Logica economica

Inflația după o rundă, patru luni și mulți ani de tipărire intensă

Rata inflației s-a menținut în octombrie la același nivel cu cel înregistrat în spetembrie: 0,5%. Nu știu cât va mai dura „runda întâi de transmitere a efectelor creșterii TVA”, dar știu două lucruri:

1. Nici un impozit, nici măcar TVA, nu este inflaționist. Caracteristica impozitării este redistribuția, culegea unor bani de la Ion pentru a-i fi dați lui Vasile. Impozitarea are drept consecință scăderea cheltuielilor lui Ion și creșterea cheltuielilor lui Vasile. Ea imprimă pe piață o tendință de reducere a prețurilor bunurilor cumpărate de Ion și o creștere a celor cumpărate de Vasile. Prin urmare, nu provoacă inflație – creșterea generală a prețurilor – ci restructurarea tabloului prețurilor din economie.

2. Inflația este un fenomen monetar, iar decalajul temporar dintre momentul producerii expansiunii monetare și reflectarea acesteia complet în prețuri este „lung și variabil”.

Focusarea pe rolul creșterii TVA slujește celor cu adevărat responsabili de pierderea valorii banilor, reprezentând o veritabilă perdea de fum sub care aceștia își ascund acțiunile politice. Ipoteza efectului inflaționist al TVA este cu atât mai non-plauzibilă astăzi, în contextul actual al României, dacă ne gândim la incompatibilitatea dintre doi factori: reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor și creșterea TVA cu 5%. Evident, reducerea cu un sfert a salariilor a peste 1 milion de oameni (din cei 4,5 milioane din forța de muncă) – care a urmat reducerii salariilor din sectorul privat – ar fi trebuit să imprime un trend clar deflaționist economiei. Cu mai puțini bani în buzunar, atât privatul cât și bugetarul ar fi cheltuit mai puțin, deci prețurile ar fi trebuit să scadă. Iată că, paradoxal, prețurile cresc, ba chiar într-un ritm care bate nivelul înregistrat în anii de boom economic.

Paradoxul încetează însă dacă avem în vedere al doilea element amintit mai sus. De fapt, românii nu au mai puțini bani în buzunare decât aveau acum 2 sau 5 ani de zile, din contră, au mult mai mulți. Da, ei sunt mai săraci decât acum 2 ani, în sensul că venitul real le-a scăzut. Dar venitul nominal le-a crescut și asta este tot ce contează. Din 2005 până în prezent cantitatea fizică de bani (numerarul) aproape s-a triplat, de la 10 miliarde de lei la 28 de miliarde de lei; masa monetară M1 (numerar + banii de pe card) s-a triplat și ea, de la 33 de miliarde la aproape 90 de miliarde. Deci românii au mai mulți lei; sunt mai săraci dar au de trei ori mai mulți lei decât aveau în 2005.

Aici este cheia înțelegerii inflației. BNR a tipărit în neștire bani, iar urmarea firească a abundenței acestora este deprecierea lor – scăderea puterii de cumpărare. Veți întreba poate, dar de ce abia acum accelerează inflația? Dar inflația a accelerat demult, doar că nu s-a văzut în prețurile bunurilor de consum! Expansiunea creditului s-a reflectat în prețurile bunurilor de capital, al pământului, al acțiunilor la bursă. În anii de boom economic lumea era prea preocupată să „investească” iar fierul-beton își tripla valoarea în vreme ce cartofii abia de și-o sporeau. Acolo erau banii dumneavoastră, nu la pătrunjel; deci acolo era inflația. Desigur, nimeni nu măsoară inflația luând în calcul prețurile activelor, tocmai pentru a întreține iluzia „macrostabilității”

Acum, când bula a crăpat consumul a preluat conducerea detașat. Din acest motiv și în ciuda deflației induse de reducerile de salarii la privat și la stat avem azi inflație puternică (apropos, e mai puternică decât ce se raportează; inflația se simte la buzunar, nu la televizor).

Pentru cei dornici să scăpăm de inflația, soluția nu este reducerea TVA (o măsură bună, desigur, dar din alte motive), ci revenirea la o monedă sănătoasă. În secolul al XIX-lea prețurile au avut în general o ușoară tendință de scădere, ceea ce înseamnă că prețul cartofilor înregistrat la 1800 era cam tot acolo și la 1900! Motivul? Existența unei monede sănătoase, din aur. Sistemul monetar nu era perfect, nici pe departe, dar era incomparabil mai bun decât cel total discreționar din secolul al XXl-ea, când, așa cum spune Robert Mundell, s-a produs mai multă inflație decât în toate celelalte secole la un loc.

