Logica economica

Bennett McCallum, lovitura de stat monetară și istoria care se repetă

Înainte de a vă spune ce zice Bennett McCallum, e bine să precizăm cine este dânsul. Vreun fundamentalist, te pomenești?! Nu, nu, nu vă agitați. Bennett McCallum – care în această săptămână a împlinit 75 de ani – este unul dintre cei mai faimoși economiști specializați în teorie monetară, printre cei mai citați din lume (mai frecvent decât unii laureați ai premiului Nobel)…, „tata” multor experți… în fine. Luna aceasta a ținut o prelegere la o conferință organizată de Banca Japoniei. Știți ce a spus acolo?

Că – ghinion de neșansă – banii de hârtie au apărut în SUA prin uzurparea ordinii monetare spontane de către stat. De ce? Cum de ce? Ca să stoarcă resurse prin inflație atunci când impozitarea clasică nu mai funcționa. Vă amintiți de Războiul civil? Guvernul nu avea bani pentru a plăti trupele și goanțele iar creșterea fiscalității era foarte impopulară; de asemenea, nu avea de la cine să se împrumute. Și atunci a născocit un plan: să emită monedă (greenbacks) și să îi oblige pe cetățeni să o utilizeze. Legea instituirii monedei oficiale (legal tender) a fost întâmpinată cu mare opoziție în Congres, dar guvernul i-a amenințat pe parlamentari că, dacă nu o votează, în 30 de zile statul se va afla în imposibilitatea achitării plăților curente.

Sună cunoscut? Ceva asemănare cu vreun program de… austeritate? Nu vă grăbiți.

Ideea este că emisiunea monetară s-a făcut cu încălcarea prevederilor constituționale:

Din aceste prevederi rezultă foarte clar că perspectiva oferită de Constituție este că regimul monetar al națiunii este etalonul metalic – fie unul bazat pe utilizarea aurului sau argintului, fie un sistem bimetalic, bazat pe utilizarea ambelor metale.

Acum, că ne-am pus de accord, să trecem la picanterii. Se pare că prin 1869 un anumit domn Griswold care îi împrumutase niște dolari unui anumit domn Hepburn înainte de instituirea banilor de hârtie (greenbacks) l-a dat în judecată pe acesta atunci când Hepburn a încercat să profite de situație rambursând împrumutul în bani de hârtie. Curtea Supremă a declarat legal tender law neconstituțională, adică i-a impus lui Hepburn să-și plătească datoria în dolari. Și acum, țineți-vă bine:

Chiar în ziua în care sentința în cazul Hepburn vs. Griswold a fost dată publicității, președintele Ulysses Grant a anunțat numirea a doi noi judecători la Curtea Supremă, amândoi remarcându-se prin faptul că sprijineau validitatea legii monedei oficiale (legal tender). În consecință, în 1871, când un alt proces care implica legea monedei oficiale a ajuns la Curtea Supremă, decizia din cazul Hepburn v. Griswold a fost răsturnată și legislația monedei oficiale a fost declarată constituțională.

Sună dâmbovițean?! Credeați că suntem originali?!

Dar să lăsăm istoria și să revenim la oile noastre. De peste un an avem criză, statul nu mai poate plăti pensile, salariile și nici nu poate stoarce prea mulți bani prin impozitare. Cum s-ar zice, avem și noi un război de dus (războiul cu criza). Și știți cum face rost de bani, economiști dumneavoastră?!

Hint: principalele bănci centrale globale – FMI – BNR – bănci comerciale – ministerul de finanțe. Și nici nu am pomenit cuvântul “inflație”.

