Ministerul Dezvoltării, Poiana Brașov și bunurile complementare
Strategii de la Ministerul Dezvoltării mai au de studiat. Mai precis, măcar un singur concept: bunuri complementare.
Și ca să nu las ministeriabilii în ceață, definiția este cu lux de detalii pe wikipedia; studenții o învață în anul I. Pe scurt, bunurile complementare se utilizează împreună, în producție sau în consum.
Conceptul are o lungă istorie, legată mai ales de economia dezvoltării. Ce vreau să zic este că, dintre toți ministeriabii, poate cei de la Dezvoltare ar trebui să învețe primii cum e cu bunurile complementare. Dar aici nu le mai dau ponturi, să citească singuri.
Altminteri risipesc banii națiunii pe proiecte de desene animate. Cel mai recent exemplu este investiția făcută în extinderea domeniului schiabil din Poiana Brașov. Ce spunea ministrul în decembrie la inaugurare:
În acest moment Poiana Braşov poate concura cu orice staţiune europeană şi sunt convinsă că turiştii vor prefera să economisească preţul unui bilet de avion sau timpul pierdut pe drum, dacă merg cu maşina, pentru a alege o destinaţie românească
Părea logic, fiindcă se inaugura lărgirea domeniului schiabil de la 51 la 80 de hectare, respectiv creșterea capacității instalațiilor de transport pe cablu de la 7300 la 11300 turiști/oră.
Doar că nu este, fiindcă nu există un bun complementar esențial pentru exploatarea acestei realizări: infrastructura de acces în zonă. Astăzi s-a dat interzis în Poiană, pe ambele drumuri de acces (dinspre Brașov, respectiv Râșnov). Exact ca pe vremuri – adică înainte să se taie panglica la noile pârtii.
Tipic. Ceea ce îmi amintește de ce spunea Nikita Hrușciov: “Politicienii sunt la fel peste tot. Promit să construiască poduri și acolo unde nu sunt râuri”.
Niciun comentariu
Niciun comentariu până acum.
Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URI