Astăzi unii dau vina pentru inflație pe războiul din vecini, pe seceta din agricultură, pe arabii care scumpesc benzina, pe FMI care crește TVA, în fine, pe faptul că românii sunt un popor de fumători și mâncători de pâine (sau cartofi, depinde de INS). Acești oameni ar trebui scufundați în istorie pentru a se trezi la realitate. Războaiele, scumpirile specifice și metehnele de consum sunt de când lumea, erau și în secolul al XIX-lea și, totuși, atunci nu am avut inflație. Știți de ce? Fiindcă nu aveam experți la banca centrală care să țintească inflația… tipărind bancnote pe bandă rulantă.

Politică monetară | Bogdan Glăvan | noiembrie 11, 2010 3:30 pm

45 comentarii

By Dan, noiembrie 11, 2010 @ 4:51 pm

@Bogdan
Ce parere ai despre declaratiile recente ale presedintelui Bancii Mondiale de a trece pe etalonul aur? Am gasit pe net niste statistici cu cantitatile fizice de aur, cica SUA ar avea cel mai mult, urmata de Germania, FMI si altele, desi nu prea inteleg daca tonele alea sunt reale sau fictive, scriptice.
Si o intrebare ar fi: ce se-ntampla cu statele care nu au aur si argint?
By Dorel, noiembrie 11, 2010 @ 5:03 pm

@Dan,

Te gandesti la romania?
By Dorel, noiembrie 11, 2010 @ 5:04 pm

Inflatia are efecte devastatoare asupra economiei. Impreuna cu supra taxarea este cauza principala a saracirii si distrugerii acestei tari.

Un Scurt Exemplu:
Linie automata robotizata care produce “A”. Cost achizitie 1mEur.

ROMANUL: Cumpara cu credit DAE 17%. Cost Lunar Dobanda de 14,000EURO. Salariu total angajat controlor linie robotizata = 1,500 EURO ..sa eliminam costul materiei prime, amortizare si alte costuri pentru usurinta exemplutlui .. rezulta COST TOTAL LUNAR = 15,500EURO
By Dorel, noiembrie 11, 2010 @ 5:04 pm

GERMANUL: Cumpara cu credit DAE 3%. Cost Lunar Dobanda de 2,500EURO. Salariu total angajat controlor linie robotizata = 6,000 EURO ..sa eliminam costul materiei prime, amortizare si alte costuri pentru usurinta exemplutlui .. rezulta COST TOTAL LUNAR = 8,500EURO Tinand cont de cost scazut Germanul are bani, 1,500Euro pentru publicitate si stimulare piete de desfacere.. cost TOTAL GERMAN = 10,000EURO

Sa recapitulam…. datorita INFLATIEI.. BNR tina dobanda sus, avem neincredere in economia locala si avem dobanzi reale imposibile… generand costuri economiei tehnologizate romnesti cu peste 50% mai mari.. chiar daca noi avem salariu 4 ori mai mic, si nu cheltiom bani pe marketing…

Atit timp cit dobanda in romania este atit de mare…. nu avem nici o sansa sa ne ridicam nivelul de viata sporind productivitatea prin tehnologizare! SUNTEM sortiti sa facem doar munci de manopera ieftina… activitati ce inca nu pot fi automatizate. Daca BNR nu ar tipari fara acoperire, am avea inflatie foarte mica, si am avea dobanzi de finantare competitive cu cele din tarile vestice, am putea sa tehnologizam productia, sa sporim productia .. si sa traim cu totii mai bine!
By Dorel, noiembrie 11, 2010 @ 5:08 pm

Inflatia are efect devastator si asupra amortizarii. Chiar daca exista amortizare accelerata si reactualizarea echipamentelor, aceasta nu acopera complet inflatia.. asta rezulta la echipamente cu durata de viata de 10 ani… la o amortizare reala a echipamentului de sub 50%…. pe restul platesti taxe.. ca e transformat in profit fictiv! Cum SPuneam mai SUS… apare inca un capitol.. germanul dupa 10 ani de folosire linie automata a strins suficienti bani din amortizare ca sa cumpere o masina noua.. ROMANUL doar 50%…..

Practic INFLATAI poate crea situatia in care multe firme pot avea profit nominal in lei de 5-10%.. dar in realitate ele merg pe pierdere… Multi conducatori – proprietari de firme… se mira cum de merg totusi pe profit dar o duc din ce in ce mai rau….
By Dorel, noiembrie 11, 2010 @ 5:18 pm

Cresterea cantitatii de bani cu 300% ar insemna in 5 ani inflatie medie de peste 30% dar noi in romania am avut in ultimi 5 ani inflatie medie sub 10%… asta insemna oare ca avem inflatie inca nematerializata ca urmare a acestei mariri a cantitatii de bani de cel putin 100%? ADICA VA VENIT UN MOMENT “X” in care VALOAREA BANULUI VA SCADEA RELATIV REPEDE LA JUMATATE? (asta asumand ca din acet moment pina la momentul “X” BNR opreste tiparnita.. altfel va fi si mai rau..)
By Alex Nicolin, noiembrie 11, 2010 @ 5:29 pm