Despre economişti, Politică monetară | Bogdan Glăvan | iulie 30, 2010 1:05 pm

29 comentarii

By Gabi, iulie 30, 2010 @ 2:18 pm

Interesant , banuiam ca nu suntem singuri in univers – noi romanii si smecheria noastra – dar nici macar acolo undeva in fruntea clasamentului, dezamagitor.
Am urmarit in ultimul timp si aici si pe alte site-uri
controversa intre monetaristi si scoala austriaca.
Indiferent cat de multa sau putina teorie stapanesti nu poti sa nu sesizezi artificialitatea adeptilor lui Keynes. Frustranta este insa atitudinea asta de “du-te si pune mana pe carte” si totala lipsa de responsabilitate fata de rezultate.
Eu incerc sa-mi desfasor activitatea in zona sistemelor ERP – analize , costuri…
Sunt lucruri pe care le-am sesizat de ceva timp, dar acum le pot pune un nume:”keynesianism”.
In primul rand “banii usori” deformeaza mult mentalitatea mediului economic.
Ce importanta are un management eficient al costurilor cand banii sunt ieftini?
E mai eficient – in acest mediu – sa investesti in cei ce sunt mai aproape de robinetul banilor.
Daca satisfactia se poate obtine usor fara efort atunci asta avem: forme fara fond.
Propovaduitorii statului “atoatetiitorul” aveau nevoie de monetarism si viceversa.
Si ca sa il parafrazez pe Chuchill “Niciodata in istorie atat de multi nu au datorat atat de mult(i bani) atator de putini!”.
By Dan Selaru, iulie 30, 2010 @ 2:28 pm

Bogdane, si azi am mai cumparat niste argint. Asa, de control. . Maine cumpar mai mult.
By AristotelCostel, iulie 30, 2010 @ 7:12 pm

keynesianism?

GDP Report: Liar Liar Pants On Fire

All three years of the revision period were revised down. If a mistake or inaccuracy (as opposed to intentional falsehood) is responsible for errors, one would expect them to be normally distributed – that is, some would be positive, some negative.

…the entirety of the 2009 data set was a bald-faced lie.

@gabi

Daca ti-am patat cv-ul (asociez un gabi cu altu’), spune-mi pe cine sa sterg. Daca nu, nu.
By Gabi, iulie 31, 2010 @ 7:04 am

@AristotelCostel

“@gabi

Daca ti-am patat cv-ul (asociez un gabi cu altu’), spune-mi pe cine sa sterg. Daca nu, nu.”

nu inteleg…. care cv… care asociere?
By fotbal live, iulie 31, 2010 @ 10:17 am

Inflatia va creste in continuare, banciile se imbogatesc mai tare.Asra e politica noastra.
By AristotelCostel, iulie 31, 2010 @ 10:43 am

dacanunu…
By vlasti, iulie 31, 2010 @ 11:39 am

oricum … cati smintiti cu studii si cunostinte temeinice de economie … asta da fascinant

Amin! )
By vlasti, iulie 31, 2010 @ 11:52 am

1.inainte de razboiul american care a dus la schimbarea ordini monetare nu mai fusesera razboaie care sa aiba nevoie de finantare ?
Sau asta prezenta o problema mai mare finantare ?Probabil prin lungimea lui incredibil de mare ?
2.Stie cineva de studii comparative intre state care cam in aceleasi perioade au renuntat la gold standard si cele care au arso pe green backs ?
3.Ne putem intoarce la goldeanu standard ?
Avem atat aur ?
Vom musca din el cand il vom mia vedea ?
Tarile care ar avea zacaminte masive de aur ar fi prospere,un teatru de razboi sau o oaza de lene cronica ?

intreb si eu … nu dau cu paru
By vlasti, iulie 31, 2010 @ 11:58 am

pot spune ca si politicul are un cuvant de spus in economie sau ar trebui sa imi retrag cuvintele ?
By Johnny B., iulie 31, 2010 @ 8:05 pm

Stiu ca Friedman a spus ca inflatia este “allways and everywhere” un fenomen monetar insa nu e chiar asa, sunt momente cand bancile centrale pot tipari destul de multi bani fara a da un impuls inflatiei.

Acum intreb domnule Glavan:

Unde e inflatie in USA, zona euro sau Japonia in ultimiiiii 2 ni? Cu tot cu dobanzi cheie la minime record si quantative easing. Japonia e chiar deflatie, ei de vreo 20 de ani ei se lupta cu deflatia. UK e un exemplu de prea mult, desi si aici sunt curios de cum o sa evolueze inflatia de acum inainte odata cu lansarea noilor masuri de austeritate.

