Materialismul asta dialectic si trecator face ca noi sa avem acum LEGI de pe vremea grecilor, drumuri de pe vremea romanilor, diverse explicatii pentru gravitatie sau cine e centrul universului de pe vremea lui Newton, BECURI de pe vremea lui JP Morgan si calculatoare de pe vremea altor capitalisti monopolisti feroci (vezi amenda comisiei socialiste europene in cazul Microsoft), retea de fibra optica cat si alte donatii de pe vremea altora, de care inca nu ai prea auzit.
In loc sa accepti realitatea asta atat de simpla tu ce faci, preferi ca totul sa “dispara ca fumul”?
Dupa tine potopul?
Chiar nu simti absolut nici o obligatie pentru trecut sau pentru viitor?
..
Vlasti, daca vroiam sa arat lumii ce si cum imi faceam blog ca Flavian. Acolo gasesti tot ce vrei, doctrine (pardon – astea nu conteaza), ce e rau, ce e bine, arhitecturi, parti sanatoase, argumente logice samd. Opere complete, pe intelesul tuturor..
By ionut, iulie 29, 2010 @ 9:52 am
@Flavian
Desi nu vad de unde a venit chestia cu clona, uita-te mai atent la postari, e cu totul alt stil, iti accept scuzele.
In ceea ce priveste partea cu creatia, aici parerile sunt impartite (intrebari existentiale are fiecare dintre noi, banuiesc), dar fraza ta tot la hazard moral duce. Adica hai sa le lasam incolo de drepturi si libertati ca tot acolo ajungem toti, si asta e cel mai important(nu vreti sa mutam dezbaterea pe planul asta?). Unde am mai auzit eu chestia asta?
By ionut, iulie 29, 2010 @ 10:08 am
@vlasti
“mi e mi se pare ca fericirea unui om este legata de fericirea lui strans legata de fericirea celor din jurul lor …”
Sunt de aceeasi parere. Insa ce vreau sa adaug e ca ca fiecare are dreptul fundamental de a-si cauta propria fericire, adica si fericirea e subiectiva. Incercarile de a impune prin lege fericirea pentru toti, ca si a “binelui comun”, sunt cauza problemelor cu care ne confruntam de cateva mii de ani. Cum ajunge unul (sau mai multi) la putere, cum se foloste de forta (“lege”)ca sa ne invete pe toti care e “binele” pentru fiecare dintre noi, ca oamenii sunt irationali, iresponsabili, habar n-au care le e propriu interes, nu sunt in stare sa fie fericiti singuri, trebuie tinuti de manuta si indrumati de catre tatucul atotstiutor si binevoitor! Drepturi si libertati individuale? NU conteaza! Ce conteaza e “binele” societatii!
By vlasti, august 18, 2010 @ 3:19 pm
revin cu o constatare aproape asemanatoare cu a mea diferind doar proportia academica si lipsa mea de date si de alte ustensile …
krugman.blogs.nyti…otes-on-koo-wonkish/
There’s a lot to like in Koo’s idea of balance-sheet recessions — how an overhang of corporate debt held down Japan’s economy, how an overhang of household debt is doing the same to America. And Koo is unique — which is a good thing — in arguing both that protracted deficits are sometimes desirable, and that Japan is actually a success story in the sense that its deficits made it possible to repair corporate balance sheets without a Great-Depression-level slump.
I do have a beef with his book, however. Koo makes a good case for the important of balance sheets, and the usefulness of fiscal policy.