@Dan

Cei care n-au nici aur nici argint sigur au altceva de vandut, iar cei care au argint sau aur sau argint, sigur au nevoie si de altceva. Mai pe scurt, banii, fie ei si de aur nu tin de foame, nici de sete si nici nu pot fi turnati in rezervor. Daca se va reveni la standardul-aur – personal nu sunt de acord cu o revenire pe un model aur-devize similar cu Breton Woods, cum probabil vor cei de la BM – aurul respectiv nu va ramane intr-un loc, ci va fi implicat in mod necesar in scimburi. Marea problema dupa parerea mea nu este “inechitatea” distributiei aurului intre diferite state, ci mai degraba cea stat vs. indivizi, avand in vedere ca majoritatea rezervelor se afla la bancile centrale.

Tocmai aici apare marea problema a ecitatii sistemului, pentru ca intr-un sistem aur-devize, puterea ramane tot statului, iar tranzactiile in metal pretios se fac preponderent intre bancile centrale. Actorii economici privati practic nici nu au acces la aurul respectiv, piata fiind puternic etatizata, deci nu pot evalua in nicun fel gradul de acoperire al hartiilor tranzactionate. In opinia mea, un astfel de sistem este doar putin mai bun decat cel actual, si isi da obstescul sfarsit mai devreme sau mai tarziu sub presiunea cheltuielilor publice, asa cum s-a intamplat cu Breton Woods la sfarsitul anilor ’60.

Singura solutie corecta este liberalizarea pietei monetare prin desfiintarea monopolurilor statale. Astfel, actorii economici vor fi liberi sa aleaga ce moneda vor pentru efectuarea schimburilor economice. Probabil ca majoritatea vor alege metalelel pretioase. Actiunile disperate ale bancilor centrale care au pornit intr-o cursa nebuneasca a inflatiei, vor duce in mod inevitabil la o distrugere a “banilor de hartie” si la prabusirea economiei mondiale asa cum o cunoastem, daca nu vor fi oprite la timp. Intr-o astfel de situatie, actorii privati vor fi practic fortati sa abandoneze aceste monede care isi vor fi erodat orice urma de incredere.
By Sargon, noiembrie 11, 2010 @ 5:45 pm

@Bogdan, cresterea impozitelor creeaza pusee inflationiste! Este adevarat ca pe termen mediu si lung inflatia este rezultatul exclusiv al cresterii masei monetare, dar pe termen scurt, sint mai multi factori (inclusiv cresterea impozitelor).
By Andy, noiembrie 11, 2010 @ 7:49 pm

Expresia “Inflatia este un fenomen monetar” inseamna ca nu poti avea inflatie si durabila decat tiparind bani. Nu inseamna ca nu vor exista socuri inflationiste prin schimbari de impozite.
Se produc asteptarile inflationiste (daca o firma vindea un produs cu 800 lei si pe el materia prima il costa 700 lei , din cauza majorarii TVA-ului va plati 5 lei in plus impozit. Prima tendinta a firmei va fi sa majoreze pretul produsului. Apoi se va astpta ca si cei care ii furnizeaza materia prima vor face la fel si pentru a ramane la acelasi profit real va majora pretul cu aprox 5%. ). In prima faza avem inflatie. Ca dupa aceea din cauza cererii mai mici va trebui sa scada preturile asta e altceva.
Apoi inflatia este oricum rau masurata, pentru ca ponderile produselor masurate se schimba dupa 1 an. Deci daca dai o lege sa creasca TVA la cartofi la 99% creste pretul la cartofi, dar cantitatea ceruta scade dramatic. Asta se va vedea in inflatie pt ca cartofii vor contribui cu ponderea de anul trecut cand erau ieftini.
By ionut, noiembrie 11, 2010 @ 10:07 pm

“@Bogdan, cresterea impozitelor creeaza pusee inflationiste”

Niciodata! Inflatia este un fenomen exclusiv monetar.
Cresterea pretului la carne, lapte, branza, oo si scaderea concomitenta la lcd-uri nu inseamna inflatie.

@dan

Daca monopolul emiterii de moneda ramane tot al statului, ba mai mult al “statelor” 9asaa cum a sugerat presedintele bm, problema nu se rezolva ba chiar se agraveaza.
Solutia e asta
By bogdan, noiembrie 11, 2010 @ 10:10 pm

As fi interesat sa aflu care e opinia lui Isarescu despre punctul asta de vedere. Cum credeti ca ar raspunde unei asemenea intrebari?

Sunt curios mai ales ca nu astept ca dnul Isarescu sa ne minta, poate sa omita unele explicatii, decizii, dar nu ma astept sa spuna lucruri neadevarate, ori in cazul de fata asta pare sa se intample daca explicatia este atat de triviala.
By AristotelCostel, noiembrie 11, 2010 @ 10:32 pm

Puteţi identifica tărâmul libertarienilor.