Unde e inflatia domnule Glavan?
By Flavian, iulie 31, 2010 @ 11:51 pm

Am putea incerca un energy-standard.

Cu suficient energy poti produce din plumb cat goldeanu vrei. Si cam orice altceva de altfel.

Poate asa va fi si lumea mai motivata sa caute alternative reale la razboaiele cu arabii.
By vlasti, august 1, 2010 @ 2:10 am

alchimia sec 21 ..
probabil e o idee buna … dar are ceva nebun in ea …

cu respect
By Bogdan Glavan, august 1, 2010 @ 4:31 pm

@Johnny B:
Exista false paradoxuri in lumea de azi: de pilda, de ce cand izbucneste criza dolarul se apreciaza? Raspunsul: pentru ca lumea de azi e construita pe o piramida a banilor de hartie, unde evident nu toti isi pierd puterea dse cumparare simultan… leul se depreciaza in raport cu dolarul… deci dolarul se apreciaza in raport cu leul.

Revenind la intrebarea ta, asta e chiar usoara. Un motiv pentru care nu se vede inflatia este exportul banilor, ceea ce genereaza inflatie in alta parte. Un alt motiv deriva din modul de definire a inflatiei: excluzi toate preturile care cresc si iti ramane ca… e deflatie!!

Sa remarcam ca nici Romania nu a avut inflatie mare in timpul boom-ului economic. Tocmai de aia, pentru ca in timpul boom-ului inflatia nu e mare, banii se duc in investitii adica nu in IPC.

Adevarata intrebare la care trebuie sa gasiti raspuns domnule Johhny B., este urmatoarea: cum ne putem creste bunastarea sporind productia de bani… de hartie?!
By Bogdan Glavan, august 1, 2010 @ 4:34 pm

@Vlasti:

Nu, abandonarea etalonului s-a facut si inainte de razboiul civil, eu ma legam aici strict de articolul lui McCallum.

Nu stiu daca se poate reveni la etalonul-aur sau la camile, dar ce-ar fi sa lasam publicul sa-si exprime preferinta? La urma-urmei, DE CE NU SE RENUNTA LA MONOPOLUL MONETAR? Daca aurul sau arguntul sau camila nu este o moneda viabila, atunci DE CE E NEVOIE DE MONOPOL al monedei de hartie?!

Vorba ta, doar intreb, nu dau cu parul!
By vlasti, august 1, 2010 @ 7:46 pm

@ Jhonny B

foarte bine zis si sintetizat … cama ceeasi parere o am si eu …

adica consider ca inflatia este normala intr-o economie si vine din tendinta oricarui vanzator de orice produs de a mari preturile … ca tendinta naturala

de asta in principal consider ca nu se poate reveni la etalon de aur si alte chestiuni .. suma rigida de bani nu poate lasa loc tendiintelor de crestere decat prin scaderea altora

in orice etapa a economiei exista dinamica diferita pe cererea si evolutia preturilor la produse diferite … daca masa monetara ar fi relativ stabila … atunci produsele cu dinamica pozitiva mare ar produce o depreciere brutala a preturilor altor produse … si evident o diminuare a ofertei in timp a acelui produs …

la fel si bubble-uri ar produce comasarea unor sume considerabile din masa monetara rigida spre anumite oportunitati de moment si in timp randamentul lor ar scadea … datorita distorsinilor create de aceasta comasare vom avea piete cu dinamica de investite scazuta …
La vremea cand bubble-ul va ajunge la maturitate vom avea sume de bani blocate si cu randamente prabusite dar si pe partea cealata vom avea industri,piete inghetate …

Cand incepe criza de regula agentii prin diverse vehicule de investiti ,de arbitraj,etc isi laseaza banii in valutele care sunt considerate ca fiind mai sigure … din cate stiu eu …

de aici apar probleme la raportarile trimestriale ale corporatiilor expuse unor zone care au scaderi bruste a monedelor locale ..

Cred ca inflatia nu apare pentru ca bani nu ajung acolo unde presiunea lor ar putea sa creeze inflatie …
bani acestia pompati de bancile centrale raman la primi beneficiari (marile banci beneficiare ale sistemului bancar)de aceste injectii de bani care produc inflatie sau mai bine zis fac presiune inflationista dar altfel … ei creaza presiune pe materii prime prin specularea unor valuri de cerere prognozate unde mizezaza cresteri pe termen scurt anticipand… rezultatul este ca aici pot fi folosite mari sume de bani si pot crea profit…dar creaza si o marirea a acestor preturi care ajung pana la urma in preturile din mainstream …
acesti bani care nu ajung in economia reala creaza bubble-uri si pe actiuni prin exportul presupun de care vorbea domnu profesot Glavan .. dar si scaderea primelor la bondurile americane …
asta am observat sta la baza nemultumiri autoritatilor americane si cred ca ii face tematori pe cei dela FED de a mai face QE

Sa nu uitam ca in chiar daca nu putem sa spunem ca inflatia in Romania nu era foarte mare sa remarcam totusi ca dobanda cheie era foarte mare raportata zonal la fel ca si inflatia si ca BNR destul de des steriliza bani de pe piata …deci presiuni era si chiar eram la cam cel mai inalt nivel zonal de supraincalzire a economiei …

este clar dupa parerea mea ca anumite fagase ale banilor de hartie sunt momentan blocate …din multe motive …cateva …supraindatorarea si lipsa cereri de credit solvabila ,neputinta cuantificarii a mari proporti de asseturi … institutiile care detin mari pachete de ipoteci sunt stuck momentan cu ele … si pt ca pe dinamica de scadere cine cumpara pana scaderea nu se opreste …lipsa de cerere de investiti in capacitate de productie,productivitate …pt ca se lucreaza acum sub potential si dupa ani in care s-au facut investiti masive in toate sectoarele …

la intrebarea dumneavoastra adresata lu Johnny B m-as incumeta sa incerc un raspuns care sper sa intuiasca niste directii..

bunastarea poate fi sporite daca economia este in stare buna de sanatate si este echilibrata .. asta este destul de evident presupun ..
bunastarea creste si daca economia poate ingloba toate potentiale intelectuale sa inglobeze resursele naturale obtinute la un ritm sustenabil si toate resursele umane sunt ajutate sa participe pe baza potentialui lor si nu ignorate …

sistemul de bani pe credit sau pe harite poate ajuta sistem pentru are mecanisme de control si de de reglare,regularizare si esential este elestic fata de celelalte variante …

partile rele sunt ca elasticitatea se poate transforma foarte usor sau si mai usor de cat in cazul etalonului aur in bubble-uri si are o evolutie neinteleasa sau greu influentabile dupa un bubble … mi se pare ca pe scaderi totul devine intangibil …si e undeva normal acest lucru …

un sistem coerent,echilibrat trebuie cred eu sa aiba urmatoarele trasaturi … sa aiba grija la gradul de indatoarare care depasit poate strivi dinamicitatea la paliere intregi de economie si chiar la o economie in toatalitatea ei (cazul Japoniei)
si atentie la formarea de bubble-uri pe actiuni ,imobiliare,etc …aici este destul de usor pt ca ai o sumedenie de ustensile de a verifica depasirea ritmului de crestere a preturilor vis-a vis de rentabilite,profitabilitate si de profit/capital investit …curba de profitabilitate …

si inca o chestie la care m-am gandit eu este ca niciodata sa nu obisnuiasca la niste rate de dobanda artificial de joase datorate problemelor si nu realitatii pe termen lung … pt ca la o marire de dobanda …gradul de indatorare creste brutal in toata economia …

deci dobanda cheie este un mijloc bun dar sa nu creeze o falsa premiza participantiilor ca situatia este aceasta pentru …

un agent economic nu ar trebui teoretic sa se imprumute sub 4-5 % si sa se incerce sa nu se imprumte ninci peste 10% asta intr-o econimie fara fluctiatii mari ale inflatie sau gen romaneasca ca este alta disctutie….