Nu vă grăbiţi să(-mi) trageţi… concluzii.
By Bogdan, noiembrie 11, 2010 @ 11:37 pm

Nu reducerea salariilor functionarilor provoaca dezinflatie (guvernul chetuie banii aia pe alceva), ci cresterea cererii de detineri monetare pe fondul a tot felul de motive.
By Sargon, noiembrie 12, 2010 @ 9:03 am

@ Ionut, demonstreaza ca preturile nominale nu pot creste decit ca rezultat al cresterii masei monetare, inclusiv pe termen scurt!
By Dan, noiembrie 12, 2010 @ 9:23 am

@Sargon
Ionut are dreptate, eu n-am marit preturile in pravalie de la majorarea TVA pentru ca oricum clientii mei au venituri relativ constante – cu rare exceptii – si cumpara in general aceleasi produse. In plus, este si concurenta, daca maream din pret as fi asigurat o parte din clientela concurentilor .
Pe de alta parte, cand bancile au inceput sa dea credite, am vandut la tara doua terenuri la preturi de trei ori mai mari decat as fi putut lua in mod obisnuit pe ele, in lipsa creditarii. Cum am vazut ca omul are mai multi bani, am marit la pret .
Referitor la alimente, cele destinate unui public mai instarit mi-am permis sa le cresc pretul (mai ales ca sunt si producator “la negru” cum ar zice unii si nu am treaba cu accizele si TVA-ul pe ce produc eu insumi si vand). Dar asta cu ceva timp inainte de majorarea TVA, si nu legat de aceasta majorare (cum fac “evaziune” pe productia proprie).
PS: Nu-mi zice de Fisc, Garda, etc. si ei cumpara de la mine si cunosc situatia, nu-i deranjeaza deloc . Ultima oara (acum vreo 3 ani) cand a venit un “control” de la GF, mi-a deschis inspectorul portbagajul, sa i-l umplu . Si uite asa nu mai platesc eu venitul minim garantat al lui Gheorghe, spre mania lui proletara .
By Ciprian, noiembrie 12, 2010 @ 9:39 am

Masa monetara nu depinde doar de BNR!!!
Toate creditele acordate sub orice forma (leasing, descoperit de cont, etc), din alte surse decât economiile depuse în bănci de români generează inflaţie prin supraevaluarea cererii.
Acest lucru s-ar intampla si daca moneda ar fi aurul. Un mic scenariu: in Romania preţul mp de construcţie ar fi de 50 de “galbeni” si toata lumea ar cumpara cu banul jos neexistand credite. Volumul ar fi de 10.000 mp pe an. O filiala a unei banci straine, introduce in tara 5.000.000 galbeni destinati creditelor ipotecare, adica 100.000 mp. Oferta curenta find de doar 10.000mp, va exista o presiune din partea cererii. Va incepe sa creasca pretul mp pana cand se vor termina banii importati. Pretul va putea ajunge la maxim 500 galbeni pe metru daca oferta nu va fi capabila sa creasca. Din ratiuni care tin de “spiritul de turma” preturile vor ramane mari inca ddestul de mult dupa ce se vor termina banii. In urmatorii 30 de ani populatia va plati rate si se vor abtine de la consum si pentru dobanda, generand o cerere mai mica in toate sectoarele, insa pe termen scurt raul e deja facut.
Cei care vad ca iesire dintr-o astfel de cursa de soareci alte imprumuturi sunt un pic cam “simpli” in gandire….
In concluzie, nu doar existenta unei cantitati limitate de moneda ajuta (oricare ar fi ea, nu e musai nevoie de aur; chiar electronica de-ar fi daca este intr-un volum determinat si nu poate creste ar avea aceleaşi efecte ca utilizarea aurului) ci si o oarecare precautie la utilizarea creditului.
By AristotelCostel, noiembrie 12, 2010 @ 10:10 am

Cei care vad ca iesire dintr-o astfel de cursa de soareci alte imprumuturi sunt un pic cam “simpli” in gandire….

Bernachi&Isaila included
By Sargon, noiembrie 12, 2010 @ 11:29 am

@Dan, daca nu ai marit preturile inseamna ca ai platit din profit. Dar sa presupune ca rata de profit in agricultura este cuprinsa intre 0-10%, iar TVA-ul va creste cu 50%, iar rata de profit din turism este de 70%. Ce se va intimpla in acest caz? Oamenii vor muri de foame, dar vor continua sa se plimbe in excursii, cazindu-se in hoteluri de 5 stele, la munte si la mare? Exemplul tau este irelevant, fiind un caz izolat. 90% din produsele pe care le cumpar eu au pretul majorat (in special alimentele) fata de luna iunie. Sigur, cazul tau se incadreaza in ceea ce se numeste elasticitate (exceptia, nicidecum regula)!
By aurel dragan, noiembrie 12, 2010 @ 12:01 pm