in primul palier de 4-5 % face ca agentul economic sa fie necumpatat si ne atent la investiitle pe care le face si la rate peste 10% el este sufocat …

deci in viziunea mea exista si alte alternative de infuzie de bani in economie …si aici pot fi o sumedenie de forme de a face-o

la ciclurile ultime bazate pe bani de hartie se poate vedea dupa perioade de monetizare excesiva o scadere a randamentelor si o comasare,deviere a unor sume mari catre bubble-uri care sunt pentru multi investitori participanti la el justificabile … acesti bani creaza moment in pretul acelor bubble-uri in formare si evident asta aduce noi capitaluri marind bubble-uri … aici se pot lua de la masuri fiscale la masuri de micsorare de rating de catre agentiile specilizate cat si prin stoparea dreptului de ase tranzactiona actiunile care au cresteri brutale pe bursa pana nu se justifica logica sau eminenta acestor cesteri (asta in cazul actiunilor de pe bursa)…

totul de fapt tine de riscul sistemic …care poate fi evitat daca doresti sa fi putin critic la adresa sistemului,sa iti dai seama ca bani in exces vor gasi o portita de a inunda o oportunitate mintala colectiva a investitori participanti in piata ..

o alta problema este china care aduce sume mari pe wall-street din activitatea firmelor lor si nu au putinta sa le investeasca pe piata lor si ei creaza iarasi premizele crearii unor bubble-uri …dar aici una dintre masuri ar fi derestrictionarea investiitlor in tara care face atata profit si atat export adica fix China …marirea pietei interne …

scuze de greseli datorate redactarii grabite ..

cu respect V
By Johnny B., august 1, 2010 @ 9:06 pm

Domnule Glavan hai sa nu le incurcam, eu am intrebat UNDE E INFLATIA? -probabil n-ati observat tonul sarcastic-, si nu motivele pentru care nu avem inflatie in tarile cu economie dezvoltata, daca doriti o sa vi le detaliez mai tarziu.

Citind articolu dvs am impresia ca sunteti alarmat de posibila inflatie galopanta, pe cand eu ma tem de deflatie.

Hint: principalele bănci centrale globale – FMI – BNR – bănci comerciale – ministerul de finanțe. Și nici nu am pomenit cuvântul “inflație”. -suna alarmant sau ma insel?

p.s. ma refer la IPC bineinteles.
By vlasti, august 2, 2010 @ 12:02 am

o completare …

sumele mari injectate sau care se pot obtine din diferentele de dobanda care ar face suma de bani “tiparita” de bancile centrale au ajuns:
- la refacerea capitalului bancilor mari care au avut pierderi contabile majore in sectorul ipotecar,derivate
- alti bani au ajuns in obligatiuni de stat pentru ca sunt plasamente care au valoare contabila cand se contabilizeaza capitalul propriu al banci si care cand sunt deschise ferestrele de tranzactionare cu FED-ul pot fi transformate direct in lichiditate ..adica …avand in vedere ca se asteapta ca noile reglementari sa ceara bancilor proporti in detinerea de capital propriu …alti bani cum am mai spus au ajuns formarea de moment pe diverse piete(materii prime,actiuni,currencies,short-ari,arbitraj) in expectativa unor miscari in sus sau jos …
- in restructurarea datoriilor la termen cu bani de la FED chiar daca sunt pe termen scurt …

in afara de marirea vibratiilor in oscilatiile sezoniere sau de diferenta de cerere si oferta temporara a materiilor prime ,sustinerea din cadere a bursei adica ramanerea preturilor actiunilor nejustificat de sus vis-a vis de restrangerea afacerilor acelor firme,crearea de mici inceputuri de bubble-uri pe pietele emergente … bani pompati nu au facut altceva
per ansamblu decat :au refacut increderea in sistemul financiar,recapitalizarea lui avand in vedere pierederile raportate si cele neraportate sau cele aflate in covalescenta(toxicele) si refacerea bilanturilor bancilor care sunt pasi catre urmatorul pas …relauarea creditarii ..