Facand abstractie de masa monetara si de tiparirea de bani de catre BNR, inflatia e o chestie mult mai complicata si putin reala. In anii de boom, preturile imobiliarelor (care dus la cresterea masei monetare) au crescut enorm, dar nu au fost luate in calcul la inflatie (raspunsul care mi s-a dat de catre cei din BNR este ca nici nu puteau tehnic, marja de eroare e prea mare, iar capacitatea de control prea mica). Dar din 2009 pana acum aceleasi imobiliare au scazut cu 40-50%. Adica s-a anulat cea mai mare parte a cresterilor, suntem la nivelul anilor 2005-2006. Da, masa monetara a ramas, dar ea sa afla cub controlul bancilor aub forma de credite si dobanzi.
Cam la fel si in cazul autoturismelor, chiriilor si alte minunatii ce nu sunt incluse in inflatie (la altii sunt, cu diferentierea de Core Inflation).
Si atunci, cum ar fi trebuit sa se miste inflatia la noi? Sa creasca cu 30% pe an in 2006-2008 iar acum sa scada cu 20-30%? Cred ca brambureala din capul oamenilor era si mai mare in acest caz.
By mircea, noiembrie 12, 2010 @ 12:16 pm

perfect valide observatiile din prima parte, insa concluzia de final ca trecerea la aur ar rezolva toate problemele mi se pare o abordare simplista si utopica.
Faptul ca preturile au ramas constante in perioade in care aurul a fost etalon nu a insemnat si ca oamenii au trait mai bine.
Mai degraba incercam sa intelegem sistemul asa cum e el si sa ne adaptam la el in loc sa visam la cai verzi. Si daca am trece la aur, tot aceiasi poli de putere de azi ar fi si dupa, si sclavii tot aceiasi vor fi, iar resursele nu se vor inmulti.
Adica.. cum sa trecem noi la aur, cand aurul nostru e la rusi si la turci ?
By Dorel, noiembrie 12, 2010 @ 1:28 pm

@Ciprian

De acord ca intrarea de bani in economie este un act inflationist dar aceasta intrare de bani in romania ar fi dus la creterea monezii nationale ieftenind importurile astfel incit pretul marit la produsele cumparate cu bani in plus veniti d afara ar fi balansat de pretul scazut al importurilor.. efect net asupra inflatiei este ZERO…. la noi din pacate nu s-a intimplat asa… MUGUREL.. a tiparit lei si a cumparat valuta cit a putut… daca nu facea asta era mult mai bine.. banii veneau dar rapid cresterea ron ar fi generat o situatie de nerentabilitate…. piata s-ar fi corectat singura.. dar BNReii stiu ei mai bine… au intervenit nu au lasat piata sa se corecteze singura .. au permis bulei speculative sa creasca supra dimensional ba si mai rau au luat masuri pro ciclice in sens ca au permis creditarea cu buletinul exct cand nu trebuia…….

@aurel-dragan
nu e nevoie de 30 de ani.. daca aveam bani.. din aur sa zicem sau ceva cu cantitate fixa.. sistemul s-ar fi echilibrat rapid nepermitand ce s-a intimplat….
By ionut, noiembrie 12, 2010 @ 1:58 pm

@Sargon

“Ionut, demonstreaza ca preturile nominale nu pot creste decit ca rezultat al cresterii masei monetare, inclusiv pe termen scurt!”

N-ar rezolva nimic demonstratia ceruta de tine.
Insa e relativ simplu sa demonstrez ca toate preturile nominale nu pot creste decat ca rezultat al cresterii masei monetare (sporul de bani).

Si intr-adevar, doar revenirea la moneda etalon (aur) nu e suficienta, mai trebuie si renuntarea la monopolul statului asupra intregului fenomen-financiar bancar.
By Alex, noiembrie 12, 2010 @ 2:23 pm

Hai sa revenim la etalonul…scoici.

Cei care detin scoici pot cumpara tot.
Cei care dau toate resursele, munca, inteligenta, acumuleaza scoici. multe scoici.

Apoi hai sa revenim le etalonul pietricele colorate.Scoicile sunt passe. nu mai sunt bune.
rinse, repeat.

Singurul etalon corect e barterul.

De ce naiba sa revenim la aur cand SUA detine o groaza de aur. De ce sa dam o groaza de bunuri si servicii pe un metal galben total inutil?
Ca sa treaca apoi la etalonul argint? Sau bor? sau thoriu? fuck that.
By Sargon, noiembrie 12, 2010 @ 2:25 pm

@Ionut, demonstreaza!
By Alex, noiembrie 12, 2010 @ 2:34 pm

Cu alte cuvinte, etalonul aur inseamna ca toata cantitatea de aur din lume = toata cantitatea resurse minerale, emnergetice, agricole, umane,etc din lume, prezente si viitoare!!