deci bani pompati nu au ajuns acolo unde pot crea inflatie …
doar mentinerea unor preturi ridicate la materiile prime se pot rasfrange cand ajung la consumator in marirea inflatiei …dar pana aici mai exista si politicele de pret ale agentiilor economici care au o miscare de dezinflatie la nivelul pietei adica preaiau mamaririle prin diverse tactici ..in general

cu respect V
By Bogdan Glavan, august 2, 2010 @ 4:13 pm

@Johnny B>.:
Pe buna dreptate e normal sa fi alarmat de posibilitatea deflatiei. Sistemul rezervelor de deflatie si piramida banilor de hartie cladeste INTRINSEC posibilitatea deflatiei. Existenta multiplicatorului creditului are si un corolar (de care manualele nu prea vobesc) – restrangerea prin multiplicare a creditului!

Simplu spus, daca ridici piramide (cu varful in jos), nu te mira daca se rabusesc peste tine!

Remarca: intr-un etalon metalic, deflatia majora este imposibila, tocmai din acest motiv!

Revenind, tocmai fiindca inteleg aceasta situatie avertizez de inflatie! Eu nu cred ca guvernele vor permite vreodata caderea sistemului, deflatia, pentru ca asta ar insemna sfarsitul “cresterii economice” pe datorii… in hartie.
By Bogdan Glavan, august 2, 2010 @ 4:14 pm

“Sistemul rezervelor fractionare” am vrut sa scriu.
By vlasti, august 2, 2010 @ 5:29 pm

Raspuns final ?
By vlasti, august 2, 2010 @ 5:41 pm

In Fisher’s formulation of debt deflation, when the debt bubble bursts the following sequence of events occurs:

Assuming, accordingly, that, at some point of time, a state of over-indebtedness exists, this will tend to lead to liquidation, through the alarm either of debtors or creditors or both. Then we may deduce the following chain of consequences in nine links:

1. Debt liquidation leads to distress selling and to
2. Contraction of deposit currency, as bank loans are paid off, and to a slowing down of velocity of circulation. This contraction of deposits and of their velocity, precipitated by distress selling, causes
3. A fall in the level of prices, in other words, a swelling of the dollar. Assuming, as above stated, that this fall of prices is not interfered with by reflation or otherwise, there must be
4. A still greater fall in the net worths of business, precipitating bankruptcies and
5. A like fall in profits, which in a “capitalistic,” that is, a private-profit society, leads the concerns which are running at a loss to make
6. A reduction in output, in trade and in employment of labor. These losses, bankruptcies and unemployment, lead to
7. pessimism and loss of confidence, which in turn lead to
8. Hoarding and slowing down still more the velocity of circulation.

The above eight changes cause

9. Complicated disturbances in the rates of interest, in particular, a fall in the nominal, or money, rates and a rise in the real, or commodity, rates of interest.

—(Fisher 1933)

am o mica problema cu acest pragraf pe care il gasesc putin greu de fundamentat sau explicit inteles probabil ..

Remarca: intr-un etalon metalic, deflatia majora este imposibila, tocmai din acest motiv!

adica acumulari majore de capital ajung in blocaj lipsa acestui capital in miscare nu face ca sa apara deflatie majora in alte parti unde capitalul lipseste ?

daca vorbim de magnitudine sistemele comparate atunci comparam cu proporti egale cele doua modele …

South Sea Bubble sau diversele crize din vremea cand gold standard era in functiune pot fi niste crize comparabile presupun ..
By Alex Nicolin, august 2, 2010 @ 8:10 pm

Multe dintre “bulele” istorice nu au fost cladite direct pe moneda metalica, ci pe mai ales pe promisiuni de plata IOU-uri – un instrument de plata “fiat”, privat. Tocmai datorita caderii rapide increderii in aceste instrumente financiare aceste “bule” s-au “dezumflat” mult mai abrupt decat cele contemporane, lucru care a dus la limitarea pierderilor in comparatie cu cele din urma.

Un exemplu mai aparte a fost compania Mississippi a fost cumparata de catre statul francez la sfarsitul secolului XVIII iar pierderile au fost socializate prin cresterea taxelor catre contribuabili – prin inflatie era imposibil pe vremea aceea. Ce a urmat nu mai are rost sa spun.

Pentru mai multe detalii despre “bulele” istorice cautati pe google video “The Ascent of Money” (nu am reusit sa gasesc cartea:() – un documentar exceptional. Pe mine m-a tinut “prizonier” in fata calculatorului timp de 5-6 ore. Foarte interesant si “War of the World”.
By vlasti, august 2, 2010 @ 9:29 pm

da dar convertibilitatea lor in bani deci interferenta cu cantitatiile raportate as spune aproximativ la cantitatea de aur faceau ele sa fie simptome de fortare a cantitatii de bani …
imitand sistemul rezervelor fractionare as spune eu..

oricum metoda standard aur era ceva total aproximativ cu sisteme fiscale falimentare ,incropite si care erau total nesustenbile …

sau poate ma insel eu ..
By vlasti, august 3, 2010 @ 12:18 am

mai scrie cineva aici sau am inchis aici ?

am scris ceva si asteptam niste pareri ,obiectii …
By Bogdan Glavan, august 3, 2010 @ 4:08 pm

@Vlasti:
Cred ca lumea e in concediu…

Treaba sta in felul urmator (Alex Nicolin are dreptate):
Teoria lui Fisher este oarecum inconsistenta si irelevanta. Ea capata relevanta (aplicabilitate) in sistemul actual, bazat pe bani de hartie si expansiunea creditului. REMEMBER: ca sa fie deflatia creditului trebuie sa ai MAI INTAI expansiunea creditului. Expansiunea creditului este mult mai greu de produs intr-un sistem cu 100% rezerve, pe cand in cel actual este institutionalizata.

Apoi, este o teorie incoerenta deoarece merge pe linia keynesiana de explicare a crizei, bazata pe rigiditatea salariilor si a preturilor si pe “imobilismul” anticiparilor. Ce vreau sa zic este ca deflatia nu afecteaza IN MOD NECESAR profiturile, productia si angajarea fortei de munca. Am explicat detaliat aici:
logec.ro/2010/02/0…nzii-sunt-gresite-2/

Revin cu sublinierea: in contextul institutional actual, marcat de salariu minim, sindicate, anticipari inflationiste ale publicului, ca si de piramida banilor de hartie, teoria lui Fisher explica destul de bine ce se intampla. Dar asta nu inseamna ca asa ar sta lucrurile pe o piata libera.
By vlasti, august 3, 2010 @ 4:48 pm

multumesc,

v
By vlasti, august 6, 2010 @ 5:16 pm

mie mi se pare k China prin politica valutara fixa fata de dolar creaza o uriasa operatiune de sterilizare a dolarului ..

si alimenteaza piata de bonduri cu fonduri care se vad cu ochiul liber ca inunda piata …

cel putin mie asa mi se pare …
By Stefan, august 12, 2010 @ 9:27 am

slaba argumentatie, usoara caspritul de vara… e mai mult pamflet articolul asta

pana pe la 1880 parca era un haos in America… fiecare oras (de la 10 case si o carciuma in sus) avea dolarul propriu… cine avea bani de metal erau tare, majoritatea foloseau hartii semnate de seriful local… si banca era la carciuma, bineinteles

nu stiu ce are autorul cu legal tender, ce ar vrea – sa aiba in buzunar lei de Cucuietii din Deal si sa nu poata sa-si cumpere nimic de ei la Cucuietii din Vale pentru ca nu sunt recunoscuti de carciumarul local ?

plus ca la vremea aia in Europa existau monede nationale de cateva sute de ani
By vlasti, septembrie 3, 2010 @ 1:15 pm

domn profesor ,P Krugman va citeste si implicit ma copiaza! )

krugman.blogs.nyti…tion-deflation-debt/

ar trebui sa facem ceva in sensul asta…
snapanu asta o mai pune de un Nobel pe munca noastra )