Foaaarte avantajos pt cei care detin aurul acum.
Complet aberant pt cei care detin resursele.
By ionut, noiembrie 12, 2010 @ 4:20 pm

@Sargon

Faptul ca doar 90% dintre produsele pe care le cumperi tu au pretul majorat nu inseamna cresterea inflatiei. In pofida metodologiei oficiale de calcul (adica a “artificiilor” gen CORE 2).

@Alex

Moneda aur a fost o aparitie obiectiva si spontana a economiei. Renuntarea la ea s-a facut prin nationalizarea aurului de catre stat si impunerea “legal tender”. Adica furt.
Important este sa renuntam la monopolul emiterii de “bani” de catre stat. Piata va alege singura moneda.

Barterul care merge intr-o economie primitiva, autarhica, e ineficient intr-una complexa, din 2 motive:
-divizibilitatea. Tu ai o masina si vrei s-o dai la schimb cu 1 televizor, un aragaz si o masina de spalat. Cum imparti masina?
- lipsa de coincidenta a nevoilor. Daca Bogdan Glavan vrea niste oua sunt curios ce producator ar accepta sa le dea in schimbul unor lectii de economie

Util.
By mircea, noiembrie 12, 2010 @ 4:56 pm

“Insa e relativ simplu sa demonstrez ca toate preturile nominale nu pot creste decat ca rezultat al cresterii masei monetare (sporul de bani).”

Pai e f simplu de demonstrat ca nu ai dreptate.
Cantitatea de bunuri si servicii a crescut o data cu masa monetara, deci nu inseamna neaparat ca trebuie sa creasca si preturile.
Daca acum sunt de 2 ori mai multe BMW-uri ca in urma cu cativa ani, cand masa monetara era de 2 ori mai mica, rezulta ca pretul poate ramane constant. Deci nu avem inflatie, chiar daca masa monetara s-a dublat.
By mobutu, noiembrie 12, 2010 @ 5:51 pm

Bogdan, in afara de episodul cu radu soviani vezi ca iti mai sunt “criticate” opiniile anti-benerel si de catre colegul tau de “standard” Silviu Pop

Citeste comentariul nr. 15 din acest articol:
standard.money.ro/…-romaniei-12219.html

daca nu, iata copy-paste:
“poate că voi scrie un articol pe Standard.ro cu aceeaşi temă în viitorul apropiat, doar pentru a-i dovedi colegului Bogdan Glăvan, după cum îl numeşti, că greşeşte punând totul în cârca BNR. Uite datele pe care le-am cules în seara asta de pe site-ul Băncii Naţionale din Polonia, Băncii Naţionale din România şi ale institutelor de statistică din cele două ţări.

Polonia
masă monetară 2007 (decembrie) … 335,3 mld. zolţi
PIB 2007 … 1.176,7 mld. zloţi
pondere masă monetară 2007 în PIB … 28,5%

masă monetară 2009 (decembrie) … 388,3 mld. zloţi
PIB 2009 … 1.344 mld. zloţi
pondere masă monetară 2009 în PIB … 28,9%

România
masă monetară 2007 (decembrie) … 78,8 mld. lei
PIB 2007 … 404,7 mld. lei
pondere masă monetară 2007 în PIB … 19,5%

masă monetară 2009 (decembrie) … 79,4 mld. lei
PIB 2009 … 491,3 mld. lei
pondere masă monetară 2007 în PIB … 16,1%

Câteva concluzii şi teme de reflexie pentru susţinătorii domnului Glăvan şi pentru detractorii (gratuiţi în această privinţă) ai BNR: avem o masă monetară mult mai mică în comparaţie cu PIB-ul decât în Polonia (adică economia noastră ar mai duce, poate, masă monetară, dacă ne raportăm strict la Polonia). Dimpotrivă, mie mi se pare, văzând datele de mai sus, că BNR este extrem de prudentă prin controlul agregatelor monetare, cel puţin în ultima perioadă, nicidecum delăsătoare.
Number two: în aceeaşi perioadă de timp, Polonia a avut o inflaţie medie anuală de 2,6% în 2007, 4,2% în 2008 şi 4% în 2009, semnificativ mai mică decât a României (4,9% în 2007, 7,9% în 2008 şi 5,6% în 2009). Cum de a reuşit asta Polonia cu o masă monetară semnificativ mai mare decât a României (dacă ne raportăm la PIB-ul ţării)?
O fi având BNR propriile păcate, cum ar fi faptul că a permis un grad prea mare de îndatorare (după opinia mea, poate greşesc aici), dar la faza cu masa monetară nu cred că-i deloc aşa. Asta chiar că o consider o critică absolut gratuită.”
By ionut, noiembrie 12, 2010 @ 6:48 pm

@Mircea

Ai demonstrat prea mult! In cazul cresterii cantitatii de bunuri si servicii si a mentinerii masei monetare preturile ar fi trebuit sa scada (deflatie).
Iar nocivitatea inflatiei consa in 2 aspecte:
- efectele ei sunt greu cuantificabile, e cvasi-imposibil de tintit
- Prin injectarea unei cantitati de masa monetara intr-un mod neuniform, se deterioreaza structura preturilor relative, ea insemnad de fapt redistributie.
By ionut, noiembrie 12, 2010 @ 6:55 pm

@mobutu

Raspuns pentru @Silviu Pop:

Orice cantitate de moneda e optima la un moment dat. Nu asta-i problema, adica marimea totala a masei monetare si ponderea acesteia in pib!
Daca maine bnr tipareste cate un metru cub de bani pentru fiecare roman, pe care-l lasa la usa tuturor “concomitent”/peste noapte (ca mos craciun), nu se schimba nimic! Desi masa monetara a crescut de cateva zeci de ori.
By ionut, noiembrie 12, 2010 @ 7:16 pm

@mobutu

Problema bnr (v.a.v, bineinteles, de dicutia de fata, ca problemele sunt mult mai multe) este ca a importat inflatia (comportandu-se, de fapt, ca un consiliu monetar).
By Alex, noiembrie 12, 2010 @ 10:07 pm

@ionut
barterul=singurul etalon corect, adica nu exista etalon corect.
Etalonul presupune o stocare a valorii, presupune ca tot ce exista se masoara in unitati ale acestui etalon.
Orice s-ar alege, dolari, aur, scoici, atunci cand stocurile devin prea mari, cand o parte doar primeste bunuri si servicii si alta parte doar acumuleaza unitati de etalon, exista interesul de a se renunta unilateral la etalon, e practic riscul de default.

Deci nu poate exista un singur etalon, si nu se poate pretinde ca el e absolut, fara risc, ca va stoca mereu valoarea si va fi acceptat mereu.Nici o piata libera nu poate oferi chestia asta.

Pot exista doar intermediari, riscanti, ai barterului. Iar piata libera exact asta arata, prin fluctuatiile valutelor intre ele si fata de resurse.
By Extra3OO, noiembrie 13, 2010 @ 5:32 am

Masa monetara trebuie corelata si cu viteza de circulatie a banilor. Iar aici, JUSTITIA e cea care pune “sangele in miscare”, nu dorintele unor indivizi.

Daca banii din Romania ar fi in mainile celor care MERITA (si aici nu mai pun ghilimele), daca fazanii nu ar fi fost incurajati sa-si blocheze banii in caramizi ci stimulati sa-si deschida o afacere (cu toate riscurile de tara samd ce vin automat), atunci poate ne-am fi descurcat chiar mai bine ca Polonia, pentru ca loc de crestere inca avem destul.

Insa asa, uite ca sufocam orice activitate printr-o interventie socialista ce nu poate avea decat o singura finalitate: colapsul.
By Serf, noiembrie 14, 2010 @ 8:37 am

nytimes.com/2010/1…ant.html?ref=opinion
By Ciprian, noiembrie 14, 2010 @ 11:53 am

@Dorel

Micul meu scenariu incerca doar sa arate ca inflatie poate aparea chiar si atunci cand moneda utilizata este aurul. Aprecierea aurului national fata de aurul de import nu ar avea sens .
By mobutu, noiembrie 16, 2010 @ 5:38 pm

Pana la urma Silviu Pop a postat azi un articol nou ce se bate cap in cap cu parerea lui Bogdan Glavan si scoate bnr aproape curata.

standard.money.ro/…r-de-vina-12329.html
By ionut, noiembrie 19, 2010 @ 10:53 am

@mobutu

Rar mi-a fost dat sa citesc un articol mai plin de erori. Isarescu l-a complimentat pe soviani numindu-l “felcer in economie”. Mai potrivit era cizmar…
By ionut, noiembrie 20, 2010 @ 11:13 am

@Alex

“barterul=singurul etalon corect, adica nu exista etalon corect.”

Fara discutie. Eu n-am afirmat decat ca, primo, barterul e imposibil in cazul unei economii dezvoltate si, secundo, ca liberalizarea emiterii de moneda-etalon, ar fi o situatie (cu mult) superioara celei actuale (monopolul emiterii de “bani” discrtionari). Nu ca ar fi perfecta.
By SonyAD, decembrie 5, 2011 @ 3:59 am

Ionuț, greșești profund.

Confunzi uniformitatea monedei (aceeași monedă națională pe tot teritoriul țării) cu monopolul asupra emiterii.

Sistemul actual chiar este unul liberal în ceea ce privește dreptul de emisiune monetară.

Masa monetară este inițial emisă de banca centrală (BNR în cazul nostru), într-adevăr; dar este multiplicată sensibil de băncile comerciale.

Într-adevăr, BNR impune, teoretic, limita de umflare a masei monetare. Dar de multiplicat efectiv masa monetară după emisiunea inițală se ocupă băncile, de fiecare dată când emit un împrumut.

Nu vă mai uitați în gura liberalilor și libertarzilor să pescuiți orice tâmpenie debitează. Oricum alteceva nu prea îndrugă. Dacă un libertard spune ceva poți fi destul sigur că o tâmpenie ce slujește celor deja avuți în detrimentul celor care muncesc pentru cei deja avuți.

Aurul pe care tot bat monedă libertarzii este numai o cârjă psihologică. La fel ca “reforma monetară” prin tăierea a 4 zerouri de pe bancnote. Nu diferă prin nimic.

De asemenea banii nu trebuie să aibă valoare proprie sau valoare de utilizare care să nu fie insignifiantă.

De ce?

Din mai multe motive.

0. Ce oprește sau cine verifică pe cei ce emit chitanțele de aur (sau ce altceva alegi pe care să îți bazezi moneda) să nu emită chitanțe pentru mai mult aur decât dețin sau chiar există? Exact ăsta este făgașul istoric prin care s-a ajuns la actualul sistem monetar bancar despre care cred că suntem toți de acord că e defect la nivelul fundamental.

Prin această caracteristică fundamentală chitanțele pentru aur nu diferă deloc de moneda fiduciară care se trag din ele prin reducerea treptată până la 0 a acoperirii în aur a notelor.

Bineînțeles că libertarzii vor urla imediat că soluția este descentralizarea. Adică într-o țară ca Romanelica să ai tot atâtea monezi și emitenți câte ai județe. Sau orașe. Sau comune.

Dar asta e numai o altă mare imbecilitate libertardă, echivalentă cu a spune că o flotă uriașă de șalupe gonflabile motorizate pilotate de gigei cu vești de salvare sunt o soluție mai bună decât o Emma Mærsk.

Economia de scară e una dintre multele noțiuni și concepte care eludează comprehensiunea simplistă a libertarzilor.

1. Ca industriile ce necesită, de exemplu, aur ca materie primă să nu fie private de această resursă numai ca să se confere o cârjă psihologică populației.

2. Aprecierea artificială a aurului prin cererea datorată utilizării universale a acestuia ca bază pentru emisiune monetară. Practic obligi toți oamenii de pe planetă să cumpere (schimbând bunuri, servicii și muncă pe chitanțe pentru) aur deși ei poate nu poartă sau dețin măcar un inel firav de 14K și nu au nici un interes sau dorință să dețină aur.

3. Faci posibil ca unii oameni să câștige disproporționat de mult bani în comparație cu ce produc sau munca depusă dacă reușesc să “prindă” din natură un pic de aur liber. Pescuind cu sita o zi în albia unui râu, de exemplu. Vezi punctul 2.

Nu, promovarea aurului servește diverse interese private, nu pe cel general.

Singurele lucruri despre bani care contează sunt:

a) cum/pe unde intră în circulație și în ce sume.

b) cum/pe unde iese din circulație și în ce sume.

c) cât de greu de falsificat este. Banii bazați pe aur este relativ ușor de “falsificat” în valori mari, vezi punctul 2 de mai sus. Scoicile sunt fenomal de ușor de falsificat.

Atât.

Poți folosi și bălegar de marțieni pe post de bani, nu contează.

Cei care promovează aurul atât de insistent au interese/legături cu deținători de cantități importante de aur sau habar n-au istorie și vor să o repetăm.
By SonyAD, decembrie 5, 2011 @ 4:02 am

Scuze pentru dezacordurile din postul de mai sus. E 4 dimineața.
By Dr Q, aprilie 29, 2012 @ 7:32 pm

@ionut, noiembrie 12, 2010

Ce va se intampla ….si e RAU !

Distruge economiile ….aka CAPITALUL !

EXPLICATIE : Sa presupunem ca firmele au capital mediu de juma pana la un metru cub …..si oamenii au economii de la o zecime pana la o treime de metru cub …..si ACUM BNR …..face experimentul TAU ……ce crezi ca -sar intampla ? ( =”visul UMED al COMUNISTILOR” …o mega re-distribuire a AVERILOR)….

ROFL …nu e asa simplu …..insa dac-ai habar de programare poti face o SIMULARE pe calculator tinand cont de VARIABILELE acceptate acum in ECONOMIE ……..variin variabilele…..vezi ce se ASCUNDE ….PUBLIVULUI LAAAARG :

TRAIM im MATRIX
By Dr Q, aprilie 29, 2012 @ 7:37 pm

@SonyAD

AUR nu poti face din “aer” ….FIAT MONEY da ……asta e diferenta !

Ca BANCA nu poti face AUR si-l da mai departe …insa poti face ….BANCNOTE care “garanteaza” inlocuirea lor cu AUR ….oricand (=FRAUDA daca “garantezi” NOMINAL mai AUR mult decat ai)

Ce fac bancile ( centrale sau nuuu!) ……desfinteaza AUR-ul ca sa poata tiparii BANCNOTE ce nu mai garanteaza nimic ! ….si tiparesc la DISCRETIE fara a avea frica descoperiri FRAUDEI ca in cazul AUR-ului …..

IQ=